Federatia Nationala a Intreprinderilor producatoare de instrumentar stiintific, medical si tehnic (FENIN) este compusa din majoritatea intreprinderilo

(stat federativ). Stat format din 2 sau mai multe state membre, caracterizat prin functionarea a 2 randuri de organe de conducere 1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen. Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune. Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European. O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final. 1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului. Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide. Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite. Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere. Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate. Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata. O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final. O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final. Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica, Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata. O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final. Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite. O firma ocupa o pozitie dominanta atunci cand este in masura sa actioneze independent de concurentii, clientii, furnizorii sai si, in final, de consumatorul final. Situatia de fapt Federatia Nationala a Intreprinderilor producatoare de instrumentar stiintific, medical si tehnic (FENIN) este compusa din majoritatea intreprinderilor ce comercializeaza produse farmaceutice in Spania. Institutiile care administreaza sistemul national de sanatate publica achizitioneaza de la aceasta federatie produse care sunt mai apoi utilizate in spitalele din Spania. Intarzierile la plata ale acestor institutii sunt de 300 de zile, iar FENIN nu poate exercita nici o presiune din cauza pozitiei dominante pe care acestea o detin. In aceste conditii FENIN a facut plangere la Comisia Europeana denuntand abuzul de pozitie dominanta al acestor institutii. Comisia a respins aceasta cerere pe motiv ca aceste institutii nu actioneaza pe piata in calitate de intreprinderi. In consecinta FENIN a introdus plangere in fata Tribunalului de Prima Instanta. Dreptul aplicabil Art.82 TCE ( privind abuzul de pozitie dominanta) Solutia si principiile degajate de CJCE Tribunalul reaminteste definitia intreprinderii in cadrul dreptului comunitar: orice entitate care exercita o activitate economica independent de statutul sau juridic si de modul de finantare . Activitatea economica consta in oferirea de bunuri si servicii pe o piata determinata (diferita de activitatea de achizitionare) In consecinta, in cazul in care o entitate achizitioneaza un produs pentru a-l utiliza ulterior in cadrul unei activitati non-economice (de ex. in cadrul unei activitati sociale), nu actioneaza pe piata ca o intreprindere, chiar daca detine o pozitie economica importanta. Deci, entitatile care indeplinesc o functie exclusiv sociala, fondata pe principiul solidaritatii si fara a avea un scop lucrativ, nu sunt intreprinderi. In speta, institutiile din cadrul sistemului de sanatate spaniol, functioneaza pe principiul solidaritatii pentru ca este finantata pe principiul cotizatiilor sociale si pentru ca ofera servicii gratuit afiliatilor sai. In concluzie aceste organisme nu pot fi considerate intreprinderi in sensul dreptului comunitar, nici in ceea ce priveste activitatea lor (aceea de gestionare a sistemului sanitar spaniol), nici in ceea ce priveste achizitionarea de produse sanitare de la intreprinderile FENIN si deci, nu sunt relevante argumentele FENIN in ceea ce priveste existenta unui abuz de pozitie dominanta a acestor institutii.

Evaluare Speta prezinta importanta din punctul de vedere al precizarilor facute in legatura cu aplicarea dispozitiilor Tratatului referitoare la abuzul de pozitie dominanta. Dupa aderarea Romaniei la UE, jurisdictiile nationale vor trebui sa tina cont de aceste precizari in cazul in care se pune in discutie art.82 TCE. Astfel, poate fi vorba de un abuz de pozitie dominanta numai in cazul unei intreprinderi ce se incadreaza in definitia data de dreptul comunitar: orice entitate care exercita o activitate economica independent de statutul sau juridic si de modul de finantare . Entitatile a caror activitate nu este de natura economica, indiferent de puterea pe care o au pe piata, nu pot fi calificate ca avand o pozitie dominanta.

Trimite speta si prietenilor Pronuntata de: Cazul: Federatia Nationala a Intreprinderilor producatoare de instrumentar stiintific, medical si tehnic (FENIN), Spania c. Comisia Europeana, 4 marti

Abuzul de poziie dominant

n situaia n care un agent economic, sau un grup de ageni economici, deine o poziie dominant pe pia, efectele anticoncureniale determinate de comportamentul acestuia sunt foarte probabile, legislaia n materie fiind aplicat mai strict. Sunt astfel aplicabile art. 82 TCE pentru piaa comunitar i art. 6 Legea concurenei care interzic abuzul de poziie dominant, cu exemplificarea unor practici anticoncureniale, unele similare celor prevzute de art. 81 TCE, respectiv art. 5 Legea concurenei, analizate mai sus, altele specifice conduitei unilaterale a unui agent economic dominant. 1 n plus, art. 82 TCE impune i condiia afectrii comerului ntre statele membre. Poziia dominant per se nu este interzis, nici pe piaa comunitar, nici pe piaa romneasc. Agenii economici care dein o astfel de poziie, intr sub incidena normelor menionate numai daca abuzeaz prin recurgerea la fapte anticoncureniale. n aceste context, este necesar definirea noiunii de poziie dominant situaia n care un agent economic este capabil, ntr-o msur apreciabil, s se comporte independent fa de furnizori, concureni i clieni, permindu-i astfel s afecteze mediul concurenial pe piaa relevant.2 n general, poziia dominant deriv dintr-o combinaie de mai muli factori care, luai separat, nu sunt determinani. Astfel, n jurisprudena Curii s-a stabilit c, n analizarea existenei unei poziii dominante, trebuie verificate elemente ca: uurina cu care un nou productor sau vnztor poate intra pe piaa respectiv, relaiile agenilor aflai n poziii de furnizor sau client, gradul de dependen al afacerilor acestora cu agentul dominant, absena unei soluii echivalente din punct de vedere economic, piaa relevant. Acest din urm element este esenial pentru stabilirea unui abuz de poziie dominant, deoarece poziia dominant se determin ntotdeauna prin produsului i piaa geografic. raportarea la un segment de pia, circumscris de piaa

Impunerea preurilor, limitarea produciei sau distribuiei, impunerea unor condiii suplimentare nejustificate, refuzul de a contracta, practicarea unor preuri excesive sau de ruinare, etc. 2 A se vedea Decizia Curii Europene de Justiie n Cauza 85/76, Hoffmann-La Roche v. Comisia European, (1979) ECR 461.

Piaa produsului cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumprtori ca interschimbabile sau substituibile, datorit caracteristicilor, preului i utilizrii date. Acestea trebuie s fie suficient de asemntoare, astfel nct consumatorii s poat alege ntre ele. n determinarea pieei relevante a produsului trebuie luate n considerare elemente ca: preurile, gradul de substituibilitate, elasticitatea cererii pentru produs, variabilitatea / disponibilitatea n timp, etc.3 n mod normal, piaa produsului este restrns prin definirea tuturor acestor factori, ns Comisia European menine un echilibru n stabilirea acestora, acceptat de Curtea European de Justiie. n acest scop, n 1997, Comisia a emis o notificare privind definirea pieei relevante4. Piaa geografic relevant cuprinde zona n care sunt localizai agenii economici implicai n distribuirea produselor incluse n piaa produsului, n care condiiile de concuren sunt suficient de omogene i poate fi distins de zonele nvecinate pe baza condiiilor de concuren diferite. Avnd n vedere condiia afectrii comerului ntre statele membre, la nceput, n practic, era necesar ca practica anticoncurenial s implice cel puin dou state membre, dar n timp s-a ajuns ca un singur stat membru s fie afectat, pentru a fi aplicabil art. 82 TCE.5 O dat ce piaa relevant este stabilit, trebuie determinat poziia agentului economic verificat, demers n care Curtea accentueaz asupra factorului putere economic a agentului respectiv; fr ndoial ns trebuie luai n considerare toi factorii care afecteaz activitatea agentului, n final o poziie dominant rezidnd n capacitatea agentului de a se comporta independent de concurenii si i chiar fa de clieni. Curtea a subliniat n mai multe decizii c existena unor cote de pia ridicate (50% sau mai mult) sunt prin ele nsele probe ale poziiei dominante, la fel dac un agent are o cot de cel puin 40%, dar mai mare dect suma cotelor urmtorilor doi concureni. ns pentru incidena art. 82 TCE sau art. 6 Legea concurenei, este necesar ca agentul s abuzeze de poziia dominant, prin practicile anticoncureniale menionate. Spre deosebire de art. 81 TCE i art. 5 Legea concurenei, nici Art. 82 TCE, nici art. 6 Legea nr. 21/1996 nu prevd exceptri individuale sau de grup.

nainte de a analiza normele procedurale, este importat sublinierea unui aspect: extrateritorialitatea efectelor dreptului concurenei, ceea ce presupune c aplicarea normelor de concuren se face nu avnd n vedere n primul rnd naionalitatea agenilor economici implicai, ci locul unde se produc

A se vedea Decizia Curii Europene de Justiie n Cauza 27/76, United Brands Co v. Comisia European, (1978) ECR 207, pentru modul interesant de stabilire a unei piee de sine stttoare a bananelor, cu luare n considerare a tuturor acestor factori. 4 Notificarea Comisiei din 3 octombrie 1997 privind definirea pieei relevante, n nelesul dreptului comunitar al concurenei, J. Of. Nr. 372/1997. 5 A se vedea Decizia Curii Europene de Justiie n Cauza 322/81, Nederlansche Banden Industrie Michelin v. Comisia European, (1983) ECR 3461.

efectele anticoncureniale, deci piaa afectat. Astfel, n Cauza Wood Pulp6, Curtea European de Justiie a susinut decizia Comisiei de a sanciona mai muli ageni economici nregistrai n afara Comunitii, dar ale cror practici concertate privind stabilirea preurilor la cherestea afectau clienii din Comunitate, respingnd argumentele reclamanilor c o astfel de hotrre ar nclca normele de drept internaional public sau ale unor state din afara Comunitii.

Regulile comunitare privind combaterea monopolizarii. Art. 81 al Tratatului CE interzice acordurile, deciziile si practicile concertate intre societatile comerciale daca acestea "pot afecta comertul dintre Statele Membre si care au ca obiect sau efect prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei in interiorul pietei comune". Un acord restrictiv este cel incheiat intre doua sau mai multe societati prin care convin sa adopte un anumit tip de comportament care sa ocoleasca regulile si efectele unei concurente libere pe piata. Practica concertata are o intensitate mai scazuta decat acordul restrictiv si consta in coordonarea dintre societatile comerciale. Nu este o manifestare de vointa clar exprimata, ci o coordonare de fapt a strategiilor comerciale. Sunt interzise acordurile verticale si orizontale care stabilesc preturi in mod direct sau indirect, acorduri asupra conditiilor de vanzare, acorduri care izoleaza anumite sectoare de piata, acorduri asupra cotelor de productie sau distributie, acorduri de impartire a pietei, boicoturi colective, acorduri care duc la discriminarea altor comercianti. Abuzul de pozitie dominanta este interzis de art. 82 al Tratatului CE: "orice abuz de pozitie dominanta al uneia sau mai multor intreprinderi in interiorul pietei interne sau intr-un segment important al acesteia va fi interzis ca fiind incompatibil cu piata interna, atata timp cat afecteaza comertul dintre statele membre". Abuzul de pozitie dominanta se realizeaza prin obstructionarea concurentei pe piata pe care actioneaza de catre o societate comerciala puternica economic. Curtea de Justitie Europeana a definit-o ca "o pozitie de putere economica pe care o detine o intreprindere si care ii permite sa afecteze concurenta efectiva de pe o piata fata de concurentii, clientii si, in ultima instanta, fata de consumatorii sai". Sunt considerate abuzuri de putere dominanta: impunerea directa sau indirecta de preturi sau conditii comerciale incorecte; limitarea productiei, a pietei sau dezvoltarii tehnologice in detrimentul consumatorilor; efectuarea de tranzactii echivalente in conditii diferite pentru parti diferite; fortarea celorlalte parti din contract sa accepte obligatii suplimentare necuprinse in contract. Deoarece art. 82 al Tratatului CE nu defineste abuzul de pozitie dominanta ci doar il exemplifica, Curtea de Justitie Europeana a aratat ca acesta este un concept obiectiv, constand in "recurgerea la metode diferite de acelea care creeaza conditiile unei concurente normale intre produse si servicii pe baza tranzactiilor operatorilor comerciali". Pe langa formele de practici abuzive principale, enuntate chiar in Tratatul CE, Comisia si Curtea de Justitie au identificat si alte forme de practici abuzive: discriminarea prin preturi stabilite pe zone geografice; returnarea unor sume pentru fidelitate care impiedica clientii sa detina produse de la furnizorii concurenti; reducerea preturilor in scopul eliminarii concurentei, refuzul nejustificat al furnizarii ce poate duce la eliminarea concurentei, refuzul acordarii de licente. Fuziunile (concentrarile). Interzicerea acestei practici anticoncurentiale isi are temeiul in art. 81, 82, 85 si 235 din Tratatul CE.
6

A se vedea nota 24 mai sus.

Regulamentul 4064/89 privind controlul concentrarilor dintre intreprinderi prevede ca: este "incompatibila cu piata interna orice concentrare la ni 111b19b vel comunitar care creeaza sau consolideaza o pozitie ca rezultat al careia este afectata concurenta efectiva pe piata interna sau pe o portiune importanta a acesteia". Dimensiunea unei societati poate fi definita fie prin definirea unui prag la nivel european, fie prin definirea unor praguri nationale diferite. Sunt doua ipoteze de definire: 1. prima ipoteza are drept criterii: - o cifra de afaceri combinata la nivel international de cel putin 5 miliarde euro; - cel putin doua din societatile comerciale in cauza sa aiba la nivel comunitar o cifra de afaceri de minimum 250 milioane euro; - fiecare dintre aceste societati sa genereze mai mult de doua treimi din cifra de afaceri la nivel comunitar intr-un stat membru. 2. a doua ipoteza are drept criterii: - o cifra de afaceri combinata la nivel international de cel putin 2,5 miliarde euro; - o cifra de afaceri de peste 100 milioane euro in fiecare din cel putin trei State Membre; - individual, pentru cel putin doua dintre societatile comerciale respective o cifra de afaceri de minimum 25 milioane de euro in fiecare din cele trei State Membre si peste 100 milioane euro in intreaga comunitate. Ajutoarele de stat. Art. 87 din Tratatul CE prevede ca "va fi considerat incompatibil cu piata comuna orice ajutor acordat de un stat membru din resursele de stat, sub orice forma, care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau productia anumitor bunuri atata timp cat afecteaza comertul dintre Statele Membre". Forma si scopul ajutorului, precum si motivul acordarii ajutorului sunt irelevante. Art. 87 al Tratatului CE prevede o serie de exceptii considerate compatibile cu piata interna a Uniunii: - ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garantia nediscriminarii legate de originea produselor in cauza; - ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau in situatii exceptionale; - ajutorul acordat zonelor din Germania afectate de divizarea tarii, dupa reunificarea acesteia. Comisia Europeana a mai declarat ca fiind compatibile cu piata interna: - ajutorul pentru promovarea dezvoltarii anumitor activitati sau regiuni; - ajutorul pentru promovarea executarii unui proiect important de interes european sau de remediere a unor perturbari grave in economia statelor membre; - ajutorul pentru promovarea culturii si conservarea patrimoniului;

- alte categorii de ajutoare specificate de Consiliul UE. Dreptul aplicabil Articolul 827[5] TCE: abuzul de pozitie dominanta. Solutia si principiile degajate de CJCE 1. Pentru a contraveni prevederilor Tratatului, o pozitie dominanta trebuie exploatata abuziv, deci nu este ilicita prin simpla sa existenta. Enumerarea din alin. 2 art. 82 nu este limitativa. Contravin regulilor concurentei atat practicile susceptibile sa provoace un prejudiciu imediat consumatorilor, dar si cele care le cauzeaza acestora un prejudiciu prin atingerea adusa structurilor de concurenta efectiva. 2. Constituie abuz de pozitie dominanta consolidarea pozitiei pe piata a unei intreprinderi aflate deja in pozitie dominanta, astfel incat gradul de dominatie atins limiteaza substantial concurenta, adica nu lasa sa subziste decat intreprinderi dependente in comportamentul lor concurential de intreprinderea dominanta. Evaluare Aceasta decizie constituie una dintre contributiile jurisprudentiale cele mai importante la interpretarea art. 82 TCE, articol care implica din partea judecatorului comunitar o dubla activitate de interpretare: pe de o parte, determinarea notiunii de pozitie dominanta si, pe de alta parte, caracterizarea abuzului de pozitie dominanta nu numai in functie de elementele enumerate in acest articol, care nu sunt limitativ prevazute, ci printr-un examen de la caz la caz. Abuzul de pozitie dominanta

In situatia in care un agent economic, sau un grup de agenti economici, detine o pozitie dominanta pe piata, efectele anticoncurentiale determinate de comportamentul acestuia sunt foarte probabile, legislatia in materie fiind aplicata mai strict. Sunt astfel aplicabile art. 82 TCE pentru piata comunitara si art. 6 Legea concurentei care interzic abuzul de pozitie dominanta, cu exemplificarea unor practici anticoncurentiale, unele similare celor prevazute de art. 81 TCE, respectiv art. 5 Legea concurentei, analizate mai sus, altele specifice conduitei unilaterale a unui agent economic dominant.8[33] In plus, art. 82 TCE impune si conditia afectarii comertului intre statele membre. Pozitia dominanta per se nu este interzisa, nici pe piata comunitara, nici pe piata romaneasca. Agentii economici care detin o astfel de pozitie, intra sub incidenta normelor mentionate numai daca abuzeaza prin recurgerea la fapte anticoncurentiale. In aceste context, este necesara definirea notiunii de pozitie dominanta situatia in care un agent economic este capabil, intr-o masura apreciabila, sa se comporte independent fata de furnizori, concurenti si clienti, permitandu-i astfel sa afecteze mediul concurential pe piata relevanta.9[34] In general, pozitia dominanta deriva dintr-o combinatie de mai multi factori care, luati separat, nu sunt determinanti.

7 8 9

Astfel, in jurisprudenta Curtii s-a stabilit ca, in analizarea existentei unei pozitii dominante, trebuie verificate elemente ca: usurinta cu care un nou producator sau vanzator poate intra pe piata respectiva, relatiile agentilor aflati in pozitii de furnizor sau client, gradul de dependenta al afacerilor acestora cu agentul dominant, absenta unei solutii echivalente din punct de vedere economic, piata relevanta. Acest din urma element este esential pentru stabilirea unui abuz de pozitie dominanta, deoarece pozitia dominanta se determina intotdeauna prin produsului si piata geografica. Piata produsului cuprinde toate produsele care sunt considerate de cumparatori ca interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, pretului si utilizarii date. Acestea trebuie sa fie suficient de asemanatoare, astfel incat consumatorii sa poata alege intre ele. In determinarea pietei relevante a produsului trebuie luate in considerare elemente ca: preturile, gradul de substituibilitate, elasticitatea cererii pentru produs, variabilitatea / disponibilitatea in timp, etc.10[35] In mod normal, piata produsului este restransa prin definirea tuturor acestor factori, insa Comisia Europeana mentine un echilibru in stabilirea acestora, acceptat de Curtea Europeana de Justitie. In acest scop, in 1997, Comisia a emis o notificare privind definirea pietei relevante11[36]. Piata geografica relevanta cuprinde zona in care sunt localizati agentii economici implicati in distribuirea produselor incluse in piata produsului, in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si poate fi distinsa de zonele invecinate pe baza conditiilor de concurenta diferite. Avand in vedere conditia afectarii comertului intre statele membre, la inceput, in practica, era necesar ca practica anticoncurentiala sa implice cel putin doua state membre, dar in timp s-a ajuns ca un singur stat membru sa fie afectat, pentru a fi aplicabil art. 82 TCE.12[37] O data ce piata relevanta este stabilita, trebuie determinata pozitia agentului economic verificat, demers in care Curtea accentueaza asupra factorului putere economica a agentului respectiv; fara indoiala insa trebuie luati in considerare toti factorii care afecteaza activitatea agentului, in final o pozitie dominanta rezidand in capacitatea agentului de a se comporta independent de concurentii sai si chiar fata de clienti. Curtea a subliniat in mai multe decizii ca existenta unor cote de piata ridicate (50% sau mai mult) sunt prin ele insele probe ale pozitiei dominante, la fel daca un agent are o cota de cel putin 40%, dar mai mare decat suma cotelor urmatorilor doi concurenti. Insa pentru incidenta art. 82 TCE sau art. 6 Legea concurentei, este necesar ca agentul sa abuzeze de pozitia dominanta, prin practicile anticoncurentiale mentionate. raportarea la un segment de piata, circumscris de piata

10 11 12

Spre deosebire de art. 81 TCE si art. 5 Legea concurentei, nici Art. 82 TCE, nici art. 6 Legea nr. 21/1996 nu prevad exceptari individuale sau de grup. Inainte de a analiza normele procedurale, este importata sublinierea unui aspect: extrateritorialitatea efectelor dreptului concurentei, ceea ce presupune ca aplicarea normelor de concurenta se face nu avand in vedere in primul rand nationalitatea agentilor economici implicati, ci locul unde se produc efectele anticoncurentiale, deci piata afectata. Astfel, in Cauza Wood Pulp13[38], Curtea Europeana de Justitie a sustinut decizia Comisiei de a sanctiona mai multi agenti economici inregistrati in afara Comunitatii, dar ale caror practici concertate privind stabilirea preturilor la cherestea afectau clientii din Comunitate, respingand argumentele reclamantilor ca o astfel de hotarare ar incalca normele de drept international public sau ale unor state din afara Comunitatii.
Articolul 102 (ex-articolul 82 TCE) Este incompatibil cu piaa intern i interzis, n msura n care poate afecta comerul dintre statele membre, folosirea n mod abuziv de ctre una sau mai multe ntreprinderi a unei poziii dominante deinute pe piaa intern sau pe o parte semnificativ a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta n special n: (a) impunerea, direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare sau a altor condiii de tranzacionare inechitabile; (b) limiteaz producia, comercializarea sau dezvoltarea tehnic n dezavantajul consumatorilor; (c) aplicarea n raporturile cu partenerii comerciali a unor condiii inegale la prestaii echivalente, crend astfel acestora un dezavantaj concurenial; (d) condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea de ctre parteneri a unor prestaii suplimentare care, prin natura lor sau n conformitate cu uzanele comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte.

13