Anul 1 2011-2012 sem.

Proiectare peisagistic - tema 3 Gradina de familie

Gradina ca element complementar arhitecturii locuintei individuale constituie un program fundamental in peisagistica. Specificul functional-estetic si cultural al gradinii de familie reprezinta tintele vizate de studiul acestui subiect. Se prezinta o casa de familie (Strekov House), construita de arhitectii Pavel Plni ka, Mat j Pral, Bruno Panenka in zona Strekov din Republica Ceha. Situl se afla in zona periurbana, de trecere intre spatiul urban al districtului Strekov si zonele verzi libere, neamenajate (free landscape). Peisajul este caracterizat de zona deluroasa, verde, terasata, cu insertii urbane sub forma vilelor, cabanelor, a locuintelor permanente sau de vacanta, situate intre livezi largi de pomi fructiferi, pe un relief in pante largi sau stranse. Conceptul arhitectural al casei a urmat linia naturala a reliefului, anume ideea de terasare in diferite niveluri, fara sa para ca ar fi deranjat prea mult suprafata de amplasare. Ideea de natural si ecologic a fost urmata si in alegerea materialelor de constructie (lemnul), chiar si la nivelul de tratare al fatadelor, intr-un stil modern, minimalist. In interior, casa beneficiaza de spatii deschise, cu toate facilitatile unei vieti de familie contemporane. Ferestrele si intrarile largi vitrate asigura o legatura puternica cu spatiul exterior direct (gradina) si cu privelistile indepartate asupra peisajului cu dealuri. http://www.archdaily.com/165983/house-strekov-i-31-architekti

Cerin e: 1. Redactarea unui scenariu de amplasare a gradinii Pastrand ideea de panta-terasa conform conceptului original al casei adaptate sitului, fiecare student isi va putea alege o forma proprie a gradinii (in limita maxima a cca. 2000 mp). Se vor putea alege de asemenea:  Orientarea fata de punctele cardinale, conditiile naturale ( microclimat, prezenta sau nu a apei in sit, flora si fauna locale vor depinde de altitudinea aleasa! Se prefera situri adaptate zonei geografice din care face parte teritoriul Romaniei. Context urban: situarea in apropierea centrului urban, periferie sau in zona rurala; vecinatati (loturi adiacente, strada, cartier), dotari si facilitati urbane existente sau nu care sa influenteze modelul de amenajare al gradinii respective. Context socio-cultural: structura familiei si tipul de locuinta permanenta sau de vacanta, stare sociala, tendinte de locuire nevoi sociale, aspecte cultural-sociale motivationale in cadrul viitoarei amenajari care sa participe la cresterea calitatii locuirii unei familii contemporane.

2. Prezentarea potentialilor beneficiari si realizarea unui scenariu de locuire al sistemului casagradina.

3. Constituirea temei de proiectare pe baza deductiilor si prezumtiilor din cele doua scenarii (contextual si de locuire): lista dotarilor, raporturile cu vecinatatea, organizarea generala a zonelor functionale, identificarea momentelor representative in functionarea gradinii, tema culturala (maniera, stil, mesaj ) Se vor avea in vedere: Calitatea si relevanta spatiului documentat; Calitatea redact rii pieselor proiectului, inclusiv exprimarea n text; Complexitatea si originalitatea in alegerea si interpretarea sitului gradinii si legaturii acesteia cu modul de locuire al casei; Consecventa lucrului in atelier.

Metoda de lucru i prezentarea rezultatelor:      Realizarea unei prezentari scrise a scenariului ales si motivat pentru casa si gradina (mapa A3 cu parte scrisa, scheme carioca/creion/tus, schite, fotografii, etc.) ; Proiectarea planului de baza al gradinii si casei in contextul urban ales Sc. 1:100 (A1) plan de prezentare, creion pe hartie in faza incipienta si tehnica la alegere pentru faza finala; Proiectarea vederilor/ sectiunilor necesare intelegerii structurii spatiului; Schite de atmosfera, perspective libere; Realizarea unei machete Sc. 1:100 si prezentarea unor fotografii din cadrul machetei optional.

Calendarul desfa ur rii proiectului: prezentarea temei de proiectare 13 decembrie 2011; predarea, sus inerea i dezbaterea proiectelor februarie 2012.

Prezen a: obligatorie; absen ele se recupereaz n decurs de dou s pt mni, conform regulamentului; este obligatorie realizarea a minimum o corectur pentru fiecare etap a proiectului nendeplinirea condi iei determin nregistrarea de absen e Atentie! Datorita complexitatii temei de proiectare, vor fi necesare si obligatorii minim trei corecturi care sa cuprinda toate etapele proiectului. Evaluare i sanc iuni: ntrzierile se penaliezeaz cu dou puncte/s pt mna. Se va aprecia lucrul in cadrul atelierelor.

Salma El Shamali Alexandru Laz r-B ra