Forma de guvernamant se intelege modul de organizare a uni stat in functie de conditiile specifice de constituire a organelor centrale ale statului,

, in special a organului care indeplineste functia de sef al statului. Cele mai frecvente si cele mai importante forme de guvernamant pe care istoria le-a cunoscut, sunt monarhia si republica. Monarhia forma de guvernamant in cadrul careia exercitarea atributiilor de sef al statului revine unei persoane desemnate de regula pe baze ereditare. In diferitele variante a fost cea mai veche si cea mai raspandita forma de guvernamant in trecut. Monarhiile pot fi grupate in doua categorii principale: a) monarhia absoluta este forma predominanta in statele de tip istoric sclavagist si feudal, si se caracterizeaza prin faptul ca in aceste forme de guvernamant, monarhul dispunea de puteri . Monarhiile absolute au fost cele mai cunoscute forme de organizare a statelor in epoca anterioara revolutiei franceze. Absolutismul monarhic a fost practicat pana in timpurile foarte apropiate noua. Astfel, la inceputul secolului XX, existau inca in Europa doua imperii absolute, respectiv Imperiul Rus si cel Otoman. Chiar si in zilele noastre mai exista monarhii absolute in cateva state din Asia si Africa b) monarhia constitutionala este o forma de guvernamant in cadrul careia puterile de care dispune monarhul sunt ingradite legal de o Constitutie. Apare in perioada revolutiilor franceze, ca o forma impusa de burghezie pentru a pune stavila puterii absolute a monarhului prin intermediul Constitutiei, de unde vine si numele de monarhie constitutionala. Republica este forma de guvernamant in care atributiile de sef al statului sunt indeplinite de un organ ales pe o perioada de timp determinata. Forma republicana este forma de guvernamant preponderenta timpurilor moderne si mai ales celor contemporane. In republica, guvernarea se infaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Presedintele de republica este ales fie direct prin vot universal, fie de catre parlament. In general, republicile sunt fie republici parlanemtare fie republici prezidentiale. Republica parlanemtara se caracterizeaza prin faptul ca presedintele republicii este ales de Parlament. Presedintele are dreptul de a numai pe primul ministru din randul partidului majoritar care la randul sau spune parlamentului componenta guvernului. Guvernul aprobat de parlament, raspunde in fata acestuia. Rolul presedintelui statului este din punct de vedere al reglementarii legale, inferior celui pe care il detine parlamentul. Asemenea forme de guvernamant exista astazi in Italia, Austria, Germania, Rwanda, etc. Republica prezidentiala este acea forma de guvernamant in cadrul careia presedintele are pozitie egala cu parlamentul, fiind ales direct de catre cetatenii cu drept de vot sau de un corp electoral. Presedintele de republica nu este subordonat parlamentului. In republica prezidentiala, presedintele indeplineste si atributiile de sef al Guvernului. El ii numeste pe membrii guvernului care sunt raspunzatori numai in fata lui. Tari care au asemenea tip de forma de guvernamant sunt SUA si marea parte a statelor Americii Latine. In forma de guvernamant republicana, functia de sef de stat poate fi indeplinita fie de o persoana, fie de un organ colegial. Aceste forme clasice a republicilor, trebuie insa privite in raport de specificul, de particularitatile organizarii interne a fiecarui stat determinat ca atare prin dispozitiile Constitutiei.

Republica semiprezidentiala este acea forma de guvernamant un care presedintele participa si conduce sedintele de Guvern si are vot deliberativ. Presedintele numeste ministri, si tot el ii destituie. Mai exista o forma, si anume, regimul de adunare, unde cetatenii au un rol participativ major in sensul ca ei adunati intr-un numar de cel putin 500 000, pot aproba acte cu caracter normativ.