Grupuri

Definiţii. Proprietǎţi imediate

() October 25, 2008 1 / 34

Grupuri

Definiţii. Proprietǎţi imediate

Definiţie
Un grupoid (G , ·) se numeşte grup dacǎ verificǎ urmǎtoarele proprietǎţi:
1) (∀)a, b, c ∈ G =⇒ (ab)c = a(bc);
2) (∃)u ∈ G : ua = au = a, (∀)a ∈ G ;
3) (∀)a ∈ G =⇒ (∃)a0 ∈ G : a0 a = aa0 = u.

() October 25, 2008 1 / 34

Grupuri

Definiţii. Proprietǎţi imediate

Definiţie
Un grupoid (G , ·) se numeşte grup dacǎ verificǎ urmǎtoarele proprietǎţi:
1) (∀)a, b, c ∈ G =⇒ (ab)c = a(bc);
2) (∃)u ∈ G : ua = au = a, (∀)a ∈ G ;
3) (∀)a ∈ G =⇒ (∃)a0 ∈ G : a0 a = aa0 = u.

() October 25, 2008 1 / 34

Observaţie
0
 poate0 fidefinit ca algebrǎ universalǎ (G , ·, u, ) de tip
Un grup
· u
τ= definitǎ prin identitǎţile polinomiale
2 0 1

(xy )z = x(yz)
xu = ux = x
xx 0 = x 0 x = u

() October 25, 2008 2 / 34

Propoziţie
Un grupoid (G , ·) este grup dacǎ şi numai dacǎ
1) (∀)a, b, c ∈ G =⇒ (ab)c = a(bc);
20s ) (∃)u ∈ G : ua = a, (∀)a ∈ G ;
30s ) (∀)a ∈ G =⇒ (∃)a0 ∈ G : a0 a = u.

Propoziţie
Fie (G , ·) un semigrup. Atunci (G , ·) este un grup dacǎ şi numai dacǎ
pentru orice a, b ∈ G ecuaţiile ax = b şi ya = b admit soluţii ı̂n G .

() October 25, 2008 3 / 34

Propoziţie
Un grupoid (G , ·) este grup dacǎ şi numai dacǎ
1) (∀)a, b, c ∈ G =⇒ (ab)c = a(bc);
20s ) (∃)u ∈ G : ua = a, (∀)a ∈ G ;
30s ) (∀)a ∈ G =⇒ (∃)a0 ∈ G : a0 a = u.

Propoziţie
Fie (G , ·) un semigrup. Atunci (G , ·) este un grup dacǎ şi numai dacǎ
pentru orice a, b ∈ G ecuaţiile ax = b şi ya = b admit soluţii ı̂n G .

() October 25, 2008 3 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi a, b ∈ G . Atunci (a−1 )−1 = a şi (ab)−1 = b −1 a−1 .

() October 25, 2008 4 / 34

Propoziţie
Fie (M, ·, u) un monoid şi

U(M) = {x ∈ M|(∃)y ∈ M : xy = yx = u}

mulţimea elementelor inversabile ale monoidului M. Atunci U(M) este un

submonoid al lui M şi (U(M), ·) este un grup.

Exemplu
Fie X o mulţime nevidǎ şi (X X , ◦) monoidul funcţiilor f : X −→ X .
Atunci U(X X ) = SX este grupul simetric al mulţimii X.

() October 25, 2008 5 / 34

Propoziţie
Fie (M, ·, u) un monoid şi

U(M) = {x ∈ M|(∃)y ∈ M : xy = yx = u}

mulţimea elementelor inversabile ale monoidului M. Atunci U(M) este un

submonoid al lui M şi (U(M), ·) este un grup.

Exemplu
Fie X o mulţime nevidǎ şi (X X , ◦) monoidul funcţiilor f : X −→ X .
Atunci U(X X ) = SX este grupul simetric al mulţimii X.

() October 25, 2008 5 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Puterile ı̂ntregi ale elementului a sunt
 n
 a , k = n ∈ N;
ak = 1 , k = 0;
 −1 n
(a ) , k = −n, n ∈ N∗ .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup, a ∈ G , iar k, l ∈ Z. Atunci ak · al = ak+l şi (ak )l = akl .

() October 25, 2008 6 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Puterile ı̂ntregi ale elementului a sunt
 n
 a , k = n ∈ N;
ak = 1 , k = 0;
 −1 n
(a ) , k = −n, n ∈ N∗ .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup, a ∈ G , iar k, l ∈ Z. Atunci ak · al = ak+l şi (ak )l = akl .

() October 25, 2008 6 / 34

Subgrupuri. Ordinul unui element

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. H se numeşte subgrup al grupului
G , şi notǎm H ≤ G , dacǎ:
1) (∀)x, y ∈ H =⇒ x · y ∈ H;
2) (∀)x ∈ H =⇒ x −1 ∈ H.

() October 25, 2008 7 / 34

Subgrupuri. Ordinul unui element

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. H se numeşte subgrup al grupului
G , şi notǎm H ≤ G , dacǎ:
1) (∀)x, y ∈ H =⇒ x · y ∈ H;
2) (∀)x ∈ H =⇒ x −1 ∈ H.

() October 25, 2008 7 / 34

Exemplu
1) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ G ≤ G . Orice subgrup H ≤ G , cu
proprietatea cǎ H 6= G , se numeşte subgrup propriu al grupului G .
2) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ {1} ≤ G . Acest subgrup se numeşte
subgrupul trivial al grupului G şi este notat cu 1(În general se poate
deduce uşor din context dacǎ ne referim la elementul neutru 1 sau la
subgrupul trivial 1). Orice subgrup H ≤ G , cu proprietatea cǎ H 6= 1 se
numeşte subgrup netrivial al lui G . De asemenea, orice element
g ∈ G \ {1} se numeşte element netrivial al lui G .

() October 25, 2008 8 / 34

Exemplu
1) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ G ≤ G . Orice subgrup H ≤ G , cu
proprietatea cǎ H 6= G , se numeşte subgrup propriu al grupului G .
2) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ {1} ≤ G . Acest subgrup se numeşte
subgrupul trivial al grupului G şi este notat cu 1(În general se poate
deduce uşor din context dacǎ ne referim la elementul neutru 1 sau la
subgrupul trivial 1). Orice subgrup H ≤ G , cu proprietatea cǎ H 6= 1 se
numeşte subgrup netrivial al lui G . De asemenea, orice element
g ∈ G \ {1} se numeşte element netrivial al lui G .
3) Dacǎ n ∈ N∗ este un numǎr natural nenul, atunci mulţimea An a
permutǎrilor pare de grad n formeazǎ un subgrup al grupului simetric
de grad n, numit grupul altern de grad n.

() October 25, 2008 8 / 34

Exemplu
1) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ G ≤ G . Orice subgrup H ≤ G , cu
proprietatea cǎ H 6= G , se numeşte subgrup propriu al grupului G .
2) Pentru orice grup (G , ·) avem cǎ {1} ≤ G . Acest subgrup se numeşte
subgrupul trivial al grupului G şi este notat cu 1(În general se poate
deduce uşor din context dacǎ ne referim la elementul neutru 1 sau la
subgrupul trivial 1). Orice subgrup H ≤ G , cu proprietatea cǎ H 6= 1 se
numeşte subgrup netrivial al lui G . De asemenea, orice element
g ∈ G \ {1} se numeşte element netrivial al lui G .
3) Dacǎ n ∈ N∗ este un numǎr natural nenul, atunci mulţimea An a
permutǎrilor pare de grad n formeazǎ un subgrup al grupului simetric
de grad n, numit grupul altern de grad n.

() October 25, 2008 8 / 34

Observaţie
1) Dacǎ H ≤ G , atunci

(∀)x ∈ H =⇒ x −1 ∈ H =⇒ 1 = x · x −1 ∈ H .

2) Un subgrup al unui grup poate fi definit ca subalgebrǎ a algebrei

universale (G , ·, 1,−1 ).

() October 25, 2008 9 / 34

Observaţie
1) Dacǎ H ≤ G , atunci

(∀)x ∈ H =⇒ x −1 ∈ H =⇒ 1 = x · x −1 ∈ H .

2) Un subgrup al unui grup poate fi definit ca subalgebrǎ a algebrei

universale (G , ·, 1,−1 ).

() October 25, 2008 9 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
(∀)x, y ∈ H =⇒ x · y −1 ∈ H.

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
H · H = H şi H −1 = H.

() October 25, 2008 10 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
(∀)x, y ∈ H =⇒ x · y −1 ∈ H.

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
H · H = H şi H −1 = H.

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H, K ≤ G . Atunci HK ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
HK = KH.

() October 25, 2008 10 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
(∀)x, y ∈ H =⇒ x · y −1 ∈ H.

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ⊆ G , H 6= ∅. Atunci H ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
H · H = H şi H −1 = H.

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H, K ≤ G . Atunci HK ≤ G dacǎ şi numai dacǎ
HK = KH.

() October 25, 2008 10 / 34

Propoziţie
T
Fie {Hi }i∈I o familie de subgrupuri ale unui grup G. Atunci Hi ≤ G .
i∈I

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi M ⊆ G . Subgrupul lui G generat de M este
\
hMi := H.
M⊆H≤G

() October 25, 2008 11 / 34

Propoziţie
T
Fie {Hi }i∈I o familie de subgrupuri ale unui grup G. Atunci Hi ≤ G .
i∈I

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi M ⊆ G . Subgrupul lui G generat de M este
\
hMi := H.
M⊆H≤G

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup şi M ⊆ G , atunci

hMi = {x1k1 · x2k2 · · · · · xnkn | n ∈ N, xi ∈ M, ki ∈ Z}.

() October 25, 2008 11 / 34

Propoziţie
T
Fie {Hi }i∈I o familie de subgrupuri ale unui grup G. Atunci Hi ≤ G .
i∈I

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi M ⊆ G . Subgrupul lui G generat de M este
\
hMi := H.
M⊆H≤G

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup şi M ⊆ G , atunci

hMi = {x1k1 · x2k2 · · · · · xnkn | n ∈ N, xi ∈ M, ki ∈ Z}.

() October 25, 2008 11 / 34

Notaţie
Dacǎ M = {a1 , a2 , . . . , al }, scriem ha1 , a2 , . . . , al i ı̂n loc de hMi sau
h{a1 , a2 , . . . , al }i.

Definiţie
Un grup G se numeşte finit generat dacǎ existǎ elemente
a1 , a2 , . . . , al ∈ G astfel ı̂ncât G = ha1 , a2 , . . . , al i.

() October 25, 2008 12 / 34

Notaţie
Dacǎ M = {a1 , a2 , . . . , al }, scriem ha1 , a2 , . . . , al i ı̂n loc de hMi sau
h{a1 , a2 , . . . , al }i.

Definiţie
Un grup G se numeşte finit generat dacǎ existǎ elemente
a1 , a2 , . . . , al ∈ G astfel ı̂ncât G = ha1 , a2 , . . . , al i.

() October 25, 2008 12 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Subgrupul ciclic generat de a este hai. G se
numeşte grup ciclic dacǎ existǎ a ∈ G astfel ı̂ncât G = hai.

Observaţie
Ţinând cont de teorema de caracterizare a elementelor subgrupului
generat de o mulţime, avem cǎ

hai = {ak | k ∈ Z} .

() October 25, 2008 13 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Subgrupul ciclic generat de a este hai. G se
numeşte grup ciclic dacǎ existǎ a ∈ G astfel ı̂ncât G = hai.

Observaţie
Ţinând cont de teorema de caracterizare a elementelor subgrupului
generat de o mulţime, avem cǎ

hai = {ak | k ∈ Z} .

() October 25, 2008 13 / 34

Definiţie
Ordinul unui grup (G , ·) este cardinalul |G |. Ordinul unui element
a ∈ G , notat o(a) sau |a|, este ordinul subgrupului ciclic generat de
elementul a:
o(a) = |hai| .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Atunci

o(a) = inf {k ∈ N∗ | ak = 1} .

() October 25, 2008 14 / 34

Definiţie
Ordinul unui grup (G , ·) este cardinalul |G |. Ordinul unui element
a ∈ G , notat o(a) sau |a|, este ordinul subgrupului ciclic generat de
elementul a:
o(a) = |hai| .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Atunci

o(a) = inf {k ∈ N∗ | ak = 1} .

Observaţie
În cazul o(a) < ∞ este utilǎ şi urmǎtoarea caracterizare a ordinului:
 n
a =1
o(a) = n ⇐⇒ ⇐⇒ (∀)k ∈ Z[ak = 1 ⇐⇒ n|k]
(∀)k ∈ Z : ak = 1 =⇒ n|k

() October 25, 2008 14 / 34

Definiţie
Ordinul unui grup (G , ·) este cardinalul |G |. Ordinul unui element
a ∈ G , notat o(a) sau |a|, este ordinul subgrupului ciclic generat de
elementul a:
o(a) = |hai| .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi a ∈ G . Atunci

o(a) = inf {k ∈ N∗ | ak = 1} .

Observaţie
În cazul o(a) < ∞ este utilǎ şi urmǎtoarea caracterizare a ordinului:
 n
a =1
o(a) = n ⇐⇒ ⇐⇒ (∀)k ∈ Z[ak = 1 ⇐⇒ n|k]
(∀)k ∈ Z : ak = 1 =⇒ n|k

() October 25, 2008 14 / 34

Clase laterale. Teorema lui Lagrange

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Pe G putem defini atunci relaţia λH de
congruenţǎ la stânga modulo H şi relaţia ρH de congruenţǎ la dreapta
modulo H prin
x λH y ⇐⇒ y −1 x ∈ H ,
x ρH y ⇐⇒ xy −1 ∈ H .

() October 25, 2008 15 / 34

Clase laterale. Teorema lui Lagrange

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Pe G putem defini atunci relaţia λH de
congruenţǎ la stânga modulo H şi relaţia ρH de congruenţǎ la dreapta
modulo H prin
x λH y ⇐⇒ y −1 x ∈ H ,
x ρH y ⇐⇒ xy −1 ∈ H .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Relaţiile de congruenţǎ modulo H sunt relaţii
de echivalenţǎ pe G .

() October 25, 2008 15 / 34

Clase laterale. Teorema lui Lagrange

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Pe G putem defini atunci relaţia λH de
congruenţǎ la stânga modulo H şi relaţia ρH de congruenţǎ la dreapta
modulo H prin
x λH y ⇐⇒ y −1 x ∈ H ,
x ρH y ⇐⇒ xy −1 ∈ H .

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Relaţiile de congruenţǎ modulo H sunt relaţii
de echivalenţǎ pe G .

() October 25, 2008 15 / 34

Observaţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Clasa de echivalenţǎ a unui element x ∈ G
ı̂n raport cu relaţia λH de congruenţǎ la stânga modulo H este datǎ de

[x]λH = {y ∈ G | x λH y } = {y ∈ G | x −1 y ∈ H} =
= {y ∈ G | y ∈ xH} = xH

şi se numeşte clasa lateralǎ la stânga a elementului x ı̂n raport cu

subgrupul H. În mod analog se defineşte o clasǎ lateralǎ la dreapta ı̂n
raport cu subgrupul H:

Hx = [x]ρH = {y ∈ G | yx −1 ∈ H} .

() October 25, 2008 16 / 34

Observaţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Clasa de echivalenţǎ a unui element x ∈ G
ı̂n raport cu relaţia λH de congruenţǎ la stânga modulo H este datǎ de

[x]λH = {y ∈ G | x λH y } = {y ∈ G | x −1 y ∈ H} =
= {y ∈ G | y ∈ xH} = xH

şi se numeşte clasa lateralǎ la stânga a elementului x ı̂n raport cu

subgrupul H. În mod analog se defineşte o clasǎ lateralǎ la dreapta ı̂n
raport cu subgrupul H:

Hx = [x]ρH = {y ∈ G | yx −1 ∈ H} .

() October 25, 2008 16 / 34

Observaţie
Mulţimea claselor laterale la stânga ı̂n G ı̂n raport cu subgrupul H, notatǎ
(G /H)s este
(G /H)s := G /λH = {xH| x ∈ G } .
Un sistem de reprezentanţi T ⊆ G ai claselor laterale la stânga ı̂n G ı̂n
raport cu subgrupul H se numeşte transversalǎ la stânga ı̂n G ı̂n raport
cu H. Dacǎ T ⊆ G este o transversalǎ la stânga ı̂n G ı̂n raport cu
subgrupul H, atunci
not
(∀)g ∈ G (∃)!t( = tg ) ∈ T : g ∈ tg H(⇐⇒ tg−1 g ∈ H) .

În mod evident, |T | = |(G /H)s |.

() October 25, 2008 17 / 34

Observaţie
Mulţimea claselor laterale la stânga ı̂n G ı̂n raport cu subgrupul H, notatǎ
(G /H)s este
(G /H)s := G /λH = {xH| x ∈ G } .
Un sistem de reprezentanţi T ⊆ G ai claselor laterale la stânga ı̂n G ı̂n
raport cu subgrupul H se numeşte transversalǎ la stânga ı̂n G ı̂n raport
cu H. Dacǎ T ⊆ G este o transversalǎ la stânga ı̂n G ı̂n raport cu
subgrupul H, atunci
not
(∀)g ∈ G (∃)!t( = tg ) ∈ T : g ∈ tg H(⇐⇒ tg−1 g ∈ H) .

În mod evident, |T | = |(G /H)s |.

() October 25, 2008 17 / 34

Observaţie
Similar, mulţimea claselor laterale la dreapta ı̂n G ı̂n raport cu subgrupul
H, notatǎ (G /H)d este

(G /H)d := G /ρH = {Hx| x ∈ G } ,

iar un sistem de reprezentanţi ai claselor laterale la dreapta ı̂n G ı̂n

raport cu subgrupul H se numeşte transversalǎ la dreapta ı̂n G ı̂n raport
cu H.

() October 25, 2008 18 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H ≤ G , atunci |(G /H)s | = |(G /H)d |.

Definiţie
Cardinalul comun |(G /H)s | = |(G /H)d | al mulţimilor claselor laterale
la stânga, respectiv la dreapta ı̂n G ı̂n raport cu subgrupul H se
numeşte indicele subgrupului H ı̂n grupul G şi se noteazǎ [G : H].

() October 25, 2008 19 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H ≤ G , atunci |(G /H)s | = |(G /H)d |.

Definiţie
Cardinalul comun |(G /H)s | = |(G /H)d | al mulţimilor claselor laterale
la stânga, respectiv la dreapta ı̂n G ı̂n raport cu subgrupul H se
numeşte indicele subgrupului H ı̂n grupul G şi se noteazǎ [G : H].

() October 25, 2008 19 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H ≤ G , atunci

|xH| = |H| = |Hx| , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
(Teorema lui Lagrange) Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci

|G | = [G : H] · |H| .

() October 25, 2008 20 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H ≤ G , atunci

|xH| = |H| = |Hx| , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
(Teorema lui Lagrange) Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci

|G | = [G : H] · |H| .

() October 25, 2008 20 / 34

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar H ≤ G , atunci |H| | |G | şi [G : H] | |G |.

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar a ∈ G , atunci o(a)| |G |.

() October 25, 2008 21 / 34

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar H ≤ G , atunci |H| | |G | şi [G : H] | |G |.

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar a ∈ G , atunci o(a)| |G |.

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, cu |G | = p, un numǎr prim, atunci G este
ciclic şi poate fi generat de orice element netrivial al sǎu.

() October 25, 2008 21 / 34

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar H ≤ G , atunci |H| | |G | şi [G : H] | |G |.

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, iar a ∈ G , atunci o(a)| |G |.

Corolar
Dacǎ (G , ·) este un grup finit, cu |G | = p, un numǎr prim, atunci G este
ciclic şi poate fi generat de orice element netrivial al sǎu.

() October 25, 2008 21 / 34

Subgrupuri normale. Grupuri factor. Morfisme de
grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Subgrupul H se numeşte subgrup normal(sau
divizor normal, sau subgrup invariant) al grupului G , şi notǎm H E G ,
dacǎ relaţiile de congruenţǎ modulo H, λH şi ρH , coincid.

() October 25, 2008 22 / 34

Subgrupuri normale. Grupuri factor. Morfisme de
grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Subgrupul H se numeşte subgrup normal(sau
divizor normal, sau subgrup invariant) al grupului G , şi notǎm H E G ,
dacǎ relaţiile de congruenţǎ modulo H, λH şi ρH , coincid.

Exemplu
1) În orice grup (G , ·), subgrupurile G şi 1 sunt normale. Dacǎ acestea
sunt singurele subgrupuri normale ale lui G , grupul G se numeşte grup
simplu.

() October 25, 2008 22 / 34

Subgrupuri normale. Grupuri factor. Morfisme de
grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Subgrupul H se numeşte subgrup normal(sau
divizor normal, sau subgrup invariant) al grupului G , şi notǎm H E G ,
dacǎ relaţiile de congruenţǎ modulo H, λH şi ρH , coincid.

Exemplu
1) În orice grup (G , ·), subgrupurile G şi 1 sunt normale. Dacǎ acestea
sunt singurele subgrupuri normale ale lui G , grupul G se numeşte grup
simplu.
2) Pentru orice numǎr natural nenul n ∈ N∗ avem cǎ An E Sn .

() October 25, 2008 22 / 34

Subgrupuri normale. Grupuri factor. Morfisme de
grupuri

Definiţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Subgrupul H se numeşte subgrup normal(sau
divizor normal, sau subgrup invariant) al grupului G , şi notǎm H E G ,
dacǎ relaţiile de congruenţǎ modulo H, λH şi ρH , coincid.

Exemplu
1) În orice grup (G , ·), subgrupurile G şi 1 sunt normale. Dacǎ acestea
sunt singurele subgrupuri normale ale lui G , grupul G se numeşte grup
simplu.
2) Pentru orice numǎr natural nenul n ∈ N∗ avem cǎ An E Sn .

() October 25, 2008 22 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.
c) x −1 Hx ⊆ H, (∀)x ∈ G .

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.
c) x −1 Hx ⊆ H, (∀)x ∈ G .
d) x −1 Hx = H, (∀)x ∈ G .

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.
c) x −1 Hx ⊆ H, (∀)x ∈ G .
d) x −1 Hx = H, (∀)x ∈ G .
e) xH = Hx, (∀)x ∈ G .

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.
c) x −1 Hx ⊆ H, (∀)x ∈ G .
d) x −1 Hx = H, (∀)x ∈ G .
e) xH = Hx, (∀)x ∈ G .
f) (G /H)s = (G /H)d .

() October 25, 2008 23 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H ≤ G . Atunci sunt echivalente afirmaţiile urmǎtoare:
a) H E G .
b) x −1 hx ∈ H, (∀)x ∈ G , h ∈ H.
c) x −1 Hx ⊆ H, (∀)x ∈ G .
d) x −1 Hx = H, (∀)x ∈ G .
e) xH = Hx, (∀)x ∈ G .
f) (G /H)s = (G /H)d .

() October 25, 2008 23 / 34

Observaţie
1) Produsul x −1 hx se numeşte conjugatul(drept al) elementului h prin
−1
elementul x şi se mai noteazǎ hx . Conjugatul hx = xhx −1 al lui h prin
x −1 se mai numeşte conjugatul stâng al lui h prin x.
2) Dacǎ (G , ·) este un grup abelian, atunci orice subgrup H ≤ G este
subgrup normal ı̂n G .

() October 25, 2008 24 / 34

Observaţie
1) Produsul x −1 hx se numeşte conjugatul(drept al) elementului h prin
−1
elementul x şi se mai noteazǎ hx . Conjugatul hx = xhx −1 al lui h prin
x −1 se mai numeşte conjugatul stâng al lui h prin x.
2) Dacǎ (G , ·) este un grup abelian, atunci orice subgrup H ≤ G este
subgrup normal ı̂n G .
3) Ţinând cont de proprietatea f din propoziţia de mai sus, pentru un
subgrup normal H E G notǎm

G /H := (G /H)s = (G /H)d .

() October 25, 2008 24 / 34

Observaţie
1) Produsul x −1 hx se numeşte conjugatul(drept al) elementului h prin
−1
elementul x şi se mai noteazǎ hx . Conjugatul hx = xhx −1 al lui h prin
x −1 se mai numeşte conjugatul stâng al lui h prin x.
2) Dacǎ (G , ·) este un grup abelian, atunci orice subgrup H ≤ G este
subgrup normal ı̂n G .
3) Ţinând cont de proprietatea f din propoziţia de mai sus, pentru un
subgrup normal H E G notǎm

G /H := (G /H)s = (G /H)d .

() October 25, 2008 24 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H E G . Dacǎ x, y , x 0 , y 0 ∈ G cu x λH x 0 şi y λH y 0 .
Atunci xy λH x 0 y 0 .

Definiţie
Din proprietatea de mai sus deducem cǎ putem defini o operaţie pe G /H
prin
· : G /H × G /H −→ G /H : (xH, yH) 7−→ xyH .

() October 25, 2008 25 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H E G . Dacǎ x, y , x 0 , y 0 ∈ G cu x λH x 0 şi y λH y 0 .
Atunci xy λH x 0 y 0 .

Definiţie
Din proprietatea de mai sus deducem cǎ putem defini o operaţie pe G /H
prin
· : G /H × G /H −→ G /H : (xH, yH) 7−→ xyH .

Propoziţie
În raport cu operaţia definitǎ mai sus, (G /H, ·) este un grup.

() October 25, 2008 25 / 34

Propoziţie
Fie (G , ·) un grup şi H E G . Dacǎ x, y , x 0 , y 0 ∈ G cu x λH x 0 şi y λH y 0 .
Atunci xy λH x 0 y 0 .

Definiţie
Din proprietatea de mai sus deducem cǎ putem defini o operaţie pe G /H
prin
· : G /H × G /H −→ G /H : (xH, yH) 7−→ xyH .

Propoziţie
În raport cu operaţia definitǎ mai sus, (G /H, ·) este un grup.

() October 25, 2008 25 / 34

Definiţie
Grupul G /H definit mai sus se numeşte grupul factor al grupului G ı̂n
raport cu subgrupul sǎu normal H E G .

Definiţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H E G un subgrup normal al sǎu, aplicaţia

πH : G −→ G /H : x 7−→ xH

se numeşte aplicaţia de proiecţie canonicǎ a grupului G pe grupul sǎu

factor G /H.

() October 25, 2008 26 / 34

Definiţie
Grupul G /H definit mai sus se numeşte grupul factor al grupului G ı̂n
raport cu subgrupul sǎu normal H E G .

Definiţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H E G un subgrup normal al sǎu, aplicaţia

πH : G −→ G /H : x 7−→ xH

se numeşte aplicaţia de proiecţie canonicǎ a grupului G pe grupul sǎu

factor G /H.

() October 25, 2008 26 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H E G , atunci aplicaţia de proiecţie canonicǎ
πH : G −→ G /H este surjectivǎ şi

(xy )πH = (x)πH · (y )πH , (∀)x, y ∈ G .

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. O aplicaţie f : G −→ T cu
proprietatea cǎ

(x · y )f = (x)f  (y )f , (∀)x, y ∈ G

se numeşte morfism de grupuri.

() October 25, 2008 27 / 34

Propoziţie
Dacǎ (G , ·) este un grup, iar H E G , atunci aplicaţia de proiecţie canonicǎ
πH : G −→ G /H este surjectivǎ şi

(xy )πH = (x)πH · (y )πH , (∀)x, y ∈ G .

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. O aplicaţie f : G −→ T cu
proprietatea cǎ

(x · y )f = (x)f  (y )f , (∀)x, y ∈ G

se numeşte morfism de grupuri.

() October 25, 2008 27 / 34

Exemplu
1) Funcţia ln : (0, ∞) −→ R este un morfism de grupuri de la grupul
(R∗+ , ·) la grupul (R, +).
2) Funcţia C∗ −→ R∗ : z −→ |z| este un morfism de grupuri de la
grupul (C∗ , ·) la grupul (R∗ , ·).

() October 25, 2008 28 / 34

Exemplu
1) Funcţia ln : (0, ∞) −→ R este un morfism de grupuri de la grupul
(R∗+ , ·) la grupul (R, +).
2) Funcţia C∗ −→ R∗ : z −→ |z| este un morfism de grupuri de la
grupul (C∗ , ·) la grupul (R∗ , ·).

() October 25, 2008 28 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci

() October 25, 2008 29 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci
1) H ≤ G =⇒ (H)f ≤ T .

() October 25, 2008 29 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci
1) H ≤ G =⇒ (H)f ≤ T .
−1
2) U ≤ T =⇒ (U)f ≤ G .

() October 25, 2008 29 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci
1) H ≤ G =⇒ (H)f ≤ T .
−1
2) U ≤ T =⇒ (U)f ≤ G .
−1
3) U E T =⇒ (U)f E G .

() October 25, 2008 29 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci
1) H ≤ G =⇒ (H)f ≤ T .
−1
2) U ≤ T =⇒ (U)f ≤ G .
−1
3) U E T =⇒ (U)f E G .
4) Dacǎ f este surjectivǎ şi H E G , atunci (H)f E T .

() October 25, 2008 29 / 34

Propoziţie
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci (1G )f = 1T
şi (x −1 )f = ((x)f )−1 , (∀)x ∈ G .

Propoziţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri, H ⊆ G şi U ⊆ T . Atunci
1) H ≤ G =⇒ (H)f ≤ T .
−1
2) U ≤ T =⇒ (U)f ≤ G .
−1
3) U E T =⇒ (U)f E G .
4) Dacǎ f este surjectivǎ şi H E G , atunci (H)f E T .

() October 25, 2008 29 / 34

Definiţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri. Imaginea morfismului f
este mulţimea

Im(f ) = (G )f = {(x)f | x ∈ G } = {y ∈ T | (∃)x ∈ G : y = (x)f } .

Nucleul morfismului f este

−1
Ker (f ) = (1T )f = {x ∈ G | (x)f = 1T } .

Corolar
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci Im(f ) ≤ T
şi Ker (f ) E G .

() October 25, 2008 30 / 34

Definiţie
Fie f : (G , ·) −→ (T , ) un morfism de grupuri. Imaginea morfismului f
este mulţimea

Im(f ) = (G )f = {(x)f | x ∈ G } = {y ∈ T | (∃)x ∈ G : y = (x)f } .

Nucleul morfismului f este

−1
Ker (f ) = (1T )f = {x ∈ G | (x)f = 1T } .

Corolar
Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism de grupuri, atunci Im(f ) ≤ T
şi Ker (f ) E G .

() October 25, 2008 30 / 34

Propoziţie
1) Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) şi g : (T , ) −→ (W , ∗) sunt douǎ
morfisme de grupuri, atunci f · g : (G , ·) −→ (W , ∗) este de asemenea un
morfism de grupuri.
2) Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism bijectiv de grupuri, atunci
f −1 : (T , ) −→ (G , ·) este de asemenea un morfism bijectiv de grupuri.

() October 25, 2008 31 / 34

Propoziţie
1) Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) şi g : (T , ) −→ (W , ∗) sunt douǎ
morfisme de grupuri, atunci f · g : (G , ·) −→ (W , ∗) este de asemenea un
morfism de grupuri.
2) Dacǎ f : (G , ·) −→ (T , ) este un morfism bijectiv de grupuri, atunci
f −1 : (T , ) −→ (G , ·) este de asemenea un morfism bijectiv de grupuri.

() October 25, 2008 31 / 34

Definiţie
Un morfism de grupuri f : (G , ·) −→ (T , ) se numeşte izomorfism de
grupuri dacǎ existǎ un morfism de grupuri g : (T , ) −→ (G , ·) astfel
ı̂ncât f · g = idG şi g · f = idT .

Propoziţie
Un morfism de grupuri f : (G , ·) −→ (T , ) este un izomorfism dacǎ şi
numai dacǎ este bijectiv.

() October 25, 2008 32 / 34

Definiţie
Un morfism de grupuri f : (G , ·) −→ (T , ) se numeşte izomorfism de
grupuri dacǎ existǎ un morfism de grupuri g : (T , ) −→ (G , ·) astfel
ı̂ncât f · g = idG şi g · f = idT .

Propoziţie
Un morfism de grupuri f : (G , ·) −→ (T , ) este un izomorfism dacǎ şi
numai dacǎ este bijectiv.

() October 25, 2008 32 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. Atunci spunem cǎ grupul (G , ·) este
izomorf cu grupul (T , ) dacǎ existǎ un izomorfism de grupuri
f : (G , ·) −→ (T , ). În acest caz notǎm (G , ·) ∼
= (T , ), sau, dacǎ
operaţiile sunt subı̂nţelese, mai simplu G ∼= T.

Observaţie
1) Relaţia de izomorfism este o relaţie de echivalenţǎ pe clasa tuturor
grupurilor.

() October 25, 2008 33 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. Atunci spunem cǎ grupul (G , ·) este
izomorf cu grupul (T , ) dacǎ existǎ un izomorfism de grupuri
f : (G , ·) −→ (T , ). În acest caz notǎm (G , ·) ∼
= (T , ), sau, dacǎ
operaţiile sunt subı̂nţelese, mai simplu G ∼= T.

Observaţie
1) Relaţia de izomorfism este o relaţie de echivalenţǎ pe clasa tuturor
grupurilor.
2) Dacǎ (G , ·) ∼
= (T , ), atunci |G | = |T |. Reciproca acestei implicaţii
nu este adevǎratǎ.

() October 25, 2008 33 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. Atunci spunem cǎ grupul (G , ·) este
izomorf cu grupul (T , ) dacǎ existǎ un izomorfism de grupuri
f : (G , ·) −→ (T , ). În acest caz notǎm (G , ·) ∼
= (T , ), sau, dacǎ
operaţiile sunt subı̂nţelese, mai simplu G ∼= T.

Observaţie
1) Relaţia de izomorfism este o relaţie de echivalenţǎ pe clasa tuturor
grupurilor.
2) Dacǎ (G , ·) ∼
= (T , ), atunci |G | = |T |. Reciproca acestei implicaţii
nu este adevǎratǎ.

Exemplu
1) |Z4 | = 4 = |V4 |, dar (Z4 , +) ∼6 (V4 , ·).
=
(V4 = {id, (1, 2)(3, 4), (1, 3)(2, 4), (1, 4)(2, 3)} este grupul lui Klein.)

() October 25, 2008 33 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. Atunci spunem cǎ grupul (G , ·) este
izomorf cu grupul (T , ) dacǎ existǎ un izomorfism de grupuri
f : (G , ·) −→ (T , ). În acest caz notǎm (G , ·) ∼
= (T , ), sau, dacǎ
operaţiile sunt subı̂nţelese, mai simplu G ∼= T.

Observaţie
1) Relaţia de izomorfism este o relaţie de echivalenţǎ pe clasa tuturor
grupurilor.
2) Dacǎ (G , ·) ∼
= (T , ), atunci |G | = |T |. Reciproca acestei implicaţii
nu este adevǎratǎ.

Exemplu
1) |Z4 | = 4 = |V4 |, dar (Z4 , +) ∼6 (V4 , ·).
=
(V4 = {id, (1, 2)(3, 4), (1, 3)(2, 4), (1, 4)(2, 3)} este grupul lui Klein.)
2) |Z6 | = 6 = |S6 |, dar (Z6 , +) 6∼
= (S6 , ·).

() October 25, 2008 33 / 34

Definiţie
Fie (G , ·) şi (T , ) douǎ grupuri. Atunci spunem cǎ grupul (G , ·) este
izomorf cu grupul (T , ) dacǎ existǎ un izomorfism de grupuri
f : (G , ·) −→ (T , ). În acest caz notǎm (G , ·) ∼
= (T , ), sau, dacǎ
operaţiile sunt subı̂nţelese, mai simplu G ∼= T.

Observaţie
1) Relaţia de izomorfism este o relaţie de echivalenţǎ pe clasa tuturor
grupurilor.
2) Dacǎ (G , ·) ∼
= (T , ), atunci |G | = |T |. Reciproca acestei implicaţii
nu este adevǎratǎ.

Exemplu
1) |Z4 | = 4 = |V4 |, dar (Z4 , +) ∼6 (V4 , ·).
=
(V4 = {id, (1, 2)(3, 4), (1, 3)(2, 4), (1, 4)(2, 3)} este grupul lui Klein.)
2) |Z6 | = 6 = |S6 |, dar (Z6 , +) 6∼
= (S6 , ·).

() October 25, 2008 33 / 34