Zeus ( numit si Iupiter):

Este, n mitologia greac, era zeul suprem, printele zeilor i al oamenilor. Ca zeu al cerului, el locuiete pe vrful muntelui Olimp, vrf care era socotit a fi n cer, i tot ca zeu al cerului, el este stpnul norilor, al ploii, al zpezii, al tunetului i al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger n mn. El supravegheaz mplinirea just a angajamentelor, respectarea dreptii, mplinirea obligaiilor conjugale. El protejeaz familia, fria, cetatea. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos i ai Rheei. Rheea, ca s-l scape de urgia tatlui su, care-i nghiea rnd pe rnd copiii de ndat ce se nteau, l-a ascuns pe Zeus n Creta, unde a fost ngrijit de ctre dou nimfe, Adrasteia i Ida. Acestea l hrneau cu lapte de la capra Amaltheia i cu ambrozie. Cureii (aprtorii lui Zeus) l protejau pe micul zeu i fceau zgomot cu armele cnd acesta plngea, ca nu cumva s-l aud Cronos. Cnd a crescut mare, Zeus a pus la cale, cu ajutorul Geei i al Metisei, detronarea tatlui su. Dup ce l-a silit pe Cronos sa-i verse napoi copiii nghiii, Zeus, mpreun cu fraii si acum rentori la via, i-a declarat rzboi lui Cronos. n ajutorul acestuia au sosit ns fraii lui Cronos, titanii. ns ciclopii i hecatonheirii (uriai cu o sut de brae) erau de partea lui Zeus. Lupta a durat zece ani i a luat sfrit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stpnul ntregului Univers. El a druit Lumea subpmntean fratelui su Hades, iar Marea lui Poseidon, pstrndu-i pentru sine Pmntul. Pn s dobndeasc pacea, a avut de nfruntat ns noi vrjmai, de data aceasta pe giganii asmuii mpotriva sa de ctre Geea, care a nscut un monstru nfricotor, Typhon, cu o sut de capete de balaur. Lupta cu Typhon

a fost cea mai grea dar, n cele din urm, Zeus a ieit din nou i definitiv biruitor, azvrlindu-l pe monstru n Tartar. Ca stpn suprem i ca deintor al puterii supreme absolute, Zeus era cel care mprea dreptatea printre oameni i zei, el era expresia echilibrului i a ordinii din natur i din societate. Era socotit zeul luminii, al fenomenelor naturale, deintorul fulgerelor i, mai ales, al trsnetelor - manifestare cu precdere a forei i a mniei sale divine. El domnea n palatul su aflat pe crestele nalte ale Olimpului i de acolo, nconjurat de ceilali zei, crmuia destinele lumii, mprind binele i rul printre muritori i veghind asupra mplinirii destinelor lor.