Dezvoltarea umana le oamenitor de a-gi Dezvoltarea umani semnifica, conform P.N.U.D., acele capacitii si indrept alege gi urma propriile optiuni in toate domeniile calitagii viei. in dimensiunea sa globali, acest concept integreazi ingrijirca sAnatatii, educatia, religia, participarea la viata economica, sociald si politic’. In acest cad, se recunose drept cerinje fiandamentale urmatoarele; 0 viafi lung’ sI stinttoast, dobéindirea de cunostiinge, acces la resursele necesare pentru un nivel de trai decent, accepfiune internationals convenita si nu determinata exclusiv in funcyie de posibilitayile economice ale unei anumite perioade a dezvoltarii comunitajii din care fac parte. n anul 1990 de P.N.U.D., a adoptat ca masurit a Primul Raport al Dezvoltérii Umane, publicat dezvoitarii umane un indice agregat pe baza celor trel componente esentiale ale dezvoltirii umane: longevitatea, nivelul de educatie si standardul de viata, Speranja de viafé la nagtere, nivelul de educatie, alaturi de venitul pe locuitor sunt indicatorii care se folosesc la calcularea indicefui Dezvoltarii Umane (IDU). Primele trei variabile reflecta factorii de .stoc”, in principal acumulatile objinute in timp in domeniul sinaeaqi si al educatiei. Venitul pe locuitor este 0 variabila de tip ux”, care caracterizeaza gradul in care oamenii au acces la resursele necesare pentru o viapa decent Indicele Dezvoltirii Umane este 0 misuri relativa, rezultatd dintr-un set de norme alese pentru valorile maxime si minime pentru fiecare componenta: speranja de viagd variaza intre 20 si 83,2 de ani, durata medie « seolarizarii este cuprinsé intre 0-13,2 ani, durata esteptata a gcolarizarii este cuprinsa intre 0 si 20,6 ani, iar venitul pe Jocuitor tntre 108 21151 163 dolari internationali. Componentele Indicelui de dezvoltarea umana [ Componenta | Valoaree maxim ‘Valoarea minima Speranta de viata (ani) 83.2 Gaponia, 2010) 20,0 Durata medie a scolarizarii (ani) | 13,2 (SUA, 2000) a | Durata asleptaté a yoolariziii (ani) [20,6 (Australia, 2002) 0 Indice combinat de educatie 0,95] (Nova Zeeland’, 2010) [0 [ Venit pe Tocuitor PPPS) 108 211 (EAU, 1980) 163 (Zimbabwe, 2008) Sursa: Human Development report, 2010 Calculul indicelui este simplu pentru fiecare componenté in parte. Numarétorul este dat de diferente dintre valoarea atins& in domeniul specific si valoares minim, exprimand astfel realizarileobjinute intr-o anumiti unitate teritorialé, Nurnitoru! are o dimensiune normativa, reflectind distanja de parcurs intre valoarea minima si meximii pentru indicatorul respectiv. Yat.nominala-Vatsninims Valanaxims~Valanim (dex darata medle-Index durata asteptats Indice combinat de educagie — Val minima Indexul speranta de viats Indexul de educatie = n(Val nominal }-In(Val minima) in(Valamaximé )-In(Val minima) Indexul pentru venit = in final, IDU=*/index speranji de viajé» index educatie » index venit Vatoarea finala a indicelui — sAnatate, educatie, venit — reflect nivelul atins in dezvoltarea umand, reflectnd distanfa care separ o far& de nivelal maxim al dezvoltirii umane. in ultimii ani au avut joc schimbéri majore in economia mondial. Dupa o secesiune simfiti la fneeputul anilor °90 a urmat o perioad’ de redresare iar in ultime pericadi se produs 0 crestere economic echilibrata din punct de vedere geografic, depasind nivelul de 2 % in principalele grape de n curs de dezvoltare, aflate in tranzifie economica), respectiv 0 valoare a IDU de state (state dezvoltate, 1,00 — care presupune o speranti de viafa de 83,2 ani, nivel de educatie la parametri maximi gi un venit pe locuitor de 108 211 dolari international Raportul Dezvoltarii Umane din anul 2010 evidentiaza urmatoarele: sunt jersthizete 169 de state, imparfite, dupé nivelal IDU, tn patru mari grupe: a. (iri eu dezyoltare umani foarte ridieatt , cu valori ale indicelui tntre 0,938 si 0,788 In numar de 42, dintre care se detageaza, in ordine descresc&toare: Norvegia, Australia, Nowa Zeeland, . SUA, Infenda, Olanda Canada, Suedia, Germani, Japonia (valori de peste 0,880); b, state cu dezvoltare umandi ridicati (indicele este cuprins intre 0,78 si 0,677), grupa ce include 43 de natiuni, printre care si Romania (lacul 50), alfturi de Serbia, Bulgaria, Croatia, Brazilia, Turcia c. {ari cu dezyoltare umani medie (0,669 -0,488), 42 de natiuni din care: China, Egipt, republica Moldova, d. {Sri cu dezvoltare umana scizuti, in care IDU este sub 0,488, grupé care numara 42 de state, in cea mai mare parte din continental aftican, Daca se compara jerarhia statelor dupa valoarea P|B/locuitor si cea a [DU se pot desprinde cateva concluzii: firi cu pozifii superioare in privinfa veniturilor ocupa locuri cu mutt inferfoare in privinfa dezvoltirii umane (Luxemburg, Singapore, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Rep. Aftica de Sud); vari cuporiti (Suedia, Spania, Chile, Costa Rica, Romania). Aceste neconcordante intre cele doua ierarhii pot fi ‘mai joase in ferarhia veniturilor au un plasament mai bun tn ceea ce priveste dezvoltarea umand explicate prin modul in care se distribu in timp, venitul nafional la nivelut intregii societai