Limba si literatura romana Limba romana bac 2009 Figuri de stil 1.

. comparaie figura de stil care altura doua cuvinte cu ajutorul prepoziiei ca 2. epitete rspunde la ntrebarea cum este 3. personificare se atribuie nsuiri unor obiecte sau fiine nensufleite care nu le poseda 4. oximon doua cuvinte alturate aflate in antiteza cu sens opus 5. metafora 6. enumeraie Semnele de punctuaie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. punctul marcheaz finalul unei comunicri enuniative semnul ntrebrii marcheaz intonaia interogativa semnul exclamrii marcheaz intonaia exclamativa virgula sugereaz o pauza in rostire punct si virgula marcheaz o pauza mai mare dect virgula si mai mica dect punctul doua puncte anuna vorbirea directa, o enumerare sau o concluzie ghilimelele se inrebuinteaza atunci cnd se introduc cuvintele altei persoane linia de dialog anuna vorbirea directa punctele de suspensie marcheaz o ntrerupere a vorbirii cauzata de uimire sau de vorbirea incoerenta, acestea pot sa menin suspansul

Semnele ortografice 1. cratima marcheaz rostirea mpreuna a doua cuvinte 2. apostroful marcheaz cderea accidentala a unui sunet 3. linia de pauza marcheaz o pauza in rostire Textul argumentativ 1. Ipoteza - partea introductiva a unui text argumentativ, in care se exprima prerea pro sau contra despre tema propusa ( din punctul meu de vedere , opinia mea, eu consider ca) 2. Argumentele se aduc cel puin doua argumente , ( in primul rnd, in al doilea rnd) si sunt ilustrate prin exemple (de exemplu) 3. Concluzie reia ipoteza pentru a o intari ( in concluzie)

Limba si literatura romana

Timpurile verbale I Modul indicativ 1. Prezent aciunea se petrece in momentul vorbirii eu vorbesc 2. Imperfect aciunea a nceput in trecut si continua si dup momentul vorbirii eu vorbeam 3. Perfect compus aciune a nceput in trecut si s-a ncheiat naintea momentului vorbirii eu am vorbit 4. Perfectul simplu aciunea a nceput in trecut si s-a ncheiat cu puin timp naintea momentului vorbirii eu vorbii 5. Mai mult ca perfect aciunea ncepe in trecut si se ncheie naintea altei aciuni trecute eu vorbisem 6. Viitor aciunea se va petrece dup momentul vorbirii eu voi vorbi II Modul conjunctiv exprima o aciune posibila eu sa vorbesc III Modul condiional-optativ exprima o dorina eu as vorbi IV Modul imperativ exprima o porunca, un indemn vorbete! Curente literare 1. Clasicismul - a aprut in secolul XVII-XVIII, in Frana - admiraia pentru antici - rigoarea compoziionala - cutarea verosimului ( a se reda realitatea aa cum e) - fineea analizei morale si psihologice - puritatea si claritatea stilului - respectarea regulilor celor 3 unitati: - unitatea de timp, unitatea de aciune, unitatea locului

2. Romantismul a aprut la sfritul sec al XVIII lea si s-a manifestat pana la urma in prima jumtate a sec al XIX lea (cca 1850) - libertatea este produsul fanteziei - subiectivitate - se valorifica specificul naional, datinile, credinele, folclorul si miturile - personajul principal este tipul eroului excepional, aflat in situaii excepionale - procesul artistic fundamental este antiteza - sunt valorificate toate mediile sociale - natura reprezint oglindirea sentimentelor sau cadrul unde se refugiaz personajele - limba latina valorifica toate registrele - libertatea genurilor

Limba si literatura romana apar specii noi: poem filozofic, nuvela istorica, drama, meditaia, etc. la noi in literatura cele doua curente s au manifestat in acelai timp, nu avem reprezentani

3. Simbolismul a aprut la sfritul sec al XIX lea in Frana - propune o noua viziune poetica - se valorifica muzicalitatea cuvntului, a cadenelor si a rimelor - se valorifica sugestia - cultivarea simbolului - corespondentele exprima legtura dintre sentimente si exterior - spatiile specifice sunt: cimitirul, trgul provincial, parcul, strzile pustii, mahalaua. etc. - obsesia culorilor - apar instrumente muzicale - se cultiva versul liber si refrenul obsedant - reprezentant: George Bacovia 4. Realismul apare la sfritul sec al XIX lea - se realizeaz observaia sociala si psihologica ptrunztoare, personajele sunt urmrite p perioada transformrii lor - stil obiectiv, impersonal - narator omniscient ( naratorul tie ce se ntmpla in 2 locuri deodat) - personajele se ncadreaz in tipuri umane - caracter critic acuzator - reprezentani: I.L.Caragiale, Ioan Slavici 5. Tradiionalismul a. Samanatorism - a aprut in revista Samanatorul si s a manifestat intre anii 19011910 - posesismul valorificarea trecutului glorios - idilismul falsa nfrumuseare a vieii satului - sentimentul dezradacinarii oraul este considerat loc al pierzaniei - predilecia pentru scene tari personajele sunt dominate de instincte violente b. Poporanism manifesta o simpatie exagerata pentru popor - a aprut in 1906, in revista Viata romneasca - critica societatii contemporane - simpatia fata de taranime - dezaprobarea idilismului - promovarea idealului de luminare a taranilor - atitudinea realist critica - reprezentani: Octavian Goga , George Cosbuc, Mihail Sadoveanu c. Tradiionalismul exagerat a aprut in revista Gndirea in anul 1922

Limba si literatura romana pune accent pe ortodoxism promoveaz ideea ca istoria noastr reprezint o lupta intre geniul popular si formele moderne intre sufletul roman si sufletul occidental, exista o completa ruptura reprezentani: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga

6. Modernismul este promovat de gruparea Sburatorul conduse de Eugen Lovinescu - a aprut in 1947 - depirea unui spirit provincial - sincronizarea cu ritmurile propriei societati - trecerea de la o literatura cu tematica rurala, la o literatura urbana - cultivarea prozei obiective - evoluia poeziei de la epic la liric - intelectualizarea prozei si a poeziei - dezvoltarea romanului analitic - reprezentani: Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Camil Petrescu 7. Post modernism reprezint o criza in ceea ce privete valorificarea temelor , a aprut in 1980 - reinterpretarea temelor tradiionale - se apeleaz la citatul ironic - predomina parodia - versul liber Schema comunicrii ( oral) mesaj E cod canal E emitatorul autorul textului, poate sa fie si neprecizat R receptorul cititorul - grupul inta Mesaj tema textului Cod limba romana Canalul canal scris - foaia de hrtie Context locul dialogului - situaia care a declanat dialogul R

Limba si literatura romana Referent situaia despre care se vorbete Referent real - exista, poate fi o persoana concreta sau o situaie reala Referent ireal in literatura Stilurile funcionale I. Calitati generale

1. Claritatea consta in formularea limpede a gndurilor si sentimentelor 2. Proprietatea concordanta dintre coninut si expresie 3. Precizia folosirea riguroasa a mijloacelor lingvistice necesare exprimrii unei idei; presupune ordonarea clara , logica, fara abateri sau repetiii inutile 4. Corectitudinea respectarea normelor limbii literare 5. Puritatea utilizarea mijloacelor lingvistice consacrate si acceptate de limba latina II. Stilurile fuctionale ale limbii romane 1. Stilul beletristic ( literar) are funcia expresiva se adreseaz imaginaiei folosete sensurile figurate ale cuvintelor sunt valorificate toate registrele limbii ( neologisme, arhaisme, regionalisme, argou, jargon) bogatie sinonimica subiectivitate inovarea limbajului 2. Stilul tehnico-tiinific - gramatica, istorie, matematica, fizica, etc corectitudine obiectivitate textele sunt accesibile funcia emotiva e zero simplitate logica fiecare domeniu are o terminologie proprie predomina neologismele pluralul autorului ( autorul vorbete despre el la plural) prezenta notelor de subsol, trimiteri bibliografice, trimiteri in interiorul textului 3. Stilul juridico-administrativ legi, cererile , procesul verbal, ordonane de urgenta realizeaz comunicarea intre emitator si oficialitati emitatorul este cunoscut, receptorul necunoscut mesaj accesibil, clar , concis, coerent si logic

Limba si literatura romana funcia emotiva zero se folosesc sensurile denotative ale cuvintelor evitarea ambiguitii termeni de specialitate cliee lingvistice 4. Stilul publicistic ziare, reviste, TV, radio are funcia de informare contopete comunicarea informativa cu cea afectiva valorifica toate segmentele limbii exista cliee deschis ctre inovaie textul este nsoit de imagini, caricaturi, tabele, caracterizat prin tonalitatea polemica recurge la figuri de stil titlul are o importanta covritoare

Tehnici argumentative 1. 2. 3. 4. 5. Comparaia ca, la fel ca Inlantuirea argumentelor prin adugare - in primul rnd, in al doilea rnd Inlantuirea argumentelor prin opoziie pe de alte parte Consecina datorita, de aceea Repetiia

Calitati particulare se aplica la toate textele 1. Simplitatea evidenierea valorilor sugestive a cuvintelor aparinnd limbajului accesibil 2. Naturaleea exprimarea degajata , lipsita de constrngeri care presupune cunoaterea limbii romane si tema despre care se discuta 3. Demnitatea - folosirea cuvintelor si a expresiilor admise de bunul simt 4. Concizia folosirea mijloacelor lingvistice , strict necesare pentru exprimarea ideii dorite

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

Limba si literatura romana