Premisele dezvoltarii orasului Borsa. 7.1.

Analiza concurentei si a sectorului de activitate

Pentru a putea Iace previziuni cu privire la circulatia turistica si in special pentru a putea
estima gradul de ocupare al unitatilor de primire propuse se va pleca de la analiza zonelor cu care
acest areal intra in concurenta.

AstIel zona Parcului National Muntii Rodnei intra in concurenta in principal cu:

zone asemanatoare ca si potential turistic, aIlate in apropiere: Parcul National Calimani,
Parcul Natural Muntii Maramuresului;
alte Rezervatii ale BiosIerei aIlate pe teritoriul Romaniei, asemanatoare din punct de vedere
al potentialului turistic: Parcul National Muntii Retezat;
zone turistice aIlate in apropiere: zonele etnograIice Maramures, Tinutul Nasaudului, Tara
Oasului, Bucovina.
In privinta sectorului de activitate, turismul este un sector in plina ascensiune, in special pe plan
mondial, unde se previzioneaza o crestere de la 700 de turisti si 550 milioane USD incasari, la 1
miliard de turisti si 1,5 miliarde USD in 2010 si 1,6 miliarde turisti si 2 miliarde USD incasari pana
in 2020. 949b12j

Romania a Iost in anii 70-80 una dintre cele mai cautate destinatii europene, dar acest lucru s-a
erodat treptat datorita serviciilor de proasta calitate, bazei materiale invechite, a inIrastructurii
generale deIicitare si neadaptarii produselor turistice la cerintele dinamice ale turistilor. Motivatia
principala a unui turist care merge intr-o tara sau o zona este sa vada sau sa Iaca ceea ce nu vede /
Iace in locul de unde provine. In acest Iel pentru a Ii atractiva o tara sau o zona ar trebui sa-si
valoriIice tocmai acele valori inedite, care il vor determina pe turist sa mearga acolo.

Declararea ca Parcului National si Rezervatie a BiosIerei reprezinta un punct Iorte pentru
dezvoltarea turismului in perimetrul acestui masiv montan, dar aceasta Iorma de dezvoltare trebuie
Iacuta cu grija, urmarindu-se indeaproape conservarea valorosului potential cu care natura a
inzestrat acest areal.

In acest sens ca principala Iorma de turism practicabila a Iost identiIicat ecoturismul, Iorma de
turism ce promoveaza satisIacerea nevoilor turistilor in concordanta cu conservarea mediului pentru
generatiile viitoare si totodata imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor locale.

Analizand motivatiile turistilor pentru diversele destinatii ale lumii, 40-60 din turistii
internationali sunt turisti ,naturali, iar 20-40 sunt turisti interesati de viata salbatica. Turistii
,naturali pot Ii deIiniti ca turistii care viziteaza o destinatie pentru a se bucura de natura, iar turistii
interesati de viata salbatica pot Ii deIiniti ca turisti care viziteaza o destinatie tocmai pentru a
observa si analiza aceasta viata.

In arealul Muntilor Rodnei ecoturismul poate detine piata cu cea mai rapida crestere, lucru Iavorizat
in special de existenta Parcului. De asemenea, unul din cele mai importante segmente de turisti
sositi in zona au ca motivatie principala ecoturismul, respectiv combinarea componentelor care
determina aceasta cerere: turism bazat pe natura, turism rural si turism cultural.

ConIorm unei cercetari realizate in anii 2001-2002, cel mai important segment de turisti care sosesc
in Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a BiosIerei, cu precadere in zona inalta, au ca
motivatie ecoturismul si provin din tarile Europei Centrale: Cehia, Polonia, Ungaria, Germania,
Slovacia etc. (Anexa nr. 6).


7.2. Gradul de penetrare pe piata

Penetrarea pietii de un nou produs turistic necesita adoptarea unei conceptii de marketing in
lansarea si includerea lui in circuitul turistic. In acest sens, se are in vedere elaborarea unor strategii
care sa includa politici de produs, de promovare, de distributie si de pret bine Iundamentate,
adaptate atat la speciIicul cererii cat si la caracterul si continutul noului produs. In cele ce urmeaza
ne vom axa pe primele trei politici, politica de pret (politica tariIara) Iiind tratata distinct intr-un alt
subcapitol.


7.2.1. Politica produsului turistic

Scopul politicii de produs este acela ca, in etapa concluziilor desprinse din studierea cantitativa si
calitativa a oIertei si cererii (studiul pietei), sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern. In
Iaza de concepere si de pregatire a lansarii pe piata, aceasta se poate realiza prin proiectarea unui
produs care sa se adreseze si sa penetreze o piata-tinta careia ii poate satisIace cu succes nevoile si
motivatiile de calatorie a segmentelor respective de turisti.

In acest sens, in momentul stabilirii produsului turistic trebuiesc urmarite nevoile turistilor, iar apoi
o atenta monitorizare a schimbarilor intervenite in motivatia si satisIactia consumului produsului
respectiv cu scopul de a-l actualiza.

Realizarea unui produs turistic pentru aceasta zona necesita o atenta coordonare si cooperare a
Iactorilor implicati. AstIel, sectorul privat oIera cele mai multe servicii care sunt consumate in
timpul sederii, sectorul public detine si gestioneaza inIrastructura destinatiei, sectorul non-proIit
gestioneaza o parte a atractiilor turistice, populatia locala participa la intampinarea de bun venit a
turistilor si la ,impartirea zilnica a locului vizitat cu acestia.

In Iunctie de impactul produsului asupra cererii potentiale si eIective, oIertantul are posibilitatea sa
adopte anumite strategii si politici de produs.

In acest sens, pentru cazul analizat se poate lua in considerare intr-o prima etapa, strategia
stabilitatii gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului tinta a cererii si, odata
castigat acest segment, sa asigure competitivitate si notorietate produsului proiectat.

Odata implementat produsul in circuitul turistic, se poate adopta strategia diversiIicarii gamei de
servicii care urmareste sa nuanteze mobilitatile de satisIacere a cererii careia i se adreseaza produsul
si sa duca, pe aceasta cale, la largirea pietii acestuia.

Aceste strategii pot Ii completate pe parcurs cu strategia perIectionarii produsului prin
imbunatatirea periodica a calitatii si a componentelor acestuia.

In concluzie, se poate aIirma ca asigurarea succesului penetrarii unui produs pe piata turistica
consta in depistarea si selectarea acelor segmente speciIice de piata, carora serviciile oIerite le pot
Iace Iata in cat mai bune conditii economice si pentru o perioada de timp cat mai indelungata.

Politica de produs turistic pentru PNMRRB poate Ii aplicata atat la nivel global prin prezentarea
produsului turistic al intregului areal analizat, cat si la nivel individual pentru Iiecare localitate,
obiectiv turistic. De asemenea, politica de produs turistic poate Ii aplicata si la nivel de unitate de
cazare/agrement, aceasta atragand dupa sine si destinatia in care este localizata respectiva unitate.

Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a BiosIerei se poate individualiza printr-o multitudine
de produse turistice, cum ar Ii: drumetiile montane, mountain-bike, sarituri cu parapanta, turism
stiintiIic si de cunoastere, speoturism, turism pentru odihna si recreere, alpinism, sporturi de iarna
(in zona limitroIa) etc. sau care pot Ii combinate, realizandu-se niste produse complexe.



7.2.2. Politica de distributie a produsului turistic

Existenta distributiei se justiIica prin aceea ca, in primul rand Iaciliteaza achizitionarea si
consumarea serviciilor turistice de catre clientela, iar in al doilea rand Iace posibila compararea si
alegerea acelor combinatii care convin cel mai mult clientelei.

Societatile de turism pot opta intre diIerite tipuri de canale de distributie:

distributia prin canale directe, respectiv vanzarea serviciilor oIerite de unitatile de turism
nemijlocit clientilor, este mai operativa, preintampinand marirea tariIelor cu comisioanele pretinse
de intermediari agentii de turism;

distributia prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piata
turistica cum sunt: turoperatorii si agentiile de turism.

Turoperatorii au rolul de a asambla diIerite componente ale produselor turistice (servicii de
transport, cazare, alimentatie, agrement) si de a le oIeri potentialilor turisti prin intermediul
agentiilor de turism detailiste.

Realizarea unui produs turistic de catre un turoperator este un proces care presupune urmatoarele
tipuri de activitati: analiza pietei, elaborarea strategiilor de marketing, vizite in viitoarele centre
turistice pentru stabilirea principalelor puncte de atractie turistica, negocierea contractelor cu viitorii
investitori etc. Organizatorii de voiaje platesc anticipat capacitatile inchiriate, lucru care se
dovedeste Ioarte avantajos pentru Iirmele prestatoare de servicii, acestea asigurandu-si astIel
veniturile, indiIerent de gradul in care capacitatile vor Ii Iolosite.

Agentiile de turism prin rolul lor de detailisti distribuie consumatorilor Iinali produsul propus de
turoperatori si Iac astIel cunoscuta oIerta turistica a Parcului.

Turistii care vin pentru practicarea drumetiilor montane si pentru practicarea anumitor sporturi
(alpinism, parapanta etc.) vin in general pe cont propriu neapeland la intermediari si dorm in cort
sau la cabana. Acestia pot opta si la serviciile unor agentii de turism in masura in care acestea oIera
un pachet mai larg de servicii: ghid, rezervare cabana, plata pentru vizitarea anumitor obiective etc.
Probabilitatea ca acestia sa apeleze la o agentie de turism creste odata cu distanta pe care turistul o
are de parcurs pana sa ajunga in zona.

Numarul turistilor care vin prin intermediari este mai mare in cazul celor ce se cazeaza in
localitatile de la baza masivului, si in special in statiunile Sangeorz-Bai si Borsa.


7.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul-mix este activitatea de promovare,
care reprezinta inainte de toate o activitate comunicationala de inIormare a clientelei in legatura cu
produsul pe care-l Iurnizeaza.

La baza promovarii sta operatiunea de selectare a segmentelor de piata vizate pentru acest produs,
pentru determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment de piata, comparativ cu oIertele
concurente pentru o dozare mai rationala a eIorturilor promotionale si de publicitate.

Comunicarea intre acest produs turistic si piata se realizeaza pe caile obisnuite, care se aIla la
dispozitia oricarui intreprinzator. Varietatea acestora Iiind Ioarte mare, s-a impus necesitatea
sistematizarii lor in asa Iel incat, plecandu-se de la strategiile generale de marketing si de la
obiectivele speciIice strategiilor promotionale, sa se creeze posibilitatea selectarii celor mai
adecvate Iorme de promovare: publicitate, promovarea vanzarilor, relatiile publice, Iorta de
vanzare, marketing direct, promovarea prin marca, sponsorizarea.

Pentru a-si atinge obiectivele, promovarea turistica trebuie realizata combinand cat mai multe din
aceste Iorme, neIiind excluse nici cazurile in care se Iolosesc toate aceste Iorme.

Arealul analizat trebuie si poate Ii promovat, in primul rand de catre agentiile de turism din
cele doua judete, localizate cu precadere in municipiile resedinta de judet Baia Mare (BTT, Sind
Romania, Vacanta, Mara International Tours, Nord Nord Vest, Triumph etc.) si Bistrita (Coroana,
Sind Romania, Pas Tour, Executive Travel etc.). Alaturi de acestea, oIerta turistica a PNMRRB mai
poate Ii promovata si de alte agentii din tara. Distribuitorii acestei oIerte pe piata trebuie sa
urmareasca o politica promotionala adecvata, atat la nivel local, regional, interregional cat si
international, tinand cont de caracteristicile Iormelor de turism ce se pot desIasura in acest areal.

Promovarea unui produs turistic consta in transmiterea pe diIerite cai de mesaje menite sa
inIormeze pe operatorii de turism si pe turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic
si a elementelor componente ale serviciilor turistice oIerite spre comercializare, sa le dezvolte o
atitudine pozitiva Iata de intreprinderile prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a promova
modiIicari Iavorabile in mentalitatea si obiceiurile turistilor1).

Dat Iiind caracteristicile acestui produs turistic se va urmari promovarea in ansamblu a
Parcului National si a posibilitatilor turistice oIerite de acesta si in mai mica masura promovarea
Iiecarei structuri de cazare in parte, iar pentru eIicientizarea acestui proces se propun realizarea unor
colaborari intre Iactorii implicati.

SIera activitatii de promovare este deosebit de vasta si cuprinde instrumente variate, dintre
care pentru promovarea ecoturismului mentionam urmatoarele:

O publicitatea prin 'mass media' care inglobeaza toate masurile cu ajutorul carora organismele
turistice si prestatorii de servicii turistice incearca sa inIluenteze de la distanta turistii potentiali prin
intermediul mijloacelor de comunicare in masa, cu o mare putere de penetrare ca: aIise, pliante,
prospecte, presa radio, TV, Iilme si mai nou video-casete, CD-uri;

O participarea la targuri, saloane si expozitii atat in cadrul pavilioanelor nationale cat si in cadrul
saloanelor si expozitiilor internationale specializate pe teme turistice si ecoturistice. Importante
sunt, pe langa o prezentare vizuala a oIertei, materialele tiparite (pliante, Iluturasi) si contactele
personale in cadrul standului;

O publicitatea directa, prin contactul personalului agentiilor de turism, al birourilor de turism
din strainatate, al punctelor de inIormare, cu clientela potentiala;

O invitarea reprezentantilor si Iunctionarilor agentiilor de voiaj cu care s-au stabilit deja relatii
de aIaceri ori se preconizeaza inceperea colaborarii, a reprezentantilor presei de specialitate si a
ziaristilor publicatiilor turistice, de a participa la vizite de documentare;

O organizarea de conIerinte de presa in care se prezinta aspecte legate de activitatea ecoturistica
a Parcului National Muntii Rodnei;

O realizarea de materiale publicitare tiparite este esentiala. Pliantele sau Iluturasii, aIisele sau
alte obiecte de prezentare a Parcului, ilustrate cu imagini adecvate, sunt instrumente indispensabile
de lucru in turism. Pentru diIuzarea externa, astIel de materiale trebuie realizate in limbi straine de
circulatie internationala, iar diIuzarea in diverse tari trebuie sa tina cont de particularitatile tarii
respective;

O realizarea unor obiecte promotionale: calendare din plastic sau hartie, sau inscriptionarea
siglei Parcului pe o serie de obiecte (pixuri, genti, obiecte de birotica, tricouri etc.) si oIerirea lor in
cadrul unor intalniri la expozitii, targuri, drept premii la unele concursuri, ca amintire pentru clientii
mai importanti sau unor personalitati, reprezinta inca o cale de realizare a promovarii.

Pentru a conchide, gradul de penetrare se estimeaza prin analiza urmatorilor Iactori:

- valoarea resurselor naturale si antropice ale zonei;

- serviciile prestate: cazare, alimentatie, agrement, ghid montan;

- amplasamentul, amenajarile si dotarile corespunzatoare;

- promovarea produsului turistic;

- pretul real si valoarea oIertei.


7.3. Segmente de clientela

Vizitatorii se incadreaza in general in categoria utilizatorilor ,neconsumatori de resurse naturale,
dar concentrarea acestora pe anumite zone din Parc poate determina aparitia unor eIecte negative
asupra peisajului si a biodiversitatii. De aceea, punerea in valoarea a obiectivelor din imediata
apropiere a Parcului poate duce la reducerea presiunii asupra acestei arii protejate.

In acest Iel s-a incercat identiIicarea mai multor segmente de turisti:

- turistii a caror principala motivatie o reprezinta drumetiile montane, practicarea sporturilor de
iarna, turismul de aventura, ecoturismul sunt iubitori ai muntelui, mai putin pretentiosi in privinta
conditiilor de cazare, care cauta in general structurile de cazare situate la altitudine: cabane, reIugii
sau locuri de campare. Acestia vin atat din localitatile apropiate, dar si de la distante mai mari Iata
de masiv sau din strainatate;

- turisti care vin pentru odihna si recreere vin, in special, din orasele apropiate turism de week-
end si preIera, in general, structurile de cazare de la poalele masivului;

- turisti care vin atat pentru odihna si agrement cat si pentru turism balnear - vin si din orasele
apropiate (in Sangeoz-Bai, Borsa Complex) dar si din orase mai indepartate (in Sangeorz-Bai);

- turisti aIlati in tranzit, care in drumul lor intre manastirile din nordul Moldovei, Maramures si
Tinutul Nasaudului se opresc pentru o zi si in aceasta zona;

Acestor segmente de clientela existente trebuie sa li se presteze servicii de calitate pentru a se Iorma
adevarate obiceiuri de consum pentru serviciile turistice din zona analizata si, de ce nu, trebuie sa
Iie extinse si la alte categorii potentiale de turisti (de exemplu pentru turismul de aIaceri).

Segmentele de clientela sunt constituite din turistii care vor practica urmatoarele Iorme de
turism:

turism de odihna si recreere;
turismul stiintiIic;
turismul pentru drumetie montana;
turismul pentru practicarea sporturilor de iarna;
turismul de aventura speoturism, alpinism, mountain-bike, parapanta etc.
turismul balnear;
turism de circulatie: turismul de tranzit si turismul itinerant cu valente culturale;
turismul rural si agroturismul.
In capitolul III ,Stadiul actual de valoriIicare s-au pus in evidenta Iormele de turism practicabile in
zona, motiv pentru care nu vom insista in abordarea Iiecarei Iorme de turism.


7.4. Estimari cu privire la circulatia turistica inregistrata in Parc

O prima etapa in realizarea analizei economici-Iinanciare a acestui proiect o reprezinta realizarea
unor estimari cu privire la numarul turistilor ce intra pe teritoriul Parcului, si in special a celor
platitori de taxa, a unor estimari cu privire la gradul de ocupare al Cabanei Puzdrele si la numarul
turistilor ce apeleaza la locurile special amenajate pentru campare.


7.4.1. Estimari cu privire la numarul turistilor ce intra in Parc

In urma determinarii circulatiei turistice realizate pentru judetele Bistrita Nasaud si Maramures si pe
total zona montana in perioada 2001 2004 (cap. 3.3), ca urmare a determinarii capacitatii optime
de primire (cap. 6.1) si ca urmare a investitiilor de amenajare propuse (cap. 6.2.), pentru urmatorii 5
ani (dupa implementarea proiectului) se Iac urmatoarele previziuni cu privire la numarul turistilor
ce intra in Parc:


Tabelul nr. 7.1.

Estimari cu privire la circulatia turistica realizata pe teritoriul Parcului dupa implementarea
proiectului

Anul

Vizitatori intrati in Parc

(medie pe zi)

Vizitatori platitori ai taxei de intrare (100)

Vizitatori platitori ai taxei de intrare (50)

Total

In sezon (1 mai 30 sept.)

In extrasezon (1 oct. 30 aprilie)

Total

Sezon

Extrasezon

Total

Sezon

Extrasezon

1

325

610

120

71

140

22

77

155

20

2

335

628

124

74

144

23

79

160

21

3

345

647

127

76

149

23

81

164

21

4

356

667

131

78

153

24

84

169

22

5

366

687

135

80

158

25

86

174

23


ReIeritor la estimarile de mai sus se Iac urmatoarele observatii:

- atat pentru sezon, cat si pentru extrasezon valorile sunt medii, existand diIerente mari intre
Iluxurile inregistrate in perioada 15 iunie-15 august si in weekend Iata de restul sezonului si intre
perioada de sarbatorile de iarna si restul perioadei de extrasezon.

- ca urmare a eIorturilor sustinute de dezvoltare a ecoturismului, a eIorturilor investitionale si
promotionale se considera ca in urmatorii 5 ani tendinta va Ii pozitiva, dar Iara a depasi nivelul
maxim al capacitatii de primire a zonei.

- o parte a vizitatorilor Parcului sunt scutite de la plata taxei de vizitare (conIorm Regulamentului
PNMRRB), iar o alta parte se sustrag de la plata acestei taxe;

- o parte a vizitatorilor sunt scutiti de plata a 50 din taxa de acces in Parc (conIorm
Regulamentului PNMRRB).


7.4.2. Estimarea gradului de ocupare pentru Cabana Puzdrele

In aprecierea gradului de ocupare al capacitatii de cazare s-a pornit de la urmatoarele aspecte:

gradul de ocupare inregistrat in judetele Bistrita Nasaud si Maramures pe ultimii 5 ani;
gradul de ocupare inregistrat pentru categoria cabane turistice (pentru cele doua judete si
pentru zona montana), pe ultimii 5 ani;
gradul de ocupare inregistrat pe total zona montana;
concurenta si tendintele sectorului de activitate;

Tabelul nr. 7.2.

Evolutia gradului de ocupare in perioada 2000 2004


2000

2001

2002

2003

2004

Judetul Bistrita Nasaud

34,0

34,6

41,3

34,4

29,1

Judetul Maramures

27,8

32,0

31,5

24,5

27,7

Canane turistice Bistrita-Nasaud

3,5

1,7

-

37,2

23,0

Cabane turistice Maramures

9,5

9,8

8,9

6,4

3,9

Cabane turistice zona montana

12,9

12,2

11,5

11,5

8,0

Total zona montana

23,7

22,1

21,9

22,3

19,3


Luand in considerare cresterea circulatiei turistice ca urmare a programului de investitii si a politicii
agresive de promovare a zonei cu sprijinul autoritatilor centrale (Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului) si a celor locale (Administratia Parcului National Muntii Rodnei,
Consiliile Judetene Bistrita Nasaud si Maramures, Primariile localitatilor din zona limitroIa),
evolutia previzibila a gradului de ocupare a Iost estimat astIel:


Tabelul nr. 7.3.

Previziuni ale gradului de ocupare pentru Cabana Puzdrele

Perioada

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Sezon (153 zile)

55

57

59

62

64

Extrasezon (152 zile)

15

18

20

22

24

Media anuala

35,1

37,6

39,6

42,1

44,1


Trebuie mentionat ca aceste estimari ale gradului de ocupare reprezinta medii care iau in
considerare atat perioadele de varI sezon cand gradul de ocupare este mult mai ridicat decat media,
cat si perioadele cand acesta ia valori mai mici. De asemenea se ia in considerare o perioada de 60
de zile, in extrasezon, cand cabana este inchisa din cauza conditiilor meteo.

Fara indoiala ca si acestea, ca orice ipoteze, pot avea un anumit grad de aproximatie, dar analiza
noastra are in vedere criterii optimizate (dar nu nerealiste) privind dezvoltarea activitatii turistice in
urmatorii ani si desigur in contextul dezvoltarii economice a tarii noastre.

In acelasi timp, ipotezele avute in vedere trebuie sa reprezinte obiective de urmarit pentru
managementul acestei unitati turistice.


7.4.3. Estimari cu privire la numarul turistilor ce campeaza in locurile special amenajate

Tinand cont de estimarile realizate mai sus cu privire la numarul turistilor ce intra pe teritoriul
Parcului, apreciind ca din acestia aproximativ 50 petrec cel putin o noapte in acest areal si avand
in vedere ca numarul structurilor ce urmeaza sa gazduiasca turisti (cabane si reIugii) este destul de
redus, se preconizeaza ca in locurile special amenajate pentru campare (8 astIel de spatii) circulatia
turistica va atinge urmatoarele valori:




Tabelul nr. 7.4.

Numarul turistilor ce campeaza in locurile special amenajate

Anul

Numar de turisti

Numar de corturi

total

sezon

extrasezon

total

sezon

extrasezon

1

93

200

15

40

87

7

2

98

210

17

43

91

7

3

105

225

18

46

98

8

4

110

235

19

48

102

8

5

112

240

20

49

104

9


In privinta estimarilor de mai sus se Iac urmatoarele precizari:

- numarul mediu al persoanelor ce vor innopta intr-un cort a Iost considerat 2,3;

- ritmul mediu de crestere a numarului de turisti ce campeaza in aceste spatii este de aproximativ 2
, iar dupa al 5-lea an de previziune ramane constant.


7.5. Politica tariIara

Nivelul tariIelor pentru serviciile turistice ce vor Ii oIerite s-a stabilit tinand cont de tehnica miimi
(pentru cabana Puzdrele), tinand seama de tariIele practicate de concurenta, de standardul viitor al
zonei, asigurand totodata competitivitatea regiunii Iata de alte destinatii turistice similare din
Romania sau chiar din strainatate.

Formula 1/1000 (sau tehnica miimii), care a Iost aplicata inca din primele decenii ale secolului XX
si isi pastreaza valabilitatea si in prezent in stabilirea tariIelor pentru unitatile hoteliere noi.
Continutul acestui procedeu se poate enunta astIel: ca sa asigure o rentabilitate normala, tariIul
mediu/zilnic al unei camere trebuie sa Iie egal cu 1o din valoarea ce revine Iiecarei camere din
suma investita pentru construirea si amenajarea unitatii de cazare, cu conditia ca ocuparea medie a
camerei sa Iie de 73 .


Tabelul nr. 7.5.

TariIul de cazare estimat pentru Cabana turistica Puzdrele


Costul investitiei

(t)

Capacitatea de cazare (camere)

TariI estimat conIorm tehnicii miimii (t/cam)

TariI estimat conIorm tehnicii miimii (t/loc)

Cabana turistica Puzdrele

89.363

4

22,5

4,5


Tinand cont ca in acest caz este vorba de reIacerea cabanei, iar conIorm previziunilor in urmatorii
ani nu se va atinge un grad de ocupare de 73 , tariIele de cazare pentru Cabana Puzdrele vor Ii
ajustate, Iiind in acelasi timp diIerentiate pe tipuri de camere, regim de ocupare si sezonalitate
(sezon, extrasezon, week-end), tariIul calculat reprezentand o medie ponderata a acestora.

TariIele propuse, pe categorii de servicii din oIerta Parcului National Muntii Rodnei sunt prezentate
in tabelul nr. 7.6.


Tabelul nr. 7.6.

TariIe propuse pentru serviciile ce vor Ii oIerite in Parcul National Muntii Rodnei

Nr.

crt.

Serviciul

Unitate de masura

TariI mediu

extrasezon

sezon

1

Cazare




Cabana turistica

t/zi/turist

7

9

Loc campare amenajat

t/zi/cort

2,5

3

2

Alimentatie cabana

t/zi/turist

3

3

Taxa intrare Parc

t/sejur/turist

1

1,5

4

Inchiriari biciclete

t/bicicleta/zi

-

6

5

Ghid turistic

t/zi

30

25



Metodologia de calcul a tariIelor pentru serviciile ce vor Ii oIerite in zona a avut la baza
urmatoarele ipoteze:

pentru locurile de campare se percepe o taxa in masura in care sunt asigurate conditii minime de
campare, iar aceasta taxa este aIisata obligatoriu in apropierea locului de campare de catre cel ce o
incaseaza. Aceasta taxa va Ii diIerentiata pe sezon (3 t) si extrasezon (2,5 t).
incasarea medie/turist/zi din activitatea de alimentatie reprezinta media tariIelor pe sezon si
extrasezon, tinand cont de consumatia medie a unui turist. Avand in vedere caracterul de tranzit al
acestei structuri, Iiecare turist va servi o singura masa pe zi;
taxa perceputa la intrarea in Parc este perceputa cu scopul amortizarii eIortului investitional Iacut de
Administratia Parcului pentru realizarea reIugiilor alpine si pentru intretinerea traseelor turistice.
Trebuie mentionat ca anumite categorii de vizitatori sunt scutite de la plata taxei iar alte categorii
beneIiciaza de o reducere de 50 (conIorm regulamentului Parcului);
taxa acces se plateste de vizitatori la Iiecare intarea a acestora pe teritoriul Parcului.
serviciul de inchiriere a bicicletelor se realizeaza in cadrul punctelor de inIormare independente
(Rodna si Borsa), pe perioada de sezon (1 mai 30 septembrie);
pentru serviciile realizate de ghizii turistici se vor plati tariIe mai mari in extrasezon datorita
conditiilor climatice mai grele.
Se estimeaza ca incepand cu al doilea an de previziune tariIele vor creste in medie cu 3 pe an.



1) Oscar Snack - Economia si organizarea turismului, Ed. Sport - Turism, Bucuresti, 1976.