SELECTIA PSIHOLOGICA IN MEDIUL MILITAR Evaluarea psihoaptitudinala in vederea autorizarii pentru lucrul la inaltime se efectueaza in baza urmatoarelor acte

normative: 1.Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata in Monitorul Oficial nr.47/2001 2.Norme generale de protectia muncii aprobate prin Ordinul Comunal M.M.S.S. M.S.F. nr.508/933/2002 3.Legea nr.53/2003 Codul Muncii 4.Decretul nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice 5.Legea nr.126/1995 privind regimul materialelor explosive. O etapa obligatorie in alcatuirea unei baterii de probe privind evaluarea psihoaptitudinala in vederea autorizarii pentru lucrul la inaltimeo reprezinta analiza continutului muncii fiecarei profesii care implica si acest factor de risc. in urma analizei profilelor ocupationale elaborate de Ministerul Muncii am realizat ca lucrul la inaltime reprezinta un element de risc supraadaugat pe care il implica mai multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragiu, sudor, tinichigiu, vopsitor, magazioner, etc), si nu o profesie de sine statatoare. Acest element de risc este echivalent cu alte elemente de risc (lucru in mediul subacvatic,subteran, explozibil si noxe biologice). Astfel, acest tip de activitati, includ pe langa bagajul de cunostinte de natura profesionala si deprinderile aferente acestuia, si anumite aptitudini, abilitati si elemente de natura psiho-fiziologica, toateconlucrand la desfasurarea muncii respective fara incidente (accidente de munca). Ideea de baza devine aceea a inlaturarii consecintelor negative ce pot aparea, prin prevenire, prin eliminarea lipsurilor de orice natura. Aceasta prevenire, de fapt, consta in stabilirea clara a ceea ce presupun meseriile cu factor de risc ridicat. Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza sa fie autorizate pentru lucrul la inaltime, am studiat profilele ocupationale pentru fiecare profesie in parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, in baza acestor atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele progressive Raven). II. Metodologia cercetarii 2.1.Obiectivele cercetarii a) Obiectivele teoretico-aplicative - surprinderea unor atribute de natura psihoaptitudinala specifice si comune tuturor profesiilor care implica lucrul la inaltime ca factor de risc. - identificarea asemanarilor si deosebirilor de natura psihopatitudinala la grupurile de subiecti ce apartin unor profesii diferite avand la baza doua criterii: pregatirea scolara si profesionala (gradul) si specialitatea/arma (meseria). b) Obiectivul metodologic

- identificarea acelor teste care sa nu diferentieze intre categorii profesionale, dar care sa semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc lucru la inaltime. 2.2. Ipotezele cercetarii Presupunem ca diferentele de natura psihoaptitudinala existente in cadrul grupului de subiecti evaluati pentru lucrul la inaltime, sunt determinate de specificul fiecarei meserii. Presupunem ca exista diferente semnificative intre grupul evaluat pentru obtinerea avizului de lucru la inaltime si celelalte categorii profesionale similare, dar care nu implica acest factor de risc (intre electricienii care lucreaza numai la sol si electricienii care lucreaza la inaltime; in cadrul armei Geniu intre artificierii si cei care lucreaza la drumuri si poduri). Presupunem ca pregatirea scolara si profesionala influenteaza rezultatele la probele psihoaptitudinale. Presupunem ca factorul varsta poate influenta performantele obtinute la testele psihoaptitudinale. 2.3. Lotul investigat Cercetarea s-a desfasurat pe un lot format din 714 subiecti cu o medie de varsta de 38 ani, structurat pe doua criterii: pregatirea scolara si militara (gradul): cadre militare (ofiteri OF, maistri militari MM, subofiteri SOF, militari angajati pe baza de contract MAC) si salariati civili SC; categoriile profesionale (specializare): artificieri (arma geniu)- ARTF, electricieni care lucreaza la sol (salariati civili) EL.SOL, electricieni care lucreaza la inaltime (salariati civili) EL.Li, podari (arma geniu)- PD, personal care apartine armei aviatie, nonnavigant si care prin specificul muncii are nevoie de aviz pentru lucrul la inaltime AV. (Tabelul nr.1) Tabelul nr.1: Structura lotului Pe criteriul varsta, lotul este structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2) Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de varsta Grupa de varsta Frecventa 20-25 164 26-30 115 31-35 102 36-40 136 41-45 60 46-50 78

51-55 44 56-59 15 2.4. Instrumente si metode utilizate in cercetare Matricile Progresive Raven R (forma clasica) Este o proba nonverbala de nivel mintal, ce permite evaluarea performantelor intelectuale si ierarhizarea subiectilor; surprinde capacitatea subiectilor de a-si mobiliza imediat calitatile observatiei si claritatea rationamentului. Proba de atentie distributiva Praga P Aceasta proba urmareste sa surprinda nivelul de manifestare a atentiei distributive, implicand de asemenea si spiritul de observatie si memoria vizuala. Proba de atentia concentrata Kraepelin K Aceasta proba, pe langa evaluarea atentiei concentrate, urmareste sa surprinda si rezistenta psihica la sarcinile monotone. Implica de asemenea, utilizarea rationamentului matematic pe baza unor criterii de calcul. Proba de reprezentare spatiala Bare B Este o proba care urmareste decelarea reprezentarii spatiale si a intuitiei tehnice. Proba de dexteritate manuala D.M. Este o proba care urmareste sa surprinda dexteritatea manuala (in functie de lateralitatea dominanta) a subiectului investigat. Este totodata o proba care surprinde si spiritul de observatie, atentia distributiva cat si reprezentarea bidimensionala, deoarece rezolvarea sarcinii implica participarea activa a acestor procese psihice. Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost luate in discutie in cadrul acestei lucrari. III. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor Fiind un studiu comparativ, prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat avand la baza cele doua criterii : profesional si pregatirea scolara si militara . Pentru criteriul categoriei profesionale, initial au fost calculati indicii statistici pentru fiecare proba utilizata (Tabelul nr.3). Tabelul nr.3: Indici statistici Indicatori Categorie prof. Media Abaterea standard P K B DM R P K

B DM R ARTF 44,45 279,39 11,75 11 50,67 13,19 82,9 5,29 8,00 3,21 EL.SOL 53,18 248,81 8,46 42,78 19,53 129,30 4,53 8,97 AV 55,69 322,54 13,49 13,10 48,49 13,89 99,42 7,17 11,29 19,05 EL.Li 50,77 241,10 7,85 38,75 15,86 115,63 4,68

11,44 PD 51,99 261,7 10 10,09 46,48 13,60 116,93 4,53 4,85 7,05 Nota: Proba dexteritate manualanu a fost aplicata la categoriile electricieni sol si electricieni lucru la inaltime S-au analizat diferentele de medii calculate intre diferite categorii profesionale. Tabelul nr. 4 : Diferente de medii pe categorii profesionale Categorie prof. ARTF. EL.SOL AV EL.Li PD ARTF. P EL.SOL Nu apar dif. AV P, K, B P, K, B, DM EL.Li Nu apar dif. P, K, B B, R PD P P, K, B, DM B, R

Nota: Simbolurile prezente in tabel ne indica testele unde exista diferente de medii. Vom incepe analiza, urmarind diferentele existente in cadrul grupului de subiecti a caror specific de activitate presupune factorul de risc lucru la inaltime. Acest grup este alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la inaltime; personalul ce apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la inaltime; personalul ce apartine armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea lucrul la inaltime. intre EL.Li si AV apar diferente semnificative la un p<0,01, la nivelul rezultatelor obtinute la testele Praga, Kraepelin si Bare, in favoarea subiectilor de la aviatie. Aceasta diferenta ne spune ca personalul de la aviatie a avut rezultate mai bune, dispunand implicit de o atentie concentrata si distributiva mai buna cat si de o reprezentare spatiala mai dezvoltata. Aceasta concluzie se poate explica prin faptul ca, acest sublot este alcatuit preponderent din ofiteri si maistri militari, a caror pregatire scolara si profesionala este superioara celorlalti. Astfel, se pare ca nivelul de scolarizare si amprenta institutiei militare pusa asupra individului reprezinta elemente importante in ceea ce priveste dezvoltarea psihoaptitudinala necesara desfasurarii muncii la inaltime. Intre El.Li si PD (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si Raven, in favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care lucreaza la inaltime are o medie de varsta mai ridicata (m=42) decat cea a lotului format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele presupunand o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive (perceperea stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la concluzia, ca exista o dominanta/trasatura comuna in ceea ce priveste atentia concentrata si atentia distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de diferentiere si nondiferentiere isi pot avea originea in tipul de informatii prelucrate. in aceasta ordine de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal, diferentiaza intre electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), in timp ce testele Praga si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza intre cele doua subloturi luate in discutie. Analiza diferentelor de medii intre AV si PD scoate in evidenta existenta deosebirilor in favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam in considerare faptul ca, sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara si militara superioara sublotului de podari arma geniu care este format in principal din militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire. Au fost realizate de asemenea, comparatii intre categorii profesionale similare, aici luand in discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri ARTF si cei care lucreaza la drumuri si poduri PD (acestia din urma au in specificul activitatii lucrul la inaltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, in favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la inaltime. Pe aceeasi directie, a fost luata in discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la sol EL.SOL si electricienii care lucreaza la inaltime EL.Li. Se constata, ca nu apar diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce inseamna ca nu exista diferente in ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala,

dexteritatea manuala si inteligenta, intre cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la inaltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate in cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la inaltime. Studiul comparativ continua cu analiza diferentelor de medii la probele administrate avand la baza criteriul pregatirii scolare si militare( gradul). Datele necesare interpretarilor sunt prezentate in tabelul nr.5. Tabelul nr. 5 Diferente de medii pe grade Gradul OF MM SOF MAC SC OF /////// nu apar dif. K, DM R, P, K, B, DM, R P, K, B, DM, R MM nu apar dif. /////// K P, K, B, DM P, K, B, DM, R SOF K, R, DM K /////// nu apar dif. B, DM, R MAC P, K, B, DM, R P, K, B, DM nu apar dif. ////// B, R SC P, K, B, DM, R P, K, B, DM, R B, DM, R B, R ///// Nota: simbolurlei existente in tabel ne indica existenta diferentelor de medii la nivelul testelor respective.

in urma analizei datelor cuprinse in acest tabel, se poate observa ca apar diferente semnificative intre: OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, in favoarea ofiterilor OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven in favoarea ofiterilor. MM si MAC, in favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven. MM si SC, in favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si Raven. MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, in favoarea maistrilor militari. SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, in favoarea subofiterilor. MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, in favoarea militarilor angajati pe baza de contract. Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor semnificative intre anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi observate urmatoarele situatii: OF si MM SOF si MAC Prezenta cat si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al militarilor angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct de vedere al pregatirii scolar-militare. Pentru o analiza de profunzime, studiul continua cu calcularea coeficientului de regresie liniara in functie de criteriul varsta, unde variabila independenta este reprezentata de criteriul varsta, iar variabila dependenta de rezultatele la teste. Avand in vedere caracteristicile fiecarui sublot in parte (numar de subiecti, intervalul de varsta si gradul de scolarizare), influenta factorului varsta asupra rezultatelor nu a putut fi observata decat la sublotul AV, deoarece acesta are un interval de varsta cuprins intre 20-59 ani (cu o medie de 34,73 ani) si este alcatuit preponderent din maistrii militari de aviatie, fiind astfel relativ omogen din punct de vedere al pregatirii scolare si militare. in mod semnificativ, varsta influenteaza rezultatele la teste, dupa cum urmeaza: - Variabila varsta explica in proportie de 7,3% varianta rezultatelor obtinute la testul Praga. 10,3% la testul Kraepelin, 6,1% la testul Bare; - Nu exista variatie a rezultatelor obtinute la testul Dexteritate manuala. Toate aceste influente sunt invers proportionale, ceea ce inseamna ca, o data cu inaintarea in varsta rezultatele la aceste teste incep sa scada. Altfel spus, inaintarea in varsta atrage dupa sine modificari ale performantelor atentiei in sens descrescator fiind influentata de scaderea vitezei perceptive vizuale. IV. Concluzii si propuneri Prelucrarea si analiza statistica a rezultatelor ne permite sa mentionam faptul ca prima ipoteza se confirma, si anume ca exista diferente semnificative intre subloturile de

subiecti a caror munca implica factorul de risc generat de lucrul la inaltime. Faptul ca exista atat de multe diferente, ne subliniaza un aspect important, si anume acela ca, aceste probe pot fi folosite ca fiind relevante si diferentiatoare pe meserii, mai mult decat pentru lucrul la inaltime. Ipoteza a doua nu se confirma in totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja, intre electricienii care lucreaza la inaltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente semnificative la nivelul testelor utilizate in cercetare, in timp ce, in cadrul armei geniu, intre artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente semnificative in favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirma faptul ca, proba de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii personalului care lucreaza la inaltime. In incercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar militara, evidentiate si prin trasaturile psihoaptitudinale: Categoria ofiteri-maistri militari este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica a pus in evidenta faptul ca intre aceste subloturi nu au existat diferente din punct de vedere psihoaptitudinal. Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract aceasta categorie include, in general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici intre aceste doua subloturi nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o categorie relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele scolar profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare. Categoria salariati civili aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii mentionate. In sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolarmilitara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuvantul institutia militara, selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor in directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este da, chiar daca ramane, cel putin pentru moment, la un nivel empiric. Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul aviatie, confirma faptul ca factorul varsta influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea manuala este independenta de factorul varsta, deoarece ea este o abilitate motorie superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. in aceasta ordine de idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de cunostintele in domeniul, de abilitatile innascute pentru un anumit domeniu de activitate. Pornind de la existenta diferentelor semnificative intre meseriile care includ in activitatea lor ca factor de risc lucrul la inaltime, revenim la ideea prezentata in capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei anumite sfere de

activitate si caracteristicile specifice situatiilor de lucru la inaltime, comune indiferent de meserie. Bibliografie 1. Radu, Ioan (coord.) Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura Sincron, Cluj, 1993; *** P.Mu.-1 Instructiuni Privind Organizarea si Desfasurarea Activitatii de Protectia Muncii in Armata Romaniei, Bucuresti, 2005; *** Profile ocupationale elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului .