Sunteți pe pagina 1din 16
itil ior al Magistraturii_~ itu ire in Republi jeral’: Germani Drept penal 13 noiembrie - 2 decembrie 2011 Raport Iulian Balan, judecator la Tribunalul Mures INTRODUCERE Stagiul de pregitire in Republica Federali Germana a fost organizat de fundatia IRZ ca parte a activitdtii sale, realizaté in colaborare cu Ministerul federal de justitie si cu Uniunea European’, de sprijinire a democratizérii si eficientizarii justitiei ‘in statele est-europene. Programul a fost structurat pe dou module: un seminar introductiv care a avut loc in prima sSpt8mand la Bonn si a avut drept scop declarat familiarizarea ‘magistratilor est-europeni cu sistemul de drept penal german, prin intermediul unor expuneri realizate de formatori proveniti dintre judecstori si procurori germani, si un stagiu practic in care, timp de 10 zile, fiecare oaspete est-european a vizitat 0 instanté sau un parchet. La final, toti participangi s-au reunit la Bonn pentru un scurt seminar de evaluare. Specificul stagiului de pregatire a fost accentul pus pe relatille personale cu gazdele germane, si pe rolul formator al experientei personale. S-a urmérit realizarea nei imersiuni in viata juridic’ si cotidiand german’, iar cu ocazia partii practice a stagiului s-a dorit, pe c&t posibil, ca oaspetil est-europeni sd fie g3zduiti de familii de magistratj. Personal, am avut norocul s& fiu primit in casa unui judecdtor dedicat ideii c3 viata se trdieste in $i pentru comunitate, directorul Judecdtoriei Neu-UIm din Bavaria. Conform observatillor mele, stagiul de pregatire nu a fost conceput ca o ocazie pentru schimb de experient’ intre gazdele germane si oaspetii est-europeni, ci a avut un caracter formativ pentru cei din urmé, realizat pe patru nivele: dobandirea unor cunostinte teoretice despre dreptul german, observarea practicd a activitatii magistratilor germani, influentarea modului de gandire prin conversatji si evenimente sociale informale si nu in ultimul rand perfectionarea limbii germane. © constatare importanté, dat fiind bagajul cultural pe care orice limbé fl poartd cu sine, este aceea & discutile s-au purtat exclusiv in limba german’. {in acest context, mare parte dintre impresille cu care m-am intors din Germania nu pot fi decat cu titlu personal si doar indirect transmisibile. Voi incerca, totusi, in cele ce urmeaz& s& transmit intr-un mod cat mai fidel esenta cunostintelor dobandite, AVERTISMENT: Prezentul raport nu reprezinté o lucrare stintificS asupra stadiului actual al dreptului german, ci doar un rezumat al impresiilor culese personal din prelegerile formatorilor germani si din observarea practicii judiciare in contexte specifice. SEMINARUL INTRODUCTIV Principalele idei pe care le-am retinut din prezentirile formatorilor cu privire fa organizarea si functionarea justitiei in Republica Federal’ Germania au fost urmatoarele: I, POZITIA JUDECATORILOR $1 PROCURORILOR Judecatorii $i procurorii fac parte din categorii profesionale diferite. Judecdtorii sunt categorie profesional’ su-generis, in timp ce procurorii sunt ‘incadrati ca functionari pubiici. Conditiile pentru numirea lor in functie sunt in parte asemandtoare. Totusi, legea prevede 0 conditie pentru numirea in functia de judecdtor diferité de cea pentru procurori, si anume s8 posede ,competentele sociale necesare”. COMENTARIU Importanta competentelor sociale si de comunicare pentru activitatea de Judecétor in Germania nu poate fi supraestimata. Din cuprinsul prezentului raport se vor desprinde numeroase exemple in acest sens. Pentru inceput, mé voi referi la una dintre insusinle avute in vedere aici: asertivitatea (Durchsetzungstahigkelt). Ea este un criteriu pentru numirea in functia de presedinte de complet, care este o functie de conducere $1 il pune pe posesorul ei pe 0 treaptd de salarizare superioard celei pe care se afld judecdtorul simplu. © conditie comun’ pentru numirea in functia de judecdtor si procuror este absolvirea studilor superioare juridice si a unor stagii practice. Un accent deosebit este pus pe acestea din urma. Ele incep cu un stagiu practic de 3 luni care trebuie absolvit in cursul efectuirii studilor la universitate. Dup’ absolvirea facultatii de Grept si primului examen de stat, viitoril juristi se preg’tesc Impreund in cursul unui stagiu practic de 2 ani, timp in care activeaz’ pe rand ca judecétori, procurori, functionari publici si avocati stagiari. Urmeazé al doilea examen de stat, dupa care absolventii cu note bune si foarte bune (/.e,, de regul8 cei clasati intre primil 15 - 20%) sunt numiti judecdtori si procurori de proba. Perioada de prob’ dureaz’ patru ani, dup care urmeazi numirea in functie ,pe viat’”. In mod obisnuit, pe parcursul carierei fiecare judecdtor activeaz’ o anumité perioad’ ca procuror si viceversa, {n anul 2010, la nivelul Republicii Federale Germania existau 20.410,7 posturi de judecdtor si 5.245,95 posturi de procuror. Salariile judecdtorilor si procurorilor sunt asemanatoare, desi acordate in baza unor legi diferite. Judecdtorii sunt pl8titi conform unei legi speciale, in functie de Gradul instantei, de vechimea in magistraturé, de detinerea unei functii de conducere. Procurorii sunt platiti in baza unei legi comune si altor functionari public. jin practic’, totusi, se urm&reste ca procurorii sé fie incadrati in grupe salariale de asa naturd incat salarille lor s& fie asemSndtoare celor ale judecdtorilor de la instantele pe lang care activeaz8. Salarille variaz’ usor de la un iand la altul EXEMPLE: Salarile judecstorilor simpli de judectorie si tribunal (i.e. 8rd functie de presedinte de complet sau in conducerea instantel) in landul Nord Rhein Westfalia incep de la 3470 euro brut, $i cresc treptat din 2 in 2 ani, pind la 5633 euro brut. In ciffe relative, salariul unui magistrat incepéitor este cu putin mai mare decét cel al unui profesor incepétor la o scoalé de stat, in timp ce un judecdtor cu functie de executie din transa de vechime cea mai ridicatd castig aproximativ cdt un director de gimnaziu, Presedingil de complet de la tribunal, sau judecatoril simpli de la curtile de apel sunt incadrati intr-o categorie salarialS superioard, in care venitul brut incepe, in funcfie de vechime, de la 4222 euro $i creste pand la 6144 euro. Trebuie mentionat cé din salariul brut se scad impozitele si parte din costul asigurarii medicale. Asigurarea medical pentru magistrati si familile lor este acoperitd de stat partial, intr-o proportie care variazd de la 50% pentru cei fr copii pan la 70% pentru cei cu 2 sau mai multi copii. Ca ordin de marime, se poate aproxima cd salariul net, dupd scéderea impozitelor si asigurérii medicale, se situeazd aproximativ la 2/3 din cel brut. Pentru conducétorit instantelor, salariul variazé si in functie de marimea instanfei pe care 0 conduc. Spre exemplu, director! unei judecdtorii cu 13 judecdtori affat in transa de vechime cea mai ridicatd poate avea un salariu, in functie de landul in care activeazd, de pand la circa 5500 eur net, adic mai mare decat al unui judecéitor simplu de curte de apel. Pensia judecditorilor se calculeaz8 in functie de numarul anilor lucrati. Pentru fiecare an se acumuleaz’ 1,79 puncte procentuale din salariu. Pensia este calculat’ prin aplicarea punctelor procentuale cdstigate, care pot fi de maxim 71,75, calculate pentru 40 de ani vechime, la salariul avut in ultimii doi ani. Varsta standard de pensionare a judecdtorilor este de 67 de ani, dar exist si in Germania posibilitatea solicit&rii unei pensii anticipate, Judecétorii sunt evaluati profesional de conduc8torii instantelor si trebuie s& se supun controlului activitétii efectuat de acestia din urma, in mod similar procurorilor. Rezultatul evaluarli profesionale si absolvirea unui stagiu practic de 9 luni la curtile de apel respectiv la parchetele de pe ling’ acestea sunt, atét pentru judectori cat si pentru procurori, conditii pentru promovarea profesionalé. Controlul activitétit este limitat, in cazul judecdtorilor, de principiul independentei acestuia. EXEMPLU: Potrivit unei decizij, controversate in literaturd, a instantei supreme (Bundesgerichtshof ~ Dienstgericht des Bundes, decizia din 16 noiembrie 1991, in culegerea NIW, 1991, 1103), incak& independenta judecitorului controlarea