Mecanisme si organe de masini

FACULTATEA DE INGINERIE

TRANSMISII CU CURELE TRAPEZOIDALE. TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE.

STUDENT : MURESAN DOINA ALEXANDRA SECTIA : EM ANUL : II GRUPA: L 10321

ndrumtor proiect: ef lucrri. dr. ing. Marius ALEXANDRESCU

TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze actionarea mecanica compusa din transmisie cu curele trapezoidale si redactor cilindric cu dinti drepti cu o treapta de reducere ce actioneaza la un utilaj 16 ore pe zi,cu durabilitatea transmisiei va fi de 5000 ore de functionare, avand urmatoarele date de proiectare: Puterea motorului electric Pe=1,25 [kW] Turatia motorului electric ne=775 [rot/min] Turatia utilajului nu=225[rot/min]

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................................3 CAP 1 MEMORIU TEHNIC............................................................................................................................4 TRANSMISIA PRIN CURELE TRAPEZOIDALE..................................................................................4 CLASIFICARE ................................................................................................5 1.1.2. AVANTAJE I DEZAVANTAJE...................................................................5 1.1.3 CURELE TRAPEZOIDALE.........................................................................6 1.1.4 ELEMENTE DE CALCUL..........................................................................7 TRANSMISII PRIN ROI DINATE. ANGRENAJE CILINDRICE CU DINI DREPI..............10 CLASIFICAREA ANGRENAJELOR.....................................................................11 1.2.2. AVANTAJE I DEZAVANTAJE.................................................................12 1.2.3. FORMELE I CAUZELE DETERIORRII ANGRENAJELOR...........................12 1.2.4. MATERIALE I TRATAMENTE................................................................13 1.2.5. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJELOR CILINDRICE CU DINI DREPI........................................................................................................19 1.3. SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA Dispozitii generale........................................................................................................................................22 2.1. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale ..................................................................................24 2.2.1.Stabilirea momentului de torsiune :.................................................................................................28 2.2.2 Calculul distanei minime necesare ntre axe .................................................................................29 2.2.3 . Calculul modulului minim...............................................................................................................30 2.2.4.Calculul numarului de dinti...............................................................................................................30 2.2.5. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dantur dreapt evolventic...32 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................45 Anexa 1..............................................................................................................................................................46 Anexa 4..............................................................................................................................................................48

INTRODUCERE
Prezenta lucrare trateaz cazul transmisiilor mecanice care includ o transmisie pe curele trapezoidale si un angrenaj cilindric cu dinti drepti. Schema de principiu a unei transmisii mecanice a crei proiectare este elaborat n prezenta lucrare, este indicat n figura 1.

Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice

ME - motor electric; TC - transmisie prin curele ; R - reductor de turaie cu roi dinate; U utilaj Pe puterea la arborele conductor ; P1- puterea de intrare n reductor; Dp1- diametrul primitiv al roii mici P2 puterea de intrare n maina de lucru; ne turaia roii de curea conductoare; n1 turaia roii de curea conduse n2- turaia la maina de lucru; z1- numrul de dini la roata conductoare; z2 numrul de dini la roata condus Dp2 diametrul primitiv al roii mari

CAP 1 MEMORIU TEHNIC TRANSMISIA PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Fig. 1.1 Schema cinematica a transmisiei prin curele Definiie: Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care realizeaz transmiterea micrii de rotaie i a momentului de torsiune, de la o roat motoare la una sau mai multe roi conduse, prin intermediul unui element flexibil fr sfrit, numit curea. n cazul transmiterii prin curele trapezoidale transmiterea se realizeaza cu alunecare datorit sarcinii care se transmite prin frecarea dintre curea si roat.

CLASIFICARE
Tabelul 1.1 Criteriul de clasificare
Cu axe paralele Poziie relativ a axelor arborilor Cu axe ncruciate Cu un arbore condus Cu mai muli arbori condui Cu raport de transmitere constant n trepte Raportul de transmitere Cu raport de transmitere variabil Continuu

Tipul transmisiei
Cu ramuri deschise Cu ramuri ncruciate Cu rol de ghidare Fr rol de ghidare

Numrul arborilor condui

1.1.2. AVANTAJE I DEZAVANTAJE

Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisile prin curele trapezoidale prezinta o serie de avantaje se monteaz i se ntrein usor

funcioneaz fr zgomot amortizeaz ocurile i vibraiile necesit precizie de execuie i montaj relative reduse costurile de fabricaie sunt reduse permit antrenarea simultan a mai multor arbori functioneaz la viteze mari

Dintre dezavantaje menionm: dimensiuni de gabarit mari fore de pretensionare mari sensibilitate mrit la cldur i umiditate durabilitate limitat necesitatea utilizrii unor dispozitive de ntindere a curelei

1.1.3 CURELE TRAPEZOIDALE

Fig. 1.2 Curea trapezoidal

Curelele trapezoidale se utilizeaz, n general, pentru transmiterea unor puterimai mici sau egale cu 120 kW la viteze periferice v de pna la 40 m/s i rapoarte de transmitere i C de pn la 7 (excepional 10). Cureaua trapezoidal are n seciune forma unui trapez isiscel, suprafeele active fiind flancurile curelei. Roile de transmisie au canale de acelai profil, adncimea canalelor practicate n roi fiind mai mare dect nlimea seciunii curelei. Contactul dintre curea si canal trebuie s se fac pe ntreaga nlime a feelor laterale ale curelei, fr ca aceasta s aib contact cu fundul canalului roii.

a) Componente i material

elementul de rezisten I, confecionat din estur de bumbac, nur sau cablu zona de compresiune i ntindere , din cauciuc nveliul de protecie, din pnz cauciucat
6

b) Clasificare :

Tabelul 1.2
n funcie de raportul dintre limea de calcul masurat b P i nlimea secinii curelei h. Curele trapezoidale clasice Y, Z, A, B C, D, E cu b P/h 1.4 Se pot utiliza la viteze periferice v de pn la 30 m/s Curele trapezoidale nguste SPZ, SPA, SPB, SPC cu b P/h 1.051.1 Se pot utiliza la viteze periferice v de pn la 40 m/s n funcie de valoarea puterii transmise si de Simple sarcina se transmite prin frecare, n modul de transmitere a sarcinii cazul puterilor mici Dinate sarcina se transmite prin contact direct fara frecare n cazul puterilor mari

De regul transmisile prin curele trapezoidale au mai multe curele, montate n paralel. Curelele trapezoidale multiple nlocuiesc curelele trapezoidale simple montate n paralel, prezentnd avantajul c evit alungirile inegale ale curelelor componente. c) Roile de curea: sunt realizate din material precum fonta, oelul, aliaje din metale uoare si unele material plastice.

1.1.4 ELEMENTE DE CALCUL

Dimensionarea transmisiilor cu curele trapezoidale se face dupa indicaiile prezentate in tabelul 1.3 Tabelul 1.3 Poz 1. 2. 3. 4. Denumirea parametrului Puterea de calcul la arborele conductor Turaia roii de curea conductoare Turaia roii de curea conduse Regimul de lucru al transmisiei Simbol Pe ne n1 Formul de calcul Dat de baz Dat de baz Dat de baz Dat de baz
Felul mainii motoare i antrenate, numrul de ore de funcionare din 24 7

Observaii

ore, regimul dynamic.

5.

Raportul de transmitere

pt. transmisii demultiplicatoare

pentru transmisii 6. Tipul curelei multiplicatoare Se allege din monograma Fig 1.3- pt. curele trapezoidale nguste

Se recomand i 10

7.

Diametrul primitive al roii mici

Dp 1

se alege conform STAS 1162-77

8.

Diametrul primitive al roii mari

Dp 2

Dp2 = iC Dp1

Se prefer utilizarea curelelor trapezoidale nguste care conduc la un gabarit mai mic al transmisiei dect curele clasice. Dac nu exista restricii constructive se allege ct mai mic conf. STAS116277 Dac nu exista restricii constructive se rotunjete la valoarea cea mai apropiat din STAS1162-77

9. 10. 11.

Diametrul primitive medi al roilor de curea Diametrul primitive al rolei de ntindere Distana dintre axe

Dp m Dp 0

Preliminata Definitiv a.Pentru orice valoare a lui 1 A= b.pentru

n care:

12.

Unghiul dintre rmurile curelei Unghiul de nfurare la roata mic de curea Unghiul de nfurare la roata mare de curea Lungimea primitiv a curelei

13. 14. 15.

Lp

pentru

pentru orice val a lui

16. 17. 18. 19. 20. 21.

Viteza periferic a curelei Coeficientul de funcionare Coeficientul de lungime Coeficientul de nfaurare Puterea nominal transmis de o curea Numrul de curele

V Cf CL C P0
coeficient care se alege n funcie de natura mainii motoare i a celei de lucru coeficient de lungime care se alege n funcie de lungimea primitiv a curelei L

s nu depeasc 40 m/s

se alege constructiv
puterea nominal transmis de o curea se alege din STAS 1163-71.

Preliminar

Definitiv

Poate fi numr ntreg sa fracionar Se rotnjete la val. ntreaga i se recomand z 8

22. 23. 24.

Coeficientul numrului de curele Numrul de roi ale transmisiei Frecvena ncovoierilor curelei

cz x f

este coeficientul numrului de curele dat n tabelul 1.2.

rezult constructiv

inclusiv rola de ntindere se recomada sa depaeasc 40 Hz la curelelle cu inserie reea si 80 Hz la crelele cu inserie nur

25. 26.

Fora periferic transmis Fora de ntindere a

F Sa
9

27.

curelei Cotele de modificare a distanei dintre axe

X Y

Numai la transmisile fr role de ntindere

Coeficientul numrului de curele Numrul de curele z0 2 3 46 peste 6 cz 0.95 0.90 0.85

Tabelul 1.4

Fig. 1.3 Nomograma pentru alegerea curelelor trapezoidale nguste

TRANSMISII PRIN ROI DINATE. ANGRENAJE CILINDRICE CU DINI DREPI

10

Definiie: Transmisia prin roi dinate, denumit i angrenaj, este mecanismul format din dou sau mai multe roi dinate, aflate n angrenare.Angrenajul asigur, datorit danturi roilor, o transmitere prin forma i cu raport constant a micrii de rotaie i a momentului de torsiune ntre doi arbori, realizandu-se n general o modificare a momentului de torsiune, respective a turaiei.

Fig. 1.4 Angrenaj cilindric cu dini drepi n aceast scheme, arborii sunt notai cu I i II (n ordinea parcurgerii de ctre fluxul energetic), roile dinate cu 1 i 2, iar lagrele cu majuscule: A i B pentru arborele I, respectiv C i D pentru arborele II.

CLASIFICAREA ANGRENAJELOR
Tabelul 1.5 Criteriul de clasificare
Dup poziia relativ a axelor de rotaie Dup forma roilor component Dup tipul angrenrii -

Tipul angrenajului
cu axe paralele cu axe concurente cu axe ncruciate cilindrice conice hiperboloidale -roat-cremalier exterioare interioare cu dantur dreapt cu dantur nclinat cu dantur curb cu dantur n V profil cicloidal profil arc de cerc profil evolvetic cu axe fixe cu axe mobile

Dup direcia roilor

Dup forma profilului dintelui Dup posibiliatea de micare a axelor roilor

11

1.2.2. AVANTAJE I DEZAVANTAJE

Angrenajele au o larg utilizare n transmisile mecanice, datorit avantajelor pe care le prezint

raport de transmitere constant siguran n exploatare durabilitate ridicat randament ridicat gabarit redus posibilitatea utilizrii pentru un domeniu larg de puteri, viteze i rapoarte de transmitere Ca dezavataje, se pot meniona: precizii mari de execuie i montaj tehnologie complicat zgomot i vibraii n funcionare

1.2.3. FORMELE I CAUZELE DETERIORRII ANGRENAJELOR

Angrenajele sunt supuse unei perioade de rodaj, cnd se netezesc imperfeciunile microgeometriei flancurilor; apoi, n perioada de funcionare, dac se asigura condiii corespunztoare de lucru, apare o uzur normal.n caz contrar fenomenel de deteriorare a danturii pot cpta un caracter intensiv i progresiv ducnd la distrugerea dintilor Modurile de deteriorare a danturii se impart n dou mari categorii:
a. ruperea dinilor : care reprezinta fracturarea ntregului dinte sau a

unei pri importante din el. Ruperea poate fi static sau la oboseala. Ruperea static este cauzat de suprasarcini ( ocuri puternice ) sau blocri de funcionare. Ruperea la oboseal este forma cea mai frecvent ntlnit i se produce datorit solocitrii de ncovoiere a dintelui.
b. deteriorarea flancurilor active ale dinilor: poate avea loc prin

uzare, gripare sau oboseala de contact. Uzarea reprezint pierderea de material sau de modificare a strii iniiale a suprafeelor flancurilor si se datoreaz frecrii. Griparea este deterioararea rapid prin uzarea intensiv de aderen a flancurilor active.Oboseala de contact se
12

manifest prin pierderi de material formnd pe suprafaa flancurilor gropie, aceasta datorndu-se obselii de contact a stratului suferficial al flancurilor active.

1.2.4. MATERIALE I TRATAMENTE

Roile dinate se execut dintr-o gam diversificat de materiale, n funcie de condiiile de funcionare

Fontele se folosesc la construcia roilor dinate de dimensiuni mari, ncrcate cu sarcini mici i care funcioneaz la viteze reduse, asigurnd angrenajelor o amortizare bun la vibraii si caliti antifriciune. Bronzurile se folosesc la construcia roilor melcate, datorit calitilor antifriciune foarte bune;fiind foarte scumpe i deficitare, bronzurile se folosesc numai pentru confecionarea coroanei roii melcate. Materialele plastice se folosesc la realizarea angrenajelor mai puin precise, solicitate de sarcini reduse, dar care necesit o funcionare silenioas la roile care lucreaz n medii corozive i la roile la care ungerea cu uleiuri minerale nu este posibil ( industria alimentar, textil, aparate de birou i uz casnic ) Oelurile sunt materialele cele mai des utilizate n construcia roilor dinat. n funcie de proprietile lor mecanice i de prelucrabilitate oelurile se mpart n a. Oeluri moi cu duritate superficial < 350 HB b. Oeluri dure cu duritate superficial > 350 HB

Tabelul 1.7 prezint principalele mrci de oeluri utilizate pentru executarea roilor dinate cilindrice i conice ale reductoarelor precum i caracteristicile mecanice ale acestora necesare n calculul angrenajelor.

1.2.4.1.Variante constructive.

Varianta 1 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 1, cu o singur treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru varianta respectiv se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.

13

Fig 1 [1]

Fig 1.1 Schema cinematic

Varianta 2 : Varianta prezentat n figura 2 este o variant mai robust, avnd un gabarit mai mare fiind un reductor pentru puteri de transmitere mari. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radial-axiali cu role conice, deci se pot monta si roti dintate cu dinti nclinati.

14

Fig 2[1]

Fig 2.1 Schema cinematic

15

Varianta 3 : Este tot un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 3, cu gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu role conice pentru roata condus, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rnd. Pentru varianta 3 se pot folosi si roti dintate n V.

Fig 3[1]

Fig 3.1 Schema cinematic

16

Se alege varianta constructiv 1,deoarece corespunde cerintelor temei, adic are o putere de transmitere mic si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat care nu implic conditii speciale de executie.
Carcasa reductorului : se compune n general din dou prti, corp si capac, asamblate ntre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. Carcasa se realizeaz de cele mai multe ori prin turnare avnd nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudur. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manoper, dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricatiei. Pentru fixarea reductorului pe fundatia sau pe utilajul unde urmeaz s functioneze, n corp sunt prevzute guri n care intr suruburi de prindere. Carcasa reductorului se va realiza prin turnare, se alege o font cenusie cu grafit laminar, turnat n piese STAS 586-82 marca Fc150 fiind o font ieftin si usor de turnat , fonta cenusie cu grafit laminar este o font uzual n constructia carcaselor de reductoare cu form simpl. Arborii : sunt realizati de obicei cu sectiune variabil (n trepte) , avnd capetele cu diametrul si lungime standardizat, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Materialele de baz pentru arbori sunt otelurile de carbon si aliate, datorit rezistentei si modulului de elasticitate mare, precum si posibilittilor de a putea fi durificate. Arborii vor fi executati din otel carbon obisnuit STAS 500-1-68 si otel carbon de calitate STAS 880-60. Rotile dintate se pot executa dintr-o gam foarte larg de materiale. n primul rnd se folosesc oteluri de mbunttire dintre care otelurile carbon cu 0,4 - 0,6 % C si otelurile cu 0,35 0,45 % C slab aliate cu Mn, Cr, Cr - Mo, Cr - Ni sau Cr Ni Mo. Otelurile nealiate si cele aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni se utilizeaz simplu mbunttite uneori, aplicndu-se clire superficial, iar la cele aliate cu Cr - Mo, Cr Ni o eventual cianurare. Otelurile Cr Ni Mo se preteaz cu deosebire, la roti dintate cu modul mare. Rotile reductorului sunt slab solicitate cu viteze mici si presiuni specifice mici, astfel pinionul se realizeaz din OLC 45 iar roata condus din 50VCr11. Roata condus este fixat pe arbore prin intermediul unei pene paralele. Elementele de estansare : Etansrile sunt prtile componente ale unui ansamblu care ndeplinesc urmtoarele functii : separ spatii n care se afl fluide la presiune diferite, impiedic ptrunderea n zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor hidraulice, a impurittilor,impiedic pierderile, scpri de lubrifiant. n alegerea solutiei pentru asigurarea entasrii se tine cont de : felul lubrifianului folosit, sistemul de ungere, conditiile mediului nconjurtor (praf, pericol de ptrundere a unor corpuri strine, etc.) viteza periferic a arborelui, temperatura de lucru, solutia constructiv aleas .
17

n constructia reductoarelor se ntlnesc etansri cu contact ntre piese fixe si rotative si etansri fr contact ntre piese cu miscare relativ de rotatie. Etansarea dintre carcasa reductorului si capacele rulmentilor se realizeaz cu inele O STAS 7320-80. Garniturile plate sunt subtiri si permit o deformatie mic, astfel lungimea de centrare a capacalui va fi dimensionat fie s ating inelul exterior al rulmentului, fie s realizeze jocul necesar, numai dup strngere. Din acest motiv etansarea capacelor rulmentilor fat de corpul reductorului este mai comod de realizat cu ajutorul inelelor O. Etansarea cu mansete de etansare pentru arbori n rotatie se face cu mansete de rotatie cu buz de etansare STAS 7950/2-87 n cazul n care : diferenta de presiune ntre mediile etansate nu depseste 0,05 MPa, viteza periferic a arborelui fat de manseta de etansare de maxim 10/s. Lagrele n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Tinnd cont de capaciatea de ncrcare si turatie se aleg rulmenti radiali SR 3041. Dispozitivele de ungere : sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dintate nu ajunge n baia de ulei. Capace. Capace de fixare a rulmentilor. Pentru fixarea rulmentilor n carcasa reductorului se utilizeaz capace de diverse forme constructive. Pentru scoaterea jocului din rulmenti se utilizeaz placute de reglare, dintr-o singur bucat sau din dou bucti. Se execut din tabl de cupru sau de otel. Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodic a strii de uzur a dintilor rotilor din reductor. Se adopt un capac dreptunghiular. Dopuri de golire. Uleiul din carcasa reductorului ,utilizat pentru ungere, este necesar s fie schimbat dup un anumit timp de functionare (rodaj ,dup timpul de exploatare prevzut) n acest scop reductorul este prevzut n partea inferioar cu un dop de golire a uleiului. Forma dopului de golire este cu cap hexagonal si guler. Indicatorul nivelului de ulei este sub forma unei joje, pe care sunt indicate nivelul maxim si nivelul minim. Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate n carcasa reductorului sub forma inelelor de ridicare tip surub STAS 3186-77.

Lubrifianti. ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii principale :

reducerea frecrii si uzrii ; protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ; eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ;
18

evacuarea cldurii din zona de contact ;

Astfel la angrenaje cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimb dup 200 300 ore de functionare. Aditivii sunt substante care, adugate uleiurilor de baz, le amelioreaz unele proprietti si le confer altele noi. Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o ncrcare de sarcin medie. Astfel pentru ungerea rulmentilor ce se utlizeaz n lagrele reductoarelor se folosesc uleiurile minerale si unsori consistente. Alegerea lubrifiantilor pentru lagre cu rulmenti si stabilirea intervalelor de ungere, se face n functie de marimea, turatia, sarcina si temperatura de lucru a rulmentului. Ungerea cu unsoare consistent este avantajoas deoarece conduce la : constructii simple ale lagrelor ; etansare mai simpl si la un cost mai redus ; protejarea mai bun a rulmentului contra agentilor externi ; pierderi de lubrifiant mai mici. Se alege o unsoare pe baz de spun de sodiu si calciu STAS 1608-84.

1.2.5. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJELOR CILINDRICE CU DINI DREPI

Tabelul 1.6 Poz . 1. 2. 3. Denumire mrime Momentul de torsiune pe arborele de intrare Momentul de torsiune pe arborele de ieire Puterea de transmis Simbo l T1 T2 P1 unde :
randamentul lagrului pentru o pereche de rulmeni: randamentul transmisiilor cu curele trapezoidale randamentul roi dinate cilindrice

Formul de calcul

4. 5.

Puterea de transmis

P2

19

6.

Distana minim necesar ntre axe

Amin

factorul de material otel: factorul punctului de rostogolire: factorul lungimii minime de contact: factorul de suprasarcin exterioar: factorul dinamic: factorul de repartiie a sarcinii pe limea dintelui la solicitarea de contact: rezistena la oboseal la solicitarea de contact: factorul de siguran la solicitarea de contact: factorul numrului de cicluri de funcionare: factorul de rugozitate: factorul raportului duritilor flancurilor dinilor:

7. 8. 9. 10. 11. 12.

Modulul minim Numrul de dini la roata conductoare Numrul de dini la roata condus Raportul de transmitere Distana dintre axe Ddeplasarea specifica insumata Deplasarea specific pe pinion Deplasarea specific pe roata condus Limea danturi Diametrul de divizare al pinionului Diametrul de divizare al roii conduse

m z1 z2

A0 s s = 1 + 2 = (z1+z2) = 1 = 0.03 x ( 30 z1 )

13.

14. 15. 16. 17.

2 B

2 = s 1

20

18.

nlimea capului de referin al dintelui nlimea piciorului de referin al dintelui nlimea de referin a dintelui nlimea capului de divizare al dintelui nlimea piciorului de divizare al dintelui nlimea dintelui Diametrul cercului de baz la pinion Diametrul cercului de baz la roata condus Diametrul exterior al pinionului:

a0 unde referin b0 unde w0 referin h0 ad bd h Db1 Db2 De1 coeficientul jocului de f0 = 1 coeficientul capului de

19.

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

27.

Diametrul exterior al roii conduse:

De2

28.

Diametrul interior al pinionului:

29.

Diametrul interior al roii conduse:

30.

Diametrul de rostogolire la pinion:

31.

Diametrul de rostogolire la roata condus:

21

32.

1. Coarda normal de referin a dintelui:

33..

1. Coarda constant normal a dintelui:

34.

1. Unghiul de presiune:

35.

Numrul de dini pentru msurarea cotei peste dini

XL

XL1= ( tg XL2 = ( tg

- 2x - 2x

- ev 0) + 0,5 - ev 0) + 0,5

36

21. Lungimea normal peste dini

LXN

LXN1 =[ ( XL1- 0,5) + 2x 1 x tg 0 + z1 x ev 0] x m x cos 0 LXN2 =[ ( XL2- 0,5) + 2x 2 x tg 0 + z2 x ev 0] x m x cos 0

37.

1. Gradul de acoperire al profilului:

1.3. SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Dispozitii generale Normele de protectia muncii au drept scop sa conduca la continua mbunatatire a conditiilor de munca, la prevenirea accidentelor si a mbol-navirilor profesionale, prin aplicarea de procedee tehnice moderne si folosi-rea celor mai noi metode de organizare a muncii specifice fiecarei ramuri. Conducerile unitatilor de baza si ale ntreprinderilor vor stabili instructiuni proprii de
22

protectie a muncii care vor cuprinde masuri suplimen-tare de protectie a muncii necesare pentru conditiile de lucru specifice unor sectii, sectoare, ateliere si locuri de munca din unitatile respective. Instructajul de protectia muncii Instructajul de protectia muncii cuprinde 3 faze: o instructajul introductiv general o instructajul la locul de munca o instructajul periodic a) Instructajul introductiv general Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice unitatii respective si principalele masuri de protectie a muncii care trebuie respectate n timpul lucrului. n cadrul instructajului introductiv general se vor expune n principal, urmatoarele probleme: - riscurile de accidentare si mbolnavire profesionala specifice unitatii; - legislatia de protectie a muncii n vigoare; - masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, prim-ajutor. b) Instructajul la locul de munca Instructajul la locul de munca se face dupa cel introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor si a masurilor de prevenire specifice lo-cului de munca. c) Instructajul periodic Instructajul periodic se face ntregului personal si are drept scop aprofundarea normelor de protectia muncii. ndatoririle oamenilor muncii (practicantilor) La nceperea programului de munca oamenii muncii trebuie sa se prezinte la locul de munca n stare normala, suficient odihniti, corect m-bracati pentru a-si ndeplini n mod corespunzator sarcinile ce li se atribuie. Oamenii muncii sunt obligati sa participe cu regularitate la instruc-tajele periodice de protectie a muncii ce se fac de catre conducatorii proce-selor de munca si sa-si nsuseasca normele de protectie a muncii corespun-zatoare activitatii pe care o desfasoara. n scopul prevenirii accidentelor de munca si a mbolnavirilor pro-fesionale, oamenii muncii sunt obligati sa respecte si sa aplice ntocmai normele de protectie a muncii specifice functiei ndeplinite si operatiilor executate la locul de munca respectiv. Totodata, oamenii muncii mai au si urmatoarele obligatii: - sa nu introduca si sa nu consume bauturi alcoolice n incinta unitatilor de baza; Nerespectarea acestei prevederi constituie pericol iminent de accidente si se sanctioneaza conform legii. - sa verifice nainte de ncepere lucrului daca instalatiile, utilajele, masinile, sculele si rechizitele pe care le vor folosi sunt n buna stare.
23

CAP 2: MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 2.1. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
1) Puterea de calcul la arborele conductor [1 ] Pc=Pe= 1.25 kW 2) Turaia roii de curea conductoare [1 ] n1=ne= 775 rot/min 3) Turaia rotii de curea conduse [1 ] nu=n2=225 rot/min => n1= iR x n2=2x225=1100 rot/min unde iR=2 (STAS 6012-82) (2.1.3) (2.1.2) (2.1.1 )

4) Regimul de lucru al transmisiei: [1 ]

. 5) Raportul de transmitere (2.1.4) iC= = = 1.72

6) Tipul curelei - conform nomogramei fig. 1.3. SPZ 7) Diametrul primitiv al roii mici, Dp1

- conform STAS 1162 77:

Dp1 = 112 mm;

( 2.1.5) (2.1.6)

8) Diametrul primitiv al roii mari, Dp2

Dp2 = iC Dp1 = 1.72 112 = 192.64=193 mm;

9) Diametrul primitiv mediu al roilor de curea, Dpm

D pm =

D p1 + D p 2 2

( 2.1.7)

24

Dpm
10)

= 152 mm

Diametrul primitiv al rolei de intindere Dpo (2.1.8)

Se alege valoarea potrivit din intervalul dat 11) Distana dintre axe Preliminata (2.1.9) <=> A Definitiva
-

pentru (2.1.10) n care:

p=0,25x 1250-0,393x305=312,5-119,86=192,64=193mm

q=0,125x6561=820,12=820mm = 384mm 12) Unghiul dintre ramurile curelei = 2arcsin (2.1.11)

57x

11 51

13) Unghiul de nfaurare la roata mic de curea

1= 180 - = 180 - 11 51 = 168 49

(2.1.12)

25

14) Unghiul de nfaurare la roata mare de curea 2= 180 + = 180 +11 51 = 191 51 15) Lungimea primitiv a curelei pentru Lp 2x 400 + 3,14 x 152,5 + 16) Viteza periferic a curelei V= <=> =4,54m/s (2.1.15) 1282,95mm (2.1.14) (2.1.13)

17) Coeficientul de funcionare (tabelat): (2.1.16) Maina de acionare a transmisiei este un motor monofazat sau trifazat. Tipul mainii ce acioneaz asupra coeficientului de funcionare ales este Pompe cu piston,compresoare cu 1 sau 2 cilindri. Numrul de ore de lucru a transmisiei este de 16 h, echivalentul a 2 schimburi de cte 8 h fiecare. 18) Coeficientul de lungime (anexa 2) (2.1.17) 19) Coeficientul de nfurare (2.1.18) 20) Puterea nominal transmis de o curea se alege pentru curele trapezoidale nguste dup STAS 1163-71

26

P0=

= 4,30kW

(2.1.19)

21) Numrul de curele a. Preliminar (2.1.20) = b. Definitiv (2.1.21) = = 0,4 = 0,38

22) Coeficientul numrului de curele (tabelul 1.4) pentru 2 curele 23) Numrul de roi ale transmisiei, inclusiv rola de ntindere rezultat constructiv 24) Frecvena ncovoierilor curelei f = 1000 x = 1000 x 25) = 3,63 Hz (2.1.24) (2.1.23) (2.1.22)

Fora periferic transmis (2.1.25)

= 1000 x

= 275 N

26)

Fora de ntindere a curelei (2.1.26)

27

27)

Cotele de modificare a distanei dintre axe (21.27)

37,5mm

(2.1.28) 18,75mm

2.2. Calculul angrenajelor cilindrice cu dini drepi

Randamentul transmisiei prin curele trapezoidale (2.2.1) Randamentul lagrului pentru o pereche de rulmeni: L = 0.9925 Randamentul transmisiilor cu curele trapezoidale: C = 0.95 Randamentul roi dinate cilindrice : R = 0.97 2.2.1.Stabilirea momentului de torsiune

(2.2.2)

(2.2.3)

(2.2.4)

Raportul de transmitere R:
R

(2.2.1.1)

=2

Turatia la intrare

28

(2.2.1.2) =450 rot/min

Momentul de torsiune pe arborele de intrare (2.2.1.3)

unde

puterea de intrare la reductor (2.2.1.4) = 2,02kW = 42,88 Nm

Momentul de torsiune la arborele de ieire (2.2.1.5)

unde

puterea de transmis (2.2.1.6)

= 1,25x 0.99252 x 0.97x 0.95x3,44 = 3,90kW

= 162,41 Nm

Momentul de torsiune la pinion (2.2.1.7) = 38200 daN/mm

= 165533 daN/mm 2.2.2 Calculul distanei minime necesare ntre axe In care:

factorul de material (otel):

29

factorul punctului de rostogolire: factorul lungimii minime de contact: factorul de suprasarcin exterioar: motor electric factorul dinamic: factorul de repartiie a sarcinii pe limea dintelui la solicitarea de contact: SM-

rezistena la oboseal la solicitarea de contact: factorul de siguran la solicitarea de contact: factorul numrului de cicluri de funcionare: factorul de rugozitate: factorul raportului duritilor flancurilor dinilor:

(2.2.2.1)

Amin= 112 (se alege din STAS 6055-68) 2.2.3 . Calculul modulului minim (2.2.3.1)

m= 3 mm

Se adopta un modul standardizat conform STAS 822-61

2.2.4.Calculul numarului de dinti

Calculul numrului de dini la roata conductoare

30

(2.2.3.2)

Se adopt: z1=25 dinti

Calculul numrului de dini la roata condus z2 (2.2.3.3)

= 2 x 25 = 50 Se adopt: z2=50 dinti Se recalculeaz raportul de transmitere (2.2.3.3)

- 0.8 %

Distana dintre axe (2.2.3.4)

Calculul deplasrilor speciale de profil Conform indicatiilor ISOTC 60 pentru z1 < 30 dinti avem 1- deplasarea specific pe pinion 1 = 0.03 x (30 z1) (2.2.3.5)

= 0.03 x (30 - 25) = 0.15 2- deplasarea specific pe roata condus Unghiul de angrenare: (2.2.3.8) =>
31

2 = 1

(2.2.3.6)

r =arccos0.94388768 = 15 = 0.94388768 (radiani) = 0.9631849 = tg / = = <=> => tg =

= 0, 36295154

2 = 0, 15 Limea danturii (2.2.3.9)

Se adopt:

pentru pinion (2.2.3.10)

pentru roata condus (2.2.3.11) 2.2.5. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului cilindric cu dantur dreapt evolventic 1. Diametrul de divizare al pinionului (2.2.4.1)

2. Diametrul de divizare al roii conduse (2.2.4.2)

32

3. nlimea capului de referin al dintelui (2.2.4.3)

coeficientul capului de referin

4. nlimea piciorului de referin al dintelui (2.2.4.4)

coeficientul jocului de referin

5. nlimea de referin a dintelui (2.2.4.5)

6. nlimea capului de divizare al dintelui (2.2.4.6)

(2.2.4.7) = (1-0.15)x3 = 2.55mm 7. nlimea piciorului de divizare al dintelui (2.2.4.8)

(2.2.4.9) = (1+0,25 +0.15)x2 =4.2 mm

33

8. nlimea dintelui (2.2.4.10) =2.55+4.20 9. Diametrul cercului de baz la pinion (2.2.4.11)

10. Diametrul cercului de baz la roata condus (2.2.4.12)

11. Diametrul exterior al pinionului (2.2.4.13)

12. Diametrul exterior al roii conduse (2.2.4.14)

13. Diametrul interior al pinionului (2.2.4.15)

14. Diametrul interior al roii conduse (2.2.4.16)

34

15. Diametrul de rostogolire la pinion (2.2.4.17)

16. Diametrul de rostogolire la roata condus (2.2.4.18)

17. Coarda normal de referin a dintelui (2.2.4.18)

18. Coarda constant normal a dintelui (2.2.4.19) unde sin20 = 2sin 0cos 0 = 2 x 0.3x 0.95 = 0.57

(2.2.4.20) = 19. Unghiul de presiune

35

mm

(2.2.4.21)

=> L1 = 19 78

(2.2.4.22) (2.2.4.23)

=> L2 = 20 20. Numrul de dini pentru msurarea cotei peste dini XL XL1= (tg = ( 0,016207674 - 2x - 2x - ev 0) + 0, 5

(2.2.4.24)

(2.2.4.25)

0.0149043) + 0,5

= 7.96178344 x (0,016207674 0.00436764- 0,0149043) + 0,5 = 0.4756027 => XL1 = 1 ( se rotunjete la cifra ntreag ) XL2 = ( tg = ( 0,024658871 - 2x - 2x - ev 0) + 0,5 (2.2.4.26)

0,0149043) + 0,5

= 15.9235669 x (0,024658871 +0,00218382 - 0,0149043) + 0,5 = 0.69 => XL2= 1

21.

(se rotunjete la cifra ntreag ) Lungimea normal peste dini LXN LXN1 =[ ( XL1- 0,5) + 2x 1 x tg 0 + z1 x ev 0] x m x cos 0 (2.2.4.27)

= [3, 14 (1- 0, 5) + 2x 0,15x 0,363970 + 25 x 0, 0149043] x 3 x 0, 93969262

36

= 3.856 mm LXN2 = [ (XL2- 0, 5) + 2x 2 x tg 0 + z2 x ev 0] x m x cos 0 (2.2.4.28)

= [3, 14 (1- 0, 5) + 2x (- 0, 15) x 0,363970 + 50 x 0, 0149043] x 3 x 0, 93969262 = 6.218 mm 22. Gradul de acoperire al profilului (2.2.4.29)

2.2.6. Predimensionarea i alegerea dimensiunilor capetelor arborilor

Predimensionarea se face din condiia de rezisten admisibila la rasucire

at = 20 ... 25 MPa
d =3 16 M tj
(2.2.5.30)

at

Alegerea dimensiunilor capetelor arborilor se face n funcie de momentul de torsiune nominal transmis cu respectarea condiiei:
( M tn ) trans M tx d1 = 3 d2 = 3 16 38200 = 21 .3mm 20 16 165533 = 32 .3mm 25

Se va lua valorile d1= 20 mm si d2=32 mm

Alegerea materialului pentru roi dinate

37

Materialul roilor dinate este 40Cr10 din STAS 192/2-83 [1]

Materialul STAS Tratament termic Duritatea dintelui 240..300 50...57 DF HRC Rezistenta la pitting H lim [MPa] 20 HRC Rezistenta la piciorul dintelui F lim [MPa] 250-350

40Cr10

192/2- 83

I; CF;CIF

Pentru proiectare intereseaz marca F lim si H lim :

F lim = 250 ... 350 MPa H lim = 20 DF

-

DF = (50 ... 57 ) = 54

tensiunea hertziana de contact limita H lim = 20 DF = 900 MPa [1] tensiunea de rupere prin incovoiere limita F lim = 250 ... 350 MPa H lim = 300 MPa

Lungimea peste dinti

WN1 = m [ ( N1 0.5) + 2x1 t g + z1 i n v] c o s

N1 = z1 + 0,5 =3.277 ; W N 1 =14.898 9

(2.2.5.31)

WN 2 = m [ ( N 2 0.5) + 2x2 t g + z2 i n v] c o s
N2 = z2 + 0,5 =6.055; W N 2 =26.80 9

(2.2.5.32)

Numrul de dini care se pot executa fr s apar ascuirea la vrf

+ 2 x 1 tan m z 2 * za = ; ra STAS 1 + ha mSTAS + x1 mSTAS 0,2 m STAS 2 inv + inv a 2 ra

ra 3 25 + 1 3 + 1 3 = 43.5 2

(2.2.5.33)

38

cos a =

z1 cos 25 cos 20 0 = = 0,81007983 rad * z1 + 2 ha + 2 x1 25 + 2 1 + 2 1

a = 35,89 0
inv a = tan a a = 0,91

+ 2 0 tan 20 0 2 za = = 13.44 0,2 3 0,01490 + 0,093 2 43 .5

-deoarece z1 = 25 > z a = 13 .44 apare ascuirea la vrful dintelui Verificarea danturii la solicitarea de ncovoiere

F =
=

2 T 1 K A K V K F K F b m dw 1

Y Fa Y Sa Y

(2.2.5.34)

2 38200 1 1,28 1,25 1 2,75 1,7 0,37 = 92 .29 N/mm2 1000 2 21

K A = 1 pentru main antrenat cu sarcin uniform anexa 13

iar maina motoare este motor electric
K F =1,25 pentru clasa de precizie 7

K F = 1 pentru dini drepi neclii clasa de precizie 7 K V =1,28 pentru V 1 =

d w 1 n1 = 1,625 anexa 15 60 1000

anexa 11

YFa = 2,75 factorul de form a dintelui

YSa =1,7 factorul de corectie al tensiunilor de incovoiere anexa 12

Y = 0,25 +
d =

0,75

= 0,37 factorul gradului de acoperire

u +1 a = 1.75 mm 2

m =

b = d z1 = 33 .33 mm; m=3 m

b = m m = 100

39

Diametrul cercurilor de rostogolire

d w1 = m z1 d w2

cos 0 d w1 = 75.89 [mm] cos cos 0 = m z2 d w 2 = 151.89 [mm] cos

2.2.7. Calculul fortelor care actioneaza in angrenaj

2.2.7.1 Forta normala. Forta tangentiala. Forta radiala pentru arborele 1

Fn1 =

2 M T1 d w1 cos 0

Fn1 =

2 3820 75 .89 0.939692

=107 .8

[daN]

Ft1 = Fn1 cos = 101 .29 [daN] Fr1 = Ft1 tg = 37 .44 [daN]

Fig.a Schema solicitri suplimentare n zona de contact a cilindrilor de rostogolire i angrenarea dinilor
n polul angrenri.

40

2.2.7.2 Puterea de calcul. Momentul de torsiune de calcul. Fora normal de calcul pentru arborele 1
C f = K V K H K S = 1,653

K V = 1,15

factor dinamic [3] anexa 15

K H =1.15 factor de repartizare a sarcinii pe latimea danturii [3] anexa 16

K S =1.25 factor de suprasarcina [3] anexa 17

Pc = C f P
M TC = C f M T 1 FNC = C f FN 1

Pc = 2.066 [kw] M TC =631.44 [daN mm] FNC =178 .19 [daN]

2.2.7.3 Calculul de rezistenta al angrenajului cu dinti drepti La presiunea de contact al arborelui 1

h = K c K m

FT ! C F (i 1 2 + 1) dw 1 b i 1 2

K c =1,77 factor al punctului de rostogolire [1]

K m =85 [daN/mm] factor de material

b=56 [mm] latimea rotii

h = 1,77 85

107 .8 1,653 (2 + 1) = 37 .61 [daNmm] < a (90 daNmm) h 75 .89 56 2

La incovoiere la arborele I

p =

F t 1C Fi K F b m

C Fi = K S K V K pb K =1.61 solicitare la incovoiere

K f =2.45 factor de forma
K
p b

=1.12 factor de repartitie a sarcinii pe latimea danturii

K =1 factor de repartitie frontal

41

p =

101 .29 1.161 2.45 = 2.378 daNmm 56 3

2.2.7.4 Forta normala.Forta tangentiala.Forta radiala pentru arborele 2

Fn 2 = 2M T 2 2 16553 Fn 2 = 151 .79 0.939692 d w 2 cos 0
= 232

[daN]

Ft 2 = Fn 2 cos = 218 [daN] Fr 2 = Ft 2 tg = 80 .59 [daN]

2.2.7.5 Puterea de calcul. Momentul de torsiune de calcul. Fora normal de calcul pentru arborele 2

Pc = C f P
M TC = C f M T 2 FNC = C f FN 2

Pc = 2.06 [kw] M TC =27362 [daN mm] FNC = 383 .49 [daN]

2.2.8. Calculul reactiunilor pe arbori

2.2.8.1 Reactiunile pe verticala pentru arborele 1 V1 =
V2 =

Fr 1 2
Fr 1 2

V 1 = 18.72 [daN] V 2 = 18.72 [daN]

2.2.8.2 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 1

Ftc a FT 1 b Ftc (a + b ) FT 1 b b 2 b 2 89 .12 55 .5 101 .29 55 .5 55 .5 2 = 38 .47 [daN] 55 .5 2 = 125 .98

H2 =

H2 =

H1 =
[daN]

H1 =

89 .12 (55 .5 + 55 .5) 101 .29 55 .5

a=55.5 [mm] b=55.5 [mm]

R 1 = V 12 + H 12

R 1 =127.35 [daN]
42

R 2 = V 22 + H 22

R 2 = 42.76[daN]

2.2.8.3 Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 1

M iV 1 =V 1 M iV 2 =V 2 b 2 b 2
M iV 1 = 519.48 [daNmm] = 519.48 [daNmm]

M iV

M iH = Fnc a

M iH = -9889.5 [daNmm]
M iH 1 = 125 .98 55 .5 55 .5 89 .12 (55 .5 + ) = 3923 .3 2 2

M iH 1 = H 1 M iH 2 = H 2
M iV
max

b b FTC (a + ) 2 2

b M iH 2 = 1067.54 [daNmm] 2

= 519.48 [daNmm]

M iO max = -3923.3 [daNmm]

2 M i max = M iV max 2 + M iO max

M i max = 3957.54 [daNmm]

2.2.8.4. Reactiunile pe verticala pentru arborele 2

V1 = V2 = Fr 2 2 Fr 2 2
V 1 = 40.29 V 2 = 40.29
[daN]

[daN]

2.2.8.5. Reactiunile pe orizontala pentru arborele 2

FT 2 b b 2
H 2 = 109 [daN] ;

H2 =

H1 =

FT 2 b

b 2

H 1 = 109 [daN]

a=55.5 [mm] b=55.5 [mm]

R 1 = V 12 + H 12 R 2 = V 22 + H 22

R 1 =116.2 [daN] R 2 = 116.2 [daN]

2.2.8.6 Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 2

M iV 1 =V 1 b 2
M iV 1 = 1118.04 [daNmm]

43

M iV 2 =V 2

b 2

M iV

= 1118.04 [daNmm] M iH 1 = 4394 .49 [daNmm]

M iH 1 = H 1

b b FTC (a + ) 2 2

M iH 2 = 4394.49 [daNmm]
M iV
max

= 1118.04 [daNmm] ; M iO max = 4394.49 [daNmm]

max 2 + M iO max

2 M i max = M iV

; M i max = 4534.48 [daNmm]

2.3. Calculul penelor Dimensiunea de pene si sectiuni de canale(extras din STAS 1004-71 si 1005-71)

a) Pentru arbole de intrare dI STAS=20 [mm] b = 6 h=6 [mm] [mm]

l = 20 [mm] b) Pentru arborele de iesire dII STAS=32 [mm] b = 10[mm] h = 8 [mm] l = 48 [mm] 2.4. Alegerea rulmentilor Rulment 6206, Rs=1mm Rulment 6208, Rs=1.5mm

44

BIBLIOGRAFIE
1. Antal Adalbert ndrumtor de lucrri de laborator. Mecanisme i organe de maini, Lito IPCN Cluj Napoca,1992 2. Antal Adalbert, Pop D., Oltean Iacob - Reductoare - Editura Litografic - Atelierul de multiplicare al Universitaii Tehnice din Cluj Napoca,1994 ;
3. Antal Adalbert, Ttaru Ovidiu Elemente privind proiectarea angrenajelor , Editura

- Cluj Napoca ,1998; 4. Chiiu A, Matiean Dorina, Mdran T., Pop D - Organe de maini, Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti,1981 5. Crudu I., Palaghian I., Panuru D., tefnescu I.- Atlas~ Reductoare cu roi dinate, Editura Didactic i Pedagogic , Bucuresi,1981. 6. Drghici I.- ndrumtor de proiectare n construcia de maini,Editura Tehnic, Bucureti, vol. III.,1986 7. Late Mihai-Tiberiu Organe de maini i transmisii mecanice, Editura Universitii Transilvania, Braov,2005

45

Anexa 1

46

Anexa 2

47

Anexa 3

Anexa 4

48

49