Sunteți pe pagina 1din 3

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA ÎN LABORATORUL DE CHIMIE

1.1. ACCIDENTE POSIBILE ŞI MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

Pentru experimentele de chimie se utilizează de cele mai multe ori substanţe chimice agresive (toxice, inflamabile, explozive) şi vase confecţionate din sticlă. Astfel, accidentele posibile în laboratorul de chimie se pot grupa în patru mari grupe:

1. Arsuri chimice şi termice.

2. Intoxicaţii, ca urmare a pătrunderii substanţelor chimice în organism prin:

a) tubul digestiv;

b) aparatul respirator;

c) piele.

3. Traumatisme, sub forma de zgârieturi, înţepături, tăieri cu sticlă, lame metalice, etc.

4. Electrocutări, ca urmare a mânuirii incorecte a aparatelor electrice sau a utilizării aparatelor defecte, a cordoanelor sau legăturilor insuficient izolate, etc.

1.2. REGULI DE LUCRU ÎN LABORATORUL DE CHIMIE

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor practice în laboratorul de chimie trebuiesc respectate următoarele reguli:

- orice persoană care lucrează în laborator trebuie să aibă halat de protecţie, cârpă de laborator, chibrituri sau brichetă;

- nu se va gusta nici o substanţă sau soluţie;

- în laborator nu se mănâncă, nu se bea, nu se fumează;

- păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă şi în laborator;

- utilizarea vaselor curate şi intacte (neciobite, necrăpate);

- nu se vor amesteca la întâmplare substanţele ci numai în ordinea şi cantităţile prescrise în reţetă;

- mirosirea substanţelor gazoase se face prin aducerea vaporilor spre nas printr-o mişcare circulară a mâinii deasupra vasului;

- cu substanţele toxice şi iritante se lucrează numai sub nişă;

- transvazarea soluţiilor se face prin intermediul pâlniilor, iar a substanţelor solide prin intermediul spatulelor;

- diluarea acidului sulfuric se face prin adăugarea acestuia în apă, picătură cu picătură, sub continuă agitare şi răcire;

- surplusul de soluţie sau de substanţă solidă nu se reintroduce în ambalajele din care au fost scoase ci se aruncă sau se păstrează în vase speciale;

- nu se lucrează cu substanţe inflamabile (eter, benzen, sulfură de carbon, acetonă, alcooli) în prezenţa flăcărilor, încălzirea lor făcându-se pe băi de apă cu încălzire electrică;

- încălzirea soluţiilor conţinute în vase de sticlă se face prin aşezarea acestora pe un trepied cu sită de azbest. Eprubeta este singurul vas de sticlă care se poate încălzi

7

direct în flacără, iar în timpul experienţelor conţinutul nu trebuie să depăşească ½ din volumul său. Pereţii exteriori ai vaselor trebuie să fie uscaţi;

- mersul unei reacţii se observă prin pereţii laterali ai vasului sau ai eprubetei, iar gura acestora nu trebuie să fie îndreptată spre observator sau către vecini întrucât se pot produce accidente;

- cântărirea reactivilor se face punând substanţa pe o sticlă de ceas sau într-o fiolă de cântărire, nu direct pe talerul balanţei;

- reactivii care s-au prelins pe pereţii exteriori ai vasului sau pe mesele de lucru se şterg cu cârpa şi apoi se spală locul respectiv cu apă;

- soluţiile uzate, resturile de reactivi se vor arunca la chiuvetă în jet de apă, vasele se vor spăla de mai multe ori cu apă, detergent, amestecuri oxidante, se clătesc cu multă apă şi în final cu apă distilată;

- nu se aruncă la chiuvetă beţe de chibrituri, hârtie de filtru ori substanţe insolubile;

- obiectele confecţionate din sticlă se vor prinde prin intermediul unei cârpe de laborator sau a unui manşon de hârtie, iar cele confecţionate din metal prin intermediul unui cleşte metalic;

- aprinderea becurilor de gaz se face de la flacăra unui chibrit sau brichetă. Este interzisă aprinderea acestora cu bucăţele de hârtie aprinsă plimbată de la un bec la altul;

- nu se lasă nesupravegheate becurile de gaz aprinse şi nici experimentele de laborator;

- după terminarea lucrului se lasă locul de muncă curat, vasele spălate, becurile de gaz închise de la reţea, aparatele electrice deconectate de la prize, apa închisă.

Pentru reuşita experienţelor precum şi pentru ca laboratorul să fie un loc plăcut în care se desfăşoară activitatea se vor respecta şi următoarele reguli:

păstrarea curăţeniei la locul de muncă;

pe masa de lucru se vor găsi numai obiectele necesare lucrului şi caietul de observaţii;

evitarea plimbărilor inutile prin laborator;

supravegherea atentă şi continuă a experimentelor;

păstrarea reactivilor în locurile stabilite. Imediat după utilizare se vor aşeza la locul lor pe rafturile din laborator;

nu se vor schimba dopurile de la sticle între ele sau capacele de la borcane. Din sticlă se va turna de fiecare dată pe partea opusă etichetei;

etichetele deteriorate se vor schimba ori de câte ori este nevoie;

la plecarea din laborator se lasă locul de muncă în ordine, vasele cu care s-a lucrat curate;

înainte de a părăsi laboratorul spălaţi-vă pe mâini!

1.3. TRUSA SANITARĂ DIN LABORATORUL DE CHIMIE

Trusa de laborator trebuie obligatoriu să conţină:

apă oxigenată 3%;

acid boric, soluţie 4%;

acid acetic, soluţie 2%;

carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu), soluţie 2%;

permanganat de sodiu, soluţie 3-5%;

tiosulfat de sodiu, soluţie 2%;

tinctură de iod;

8

jecolan;

sulfamidă;

spirt medicinal;

alcool etilic 96%;

vată hidrofilă;

pansamente sterile;

leucoplast;

foarfecă;

pipetă.

1.4. MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENTE

Arsurile chimice - provocate de acizi: - se spală cu multă apă;

- se neutralizează cu soluţie 2% de bicarbonat de sodiu;

- provocate de baze: - se spală cu apă;

- se neutralizează cu soluţie 4% acid boric sau 2% acid acetic;

- provocate de soluţiile de iod sau brom se tamponează cu soluţie 2% de tiosulfat de sodiu.

Arsurile termice ale pielii fără ulceraţii se udă cu apă rece sau se tamponează cu spirt sau alcool etilic 96% sau cu permanganat de potasiu 3-5%.

În cazul intoxicaţiilor acute, intoxicatul se scoate la aer curat. În cazuri grave se administrează substanţe cu caracter de antidot sau i se face respiraţie artificială. Dacă intoxicarea s-a produs în urma pătrunderii substanţei toxice prin tubul digestiv, se administrează substanţe bogate în proteine (ouă crude, lapte dulce) care vor îngloba în coagul substanţele toxice, iar după aceea se administrează vomitive.

1.5. OBSERVAREA FENOMENELOR, ÎNTOCMIREA REFERATELOR DE LUCRĂRI PRACTICE

Observaţiile din timpul lucrărilor se notează într-un caiet de lucrări practice. Unele lucrări se vor efectua din capitole încă ne parcurse la cursuri. Uneori vor fi mai dificil de observat fenomenele şi mai dificil de notat concluziile. Pentru reuşita lucrărilor de laborator:

La intrarea în laborator, studenţii vor avea referatul lucrării (conspectul) pregătit. Datele experimentelor se înscriu cât mai curând posibil după efectuarea observaţiilor. Ori de câte ori este necesar, se folosesc forme tabelare de prezentare a datelor. Atunci când e posibil, tabelul de date se întocmeşte înainte de intrarea în laborator. Pentru valorile obţinute se indică unitatea de măsură şi se exprimă în cuvinte semnificaţia ei. Calculele se efectuează pe spaţii adiacente (pe foi sau la sfârşitul caietului). Se răspunde la întrebări prin formulări concise.

9