datelor gi prelucrarea lor statistic5" precum gi interpretarea rezultatelor ob{inute- S-a incercat minime motivarea mijloacelor gi a modurilor di men{inere

a rigorii 6tirn1ifice, a preciz6rii normelor Deosebit de care trebuie rlspectate in proiectare 4 orguizare4 interpretarea 6i folosirea rezultatelor. important este modul de oUgnere a datelor eurperimentale, intruc6t rezultatele interpretdrii statistice ,"du., relatriile qi interacfiunile exprimate prin cifre supuse prelucrdrii statistice' Interpretarea rezultateloi unei-experier4e trebuie caracteriran prin refuore in aprecieri gi rispundere tn afirmatii.

cAP.l.tffi"H#r\#ffi*rca$I
ridicl din Dezvoltarea vertiginoasd a gtiinlelor tdrnice, chimice gi biologice din ulJimii ani, producliei agricole?' Ce ce in ce mai des intrebaiea: care yor fi direc$ite de dezvoltare viitoare a al forme vor avea,,fabricile de hrand" ale viitorului, cum vor ar5la fermele agricole din secolul gtiinfei $ tehnicii modeme, fiind aplicate in XXI-lea?. egricultura a beneficiat din plin de cuceririle produclie *&oee gi solulii caxe erau considerate utopii, ?n urmE cu 5O de ani. Existt in acelaqi timp qi pind la o mare diversitate a tehnicii aplicate, de la plugul cu tracliune animal[ in statele s[race probleme lnci nerezolvate tehnologia ultramodem6 aplicataln SUe pi Unlrrn"a Europeartr, gi multe va fi drumul dezvoltErii qi care va fi nivelul ei, (erozigie, degradme, compactar, poluareetc.). Care

rdspundd ce solutii'tehirologi;e ,roi no, fi-folosite in agriculturS?; la aceastii intrebare trebuie sr cercetarea gtiintifi c5. Cercetarea qtii4irtd este factonrl determinant al progrsului tehnic gi tehnologic din agricultur6.Cercet5rilefimdamentateinchimie,biologie'fizig|ggig,ecologieetc.reprezintiipilonii {ebazaai unei agriculturi qtiintifrce de mare randament. Inova{ia tehnic6, stiintele aplicate sunt insb cele care intervin diret gi cu eficacitate imediatil ?n procesul de productie' Rolul cercetfii este esen{ial, atAt in creara condifiilor biologice, cdt gi tehnico-economice ale care stau Ia baz^a agiculturii durabile gi eficiente economic. Solulionarea marilor obiective -impune gtiinlifice gi tehnologice in toate zonele amplificarea cercetirilor producliei agricole pentru toate tipurile de ferme. Soluliile preconizate trebuie si fina seama de diversitatea agdcole ti qi legate sistemelor de culturi gi de cond{iile cadrului natural local perrtru a fi cfft mai e{iciente concret de organizarea 9i optimizaxea agroecosistemului' Relansarea economic[ a Romdniei bazath pe competitivitate, pe introducerea inovirii inclusiv in activitatea agricol{ este necesar4 deoarece este deja o certitudine c[ societEtile noi, comerciale fiye nu,",rgo-. sd-gi menlinE caracterul inovativ vor fi preluate de cdffe organizalii

mai tinere gi mai viguroase.

Economia 6lor qapte state super-industrializate (SUA, Germani4 Japoni4 Frarta, Marea Britanie, Italia Canadaj se datoreazd faptului cd guvernele acestor state, au sesizat revolulia tehnico-giinlific[ $ impiicatiile acesteia tn viala social-economic6 qi au dat atenlie at6t dezvoltiirii pe care cercetdrii *iintifice proprii, tat Si a"hi4ionirii de brevete, inven{ii 5i patente din alte t6ri, au continuat si aloce cercetlrii gtiintifice le-au introdus in activitatea de produclie. in acelagi timp sume din ce in ce mai mari, care repreaintl din PIB 2,8o/o in SUA qi Japonia" 1,97o tn Uniunea European6 qi Israel, 0,896 in India, 0,i% in Chin4 0J% in America de Sud, in timp ce la noi in {ar[ iar aceastji alocare de fonduri pntru ceroetarea qtiintifica estg in ultimii ani, sub 0,02o/o din PIB, sunt gi ele corespunzitoaf,e acestor investi{ii rezultatele in sfera dezvoitlrii social-economice (D.Davidescu qi Velicica Davidescu, 2W2\. ' in preiant se constatl o tendinli de globalizare a cercetdrii $iinlifice, de interp[trundere- a laboratoarilor gi institutelor pe plan nalional fi international, ?n special prin reteaua internet, astfel c[ cercetarea $tii4ific5 depaqeitl cadrul nalional, mai ales in domeniul unor cercetiri fundamentale, ca cel al genetiiii, at Uloieirnologiilor, al conservirii biodiversit5{ii vegetale qi animale, al descoperirii-de noi surse de eoergie, al cregterii coeficientului de fotosintez[ gi de folosire a elementelor nutritive de c6tre plantele cultivate" a sporirii coeficientului de bioconversie a furajelor, de noi al combaterii biologice a daundtorilor, bolilor gi buruienilor din culturile agricolg a obtinerii specii intergenice etc.