CURS 1

ELEMENTE GENERALE

STRUCTURA LEMNULUI
Lemnul este un material complex. Lemnul este produsul arborilor, ale caror organe lemnoase (tulpina, radacinile etc.) sunt in mod normal de forma aproximativ circulara in sectiune transversala, avind un centru fiziologic numit maduva sau inima. Dupa esenta, arborii al caror lemn este folosit in constructii se pot grupa in: foioase si rasinoase.

STRUCTURA LEMNULUI
Din punct de vedere chimic, lemnul este alcatuit din substante organice (50% carbon, 44% oxigen si 6% hidrogen) si din aceasta cauza este combustibil si poate fi atacat si distrus de microorganisme si insecte, daca nu se iau masurile de protectie necesare. Din punct de vedere structural, lemnul este un material fibros, directia principala a fibrelor fiind paralela cu axul trunchiului, din care cauza proprietatile mecanice ale lemnului variaza in functie de unghiul facut de directia solicitarii cu directia fibrelor, astfel ca, din acest punct vedere, lemnul este un material anizotrop.

Clasificarea elementelor i a construc iilor din lemn

1. Din punctul de vedere al raportului dimensiunilor geometrice elementele de construc ie din lemn se clasific n:
elemente lineare (bare), la care lungimea elementului sensibil mai mare dect dimensiunile sec iunii transversale (grinzi simple sau compuse, stlpi); structuri plane, la care una dintre dimensiunile elementului este sensibil mai mic dect celelalte dou i care pot prelua for e n planul acestora (grinzi cu z brele, arce, cadre etc); pentru asigurarea stabilit ii n plan transversal pe planul elementului se iau m suri suplimentare de rigidizare: contravntuiri; structuri spa iale, dezvoltate tridimensional, care preiau solicit ri pe trei direc ii.

Clasificarea elementelor i a construc iilor din lemn

2. Construc iile i elementele de construc ie din lemn se clasific , n func ie de durata de exploatare n: definitive i provizorii.
n categoria elementelor i construc iilor provizorii se includ: elementele din lemn pentru cofraje, e afodaje i sus ineri precum i construc iile demontabile i remontabile cu durata de exploatare pe un amplasament sub doi ani.

Clasificarea elementelor i a construc iilor din lemn

3. Din punctul de vedere al condi iilor n care se exploateaz elementele de construc ie din lemn, se definesc urm toarele clase de exploatare:
clasa 1 de exploatare, caracterizat prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunz toare unei temperaturi = 20 2C i a unei umidit i relative a aerului i 65%; clasa 2 de exploatare, caracterizat prin umiditatea con inut de materialul lemnos corespunz toare unei temperaturi = 20 2C i a unei umidit i relative a aerului 65% i 80%; clasa 3 de exploatare, caracterizat prin umiditatea con inuta de materialul lemnos superioar celei de la clasa 2 de exploatare.

Clasificarea elementelor i a construc iilor din lemn

4. Dupa destinatie: Constructii civile, industriale si agricole, cuprinzind cladiri, hale, ateliere etc. Poduri si podete de sosea, de cale ferata, de serviciu, pasarele etc. Constructii hidrotehnice, cuprinzind baraje, deversoare etc. Constructii speciale, cuprinzind silozuri, buncare, turnuri de racire, turle de foraj, stilpi si piloni pentru linii electrice si de telecomunicatii etc.

Avantajele constructiilor de lemn

1. Rezistenta relativa mare, intelegind prin aceasta raportul dintre rezistenta admisibila sau de calcul si densitatea materialului. Daca se compara densitatea lemnului cu densitatea celorlalte materiale principale de constructie (otelul, betonul armat si zidaria de caramida), se constata ca lemnul este de 3,515 ori mai usor. Indicii comparativi pentru principalele materiale de constructii sint prezentati in tabelul 1.1. Din datele prezentate de tabelul 1.1 rezulta ca numai lemnul si otelul se comporta la fel de bine la intindere si la compresiune, avind aproximativ aceleasi rezistente relative, spre deosebire de betonul armat si zidaria de caramida, la care rezistentele relative la compresiune si indeosebi la intindere sint incomparabil mai mici.

Avantajele constructiilor de lemn

2. Prelucrarea usoara, este o alta caracteristica specifica lemnului ca material de constructie. Cheltuielile necesare pentru exploatarea padurilor, cit si pentru amenajarea fabricilor de cherestea sint mult mai reduse fata de cele necesare pentru fabricarea cimentului, respectiv a otelului. De asemenea, amenajarea atelierelor pentru confectionarea constructiilor de lemn este cu mult mai simpla decit a celor pentru constructii metalice si beton armat. Totodata, constructiile din lemn se pot executa in orice anotimp, fara a necesita masuri speciale. Asamblarea, demontarea, mutarea, refacerea si consolidarea constructiilor de lemn se poate face fie total, fie partial, cu cheltuieli minime si cu foarte multa usurinta. Coeficientul de dilatare termica liniara in lungul fibrelor este foarte redus (4X10-6), de 2-3 ori mai mic decit cel al otelului si al betonului armat si ca urmare, la constructiile de lemn nu este necesar sa se prevada rosturi de dilatatie.

3. 4.

Avantajele constructiilor de lemn

5. Coeficientul de conductibilitate termica al lemnului ( ) este de asemenea mult mai redus decit in cazul otelului, al betonului armat sau chiar al zidariei de caramida. Valoarea mica a coeficientului de conductibilitate termica face ca, la trecerea unui flux termic, lemnul sa opuna o rezistenta de 300-400 ori mai mare decit otelul si de 7-10 ori mai mare decit betonul obisnuit, ceea ce justifica folosirea lui ca material termoizolant. Totodata, durabilitatea constructiilor de lemn poate fi considerabil imbundtatita in cazul in care este asigurat un regim optim de exploatare, iar materialul lemnos folosit este protejat impotriva putrezirii si a focului.

6.

Dezavantajele constructiilor de lemn

1. Anizotropia si neomogenitatea structurii lemnului: spre deosebire de alte materiale de constructie, lemnul are o structure anizotropa, neomogena, din care cauza rezistentele mecanice a acestuia variaza cu unghiul pe care it formeaza directia fortei (efortului) cu directia fibrelor. Anizotropia si neomogenitatea lemnului se manifesta cu atit mai mult, cu cit dimensiunile acestuia sint mai mari. Influenta negativa a umiditiltii asupra proprietatilor fizico-mecanice ale lemnului este foarte mare. Cresterea umiditatii, pina la atingerea punctului de saturatie al fibrei, determina pe linga micsorarea rezistentei mecanice la rupere si o crestere insemnat de volum prin umflare. Sortimentul limitat de material lemnos, atit in ceea ce priveste forma si dimensiunile sectiunii transversale, cit si lungimea limitata a pieselor, ingreuneaza proiectarea si executia constructiilor din lemn. Tot ca dezavantaje ale materialului lemnos trebuie citate: defectele naturale (defecte de forma, de structura si crapaturile), defecte cauzate de insecte si moluste, contragerea si umflarea, putrezirea si inflamabilitatea lemnului etc.

2.

3. 4.

Defectele lemnului si categorii de material lemnos pentru constructii

Principalele anomalii si defecte ale lemnului se pot clasifica in: defecte de forma ale trunchiului; defecte de structura a lemnului; defecte de noduri si crapaturi; defecte provocate de insecte; defecte cauzate de microorganisme (ciuperci) si paraziti vegetali.

Contragerea si umflarea lemnului

Atentie!
Din cauza neuniformitatii contragerii, piesele de cherestea debitate nerational se deformeaza la uscare, lucru care poate duce la curbarea scindurilor sau aparitia crapaturilor in cherestea din cauza tensiunilor inegale care se produc. Umflarea duce la rezultate inverse contragerii, in plus, din cauza umiditatii sporite, rezistentele lemnului se micsoreaza. Deformatiile si crapaturile elementelor de constructie produse in urma contragerii lemnului pot duce la consecinte grave.

Putrezirea lemnului
Putrezirea lemnului este provocat de o serie de ciuperci si insecte xylofage, ce apartin organismelor inferioare, care nu contin clorofila si in consecinta nu pot sa asimileze, astfel ca se hranesc cu formatii organice, gata preparate, fie de alte plante vii (ciupercile parazite), fie dintr-un substrat mort, care mai contine substante hranitoare (ciupercile saprofite). Ciupercile inferioare provoaca numai defecte de culoare, fara ca sa afecteze si proprietatile mecanice ale lemnului. Ciupercile superioare provoaca lemnului defecte mult mai importante, deoarece miceliile acestora patrund in masa lemnului si prin secretia unor substante (enzime), produc distrugerea (putrezirea) lemnului, fapt care duce si la scaderea greutatii specifice, iar odata cu aceasta si la anihilarea insusirilor mecanice.

Dintre ciupercile amintite, grupa cea mai periculoasa este aceea care provoaca putrezirea materialului lemnos din constructii, dintre care cele mai importante sint: 1. Buretele de casa (Merulius lacrymans), cea mai periculoasa ciuperca deoarece acolo unde se instaleaza produce adevarate dezastre. Locurile preferate pentru dezvoltarea acesteia sint partile ascunse ale lemnariei (dusumea oarba, grinzisoare de sustinere a dusumelei etc.). 2. Buretele alb de casa (Polyporus vaporarius) se intilneste sub dife-rite forme. In primul stadiu miceliul apare sub forma unei vate albicioase, iar dup imbatrinire are un aspect castaniu. Atacul acesteia este asemanator buretelui de casa, cu exceptia ca pentru dezvoltare are nevoie de o mare cantitate de apa, pe care nu intotdeauna o poate avea la dispozitie.

Comportarea lemnului la foc

Sub influenta unei temperaturi mai mari de 105C lemnul incepe sa se descompuna termic in mod progresiv, cu degajarea in acelasi timp a unor gaze inflamabile (hidrogen, metan, si etan). Se pot distinge urmatoarele puncte caracteristice: Punctul de inflamabilitate (t=225 ... 250C), cind au loc scurte explozii ale gazelor de ardere formate prin descompunerea termica a lemnului. Punctul de ardere (t=260 ... 290C), cind se formeaza o flacara continua. Pericolul de aprindere a lemnului apare nu numai in cazul unui contact direct cu flacara, ci si prin autoaprindere, care se poate produce in urma unei incalziri de lunga durata a lemnului, cind temperatura gazelor degajate atinge asa numitul punct de autoaprindere (470C).

 Lemnul nu poate fi facut incombustibil, dar poate fi facut greu combustibil si neinflamabil prin: masuri constructive (in cazul constructiilor existente); masuri chimice prin impregnarea pieselor de lemn, de obicei inainte de punerea for in opera, cu diferite substante ignifuge. Dintre masurile constructive folosite in mod curent se pot aminti: spoirea suprafetelor cu lapte de var sau cu suspensii apoase de argila; spoirea suprafetelor cu suspensii de silicat; tencuirea pe rabit cu mortar de ipisos; executarea unei zidarii de protectie din cardmida in jurul elementelor de sustinere (stilpi); placarea usilor cu tabla de otel pentru a intirzia propagarea incendiilor dintr-o incapere in alta; vopsirea superficiala cu anumite substante ignifuge, care formeaza pelicule izolatoare chiar sub actiunea flacdrii, cum sant: silicatul de sodiu (sticla solubila) si vopsele cu anumite rasini sintetice cu continut de azot legat chimic.

 Masurile chimice de protectie a lemnului constau in impregnarea acestuia cu substante ignifuge, capabile sa degaje apa de cristalizare prin incalzire, acoperind astfel obiectul cu o pelicula protectoare impotriva focului sau sa se descompuna, degajind o cantitate mare de gaze necombustibile care indeparteaza oxigenul din aer de la suprafata lemnului diluand gazele de ardere degajate de masa lemnoasa. Substantele folosite in mod frecvent pentru ignifugarea lemnului se pot grupa astfel:
sarurile de amoniu (bifosfatul de amoniu, sulfatul de amoniu si clorura de amoniu); unele saruri de sodiu si potasiu (carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, carbonatul de potasiu); alaunii (sulfatul dublu de aluminiu si potasiu, sulfatul dublu de aluminiu si amoniu); boraxul etc.

Principii generale de alc tuire i calcul

Calculul elementelor de construc ie din lemn se face pe baza principiilor generale de verificare a siguran ei construc iilor prev zute n normative, prin verificarea comport rii corespunz toare fa de st rile limit ce pot apare n diferite etape (execu ie, exploatare, perioade de repara ie). Verificarea se face innd seama de cele mai defavorabile ipoteze de solicitare i de cele mai defavorabile caractestici ale materialelor, ce pot apare n condi iile considerate. Elementele i construc iile din lemn se calculeaz elastic de comportare al materialului. n domeniul

Stari limita luate n considerare la calcul

st ri limit ultime ce corespund epuiz rii capacit ii de rezisten sau unei alte pierderi ireversibile a calit ilor necesare exploat rii construc iilor; principalele fenomene ce pot s conduc la apari ia acestora sunt: - ruperi de diferite naturi; - pierderea stabilit ii formei sau a pozi iei; - st ri care implic ie irea din lucru a construc iei datorit unor deforma ii remanente excesive. st ri limit ale exploat rii normale ce corespund ntreruperii capacit ii de asigurare a unei exploat ri normale a elementelor de construc ie; principalele fenomene ce pot s conduc la apari ia acestei categorii de st ri limit sunt deplas rile statice sau dinamice excesive.
Observa ie: n afara verific rilor men ionate, prin proiectare s se asigure durabilitatea construc iei din lemn la biodegradare printr-o alc tuire corespunz toare i m suri de prezervare.

Determinarea solicit rilor

La determinarea solicit rilor pentru verificarea la diferite st ri limit se va lua n considerare modul real de lucru al elementelor sau al structurii n ansamblu la starea limit considerat innd cont i de caracterul construc iei (definitiv sau provizorie). Calculul solicit rilor se face cu luarea n considerare a nc rc rilor conform prevederilor din normative, valorile normate i de calcul fiind stabilite conform standardelor pentru diferite categorii de nc rc ri. La elementele de importan secundar , pentru verific rile la st rile limit ale exploat rii normale se permite s se utilizeze metode de calcul simplificate, sau s se verifice numai satisfacerea unor condi ii constructive corespunz toare, dac aceste prevederi nu conduc la rezolv ri neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit de material.

Ac iuni
Valorile nc rc rilor normate i ale coeficien ilor linii de siguran aplica i nc rc rilor se stabilesc pe baza standardelor de ac iuni n vigoare. Efectul varia iilor de temperatur climatic nu se ia n considerare la calculul construc iilor din lemn. Dilatarea lemnului n lungul fibrelor la varia ii de temperatur este mult mai redus dect la celelalte materiale de construc ii. Coeficientul de dilatare termic a lemnului n lungul fibrelor este de 3...6 milionimi din lungime pentru fiecare grad de cre tere a temperaturii, iar normal pe fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redus a dila iei dimensionale a lemnului n lungul fibrelor la varia ii de temperatur elimin necesitatea prevederii de rosturi de dilata ie. n cazul unor utilaje i instala ii care nu se ncadreaz n standardele de ac iuni, precum i la calculul elementelor de construc ie din lemn utilizate pentru cofraje sprijiniri i e afodaje, valorile normate ale nc rc rilor, ale coeficien ilor par iali de siguran aplica i nc rc rilor i ale coeficien ilor dinamici se determin de c tre proiectant pe baza datelor din proiectul tehnologic, sau a celor prev zute n instruc iunile tehnice speciale. Grup rile de nc rc ri pentru diferitele st ri limit ultime i pentru st ri limit ale exploat rii normale se stabilesc conform normelor.

Specii de lemn utilizate i domenii de folosin

1. Lemn de r inoase bradul, care se ncadreaz la categoria lemnului u or i moale, cu contrageri mici i rezisten e mecanice medii; prelucr rile mecanice se fac f r dificult i, dar relativ mai greu dect la molid din cauza smulgerilor de fibre; laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, moale, cu rezisten e mecanice foarte mari pentru specia de r inoase; molidul, caracterizat ca un lemn u or i moale, cu contragere total mic i rezisten e mecanice medii; prelucrarea mecanic a lemnului de molid se realizeaz f r dificult i; pinul, care se ncadreaz n categoria lemnului greu i moale, cu rezisten e bune la solicit ri mecanice.

Specii de lemn utilizate i domenii de folosin

2. Lemn de foioase

carpenul, care se ncadreaz n categoria lemnului greu i tare, cu contrageri mari i rezisten e mecanice medii, superioare fagului; fagul, lemn greu i tare, cu contrageri mari i propriet i mecanice medii; prezint dificult i la uscare, avnd tendin a de a cr pa i a se deforma; frasinul, care se ncadreaz n categoria lemnului greu i tare, cu contrageri i rezisten e mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase; mesteac nul, lemn relativ greu i tare, cu contrac ii mari; paltinul de cmp sau de munte, lemn relativ greu i tare, cu rezisten e ncadrate n categoria medie; plopul, lemn u or i moale, cu contrageri reduse i rezisten e mecanice reduse; salcmul de planta ie, care este un lemn greu i tare, cu contrageri i rezisten e mecanice reduse; cerul, lemn greu i potrivit de tare cu contrageri mari i rezisten e mari; gorunul, lemn greu i tare, cu contrageri mari i rezisten e mecanice mari; stejarul, atestat ca un lemn greu i tare, cu contrageri i rezisten e mecanice mari.

Materialul lemnos pe sortimente

1. 2. Lemn brut (rotund) care provine din orice parte a arborelui si care in afara de operatiile de recoltare nu a suferit nici o alta prelucrare. Lemnul ecarisat i semiecarisat care se obtine in urma debitarii lemnului brut sub form de: - scnduri avind grosimi de maxim 40 mm si latimi mai mari decit dublul grosimii, insa cel putin de 8 cm. - dulapi avind grosimi mai mari de 40 mm, insa cel mult 100 mm si latimi mai mari decit dublul grosimii, insa cel putin de 10 cm. - ipci avind grosimi de maxim 40 mm si latimi de cel mult 6 cm. - rigle avind grosimi de peste 40 mm si sub 100 mm si latimi cel mult dublul grosimii. - grinzi avind grosimea de minimum 100 mm si latimi egale sau mai mari decit grosimea; ele pot fi cu dou , cu trei sau cu patru fe e plane i grinzi cu te ituri (cioplitur ); - margini, l turoaie, restrole.

Rezisten ele caracteristice ale lemnului masiv

Rezisten ele caracteristice specificate n tabelul 2.3. sunt date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % i pentru durata de ac iune a nc rc rilor de cel mult 3 minute. Lemnul ce se nscrie n clasa III de calitate nu va fi folosit la realizarea elementelor structurale. Pentru lemnul rotund, rezisten ele caracteristice specificate n tabelul 2.3. se vor majora cu 15 %, indiferent de specie.

Rezisten ele de calcul ale lemnului masiv

Rezisten ele de calcul, Ri, ale diferitelor specii de material lemnos, la diverse solicit ri, n func ie de condi iile de exploatare ale elementelor de construc ie care se proiecteaz , se stabilesc cu rela ia:

n care: mui sunt coeficien i ai condi iilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, defini i pe baza condi iilor de microclimat n care sunt exploatate elementele de construc ie care se proiecteaz i a c ror valori sunt date n tabelul 2.5.; mdi sunt coeficien i ai condi iilor de lucru, stabili i n fum i de durata de ac iune a nc rc rilor, cu valorile specifice din tabelul 2.6.; Ri sunt rezisten ele caracteristice ale diferitelor specii de lemn la diverse solicit ri, specificate n tabelul 2.3.: i sunt coeficien i par iali de siguran , defini i n func ie de tipul solicit rilor n tabelul 2.7.