Universitatea din Oradea Facultatea de Protec ia Mediului Specializarea:Controlul si ExpertizaProduselor Alimentare

REFERAT la Toxicologia produselor alimentare

Rouefortina si toxina PR

Intocmit de student:Molnar Mihai gr 5

y Cu excep ia maladiilor provenind din cauze

accidentale, y otr vire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de virulente, malforma ii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute i au originea direct sau indirect ntr-o alimenta ie incorect . y (Dr. W. Kollath)

Roquefortina
y Roquefortina este o micotoxina cu indol, produsa de specia

Penicillium roqueforti, izolat prima data in Japonia si apoi in Franta.Ea poate fi produsa si de alte specii de Penicillium: P notatum, P. oxalicum, P. commune, P expansum, etc. y Penicillium roqueforti este psihrotrof, dezvoltandu-se viguros la 2oC tolerant pentru acizii slabi ca acidul sorbic, si capabil sa creasca la concentratii de 0,5 % acid acetic.Pentru dezvoltare are nevoie de putin oxigen, fiind capabil sa se dezvolte in atmosfera cu mai putin de 0,5% oxigen sau in prezenta a 20% CO2. y Roquefortina este solubila in solventi organici ca alcolii si cloroformul, si putin solubila in apa si hexan. Se poate detecta prin cromatografie in strat subtire.Placile cromatografice se pulverizeaza cu acid sulfuric 50% si se incubeaza 10 minute la 1100C. Citite in UV, roquefortina apare ca spoturi bleu-gri cu o limita de detectie de 0.15 mcg(microgram).

y Interesul in jurul acestei micotoxine a crescut din

cauza prezentei ei in branzeturile albastre maturate cu Penicillium roqueforti si datorita publicarii unor rapoarte in care se arata ca inocularea la soarecii masculi a 50-100 mg/kg producea accese de convulsie urmate de moarte.Aceste observatii au fost obtinute si de Scott care a gasit ca DL50 este de 10 ori mai mare pentru soarecii masculi din linia SwissWebster.In schimb Wagner a comunicat ca in 1980 a reusit sa produca simptome neurologice la puii de o zi intubati de roquefortina.

Efectele micotoxinei


Proprietatile mutagene au fost studiate prin testul Ames pe 6 linii diferite de Penicillium roqueforti folosite comercial pentru branzeturile cu mecegaiuri (1983) insa nici unul dintre acestea nu a aratat nimic in acest sens.

y Efectul carcinogen a fost studiat de Frank (1970),

rezultatele in acest sens fiind negative. De asemeni aceste studii nu au demonstrat nici un efect de imbolnavire la soareci, administrarile au fost facute pe cale intraperitoneala, subcutanata si oarala.


Desi Scott (1981) considera ca aceste date prezentate mai sus arata ca nu exista un risc potential acut privind cantitatile reduse de roquefortina din branza albastra, totusi ele nu pot demonstra un risc inexistent pentru sanatatea consumatorului uman si nici pt animale.

Toxina PR
y Toxina PR (Penicillium roqueforti toxin) este prima toxina

extrasa dintr-o tulpina de Penicillium roquefroti izolata dintrun furaj mucegait sau din tulpini de Penicillium roqueforti folosite pentru maturarea branzeturilor albastre, fiind considerata una dintre cele mai toxice toxine elaborate de acestea. Pana astazi acesta toxina nu s-a constatat a fi produsa si de alte specii de fungi. y Cristalele incolore de toxina PR sunt solubile in cloroform, metanol si acetona, insolubile in hexan si apa si au punctul de topire de 155-157 oC. Hidroliza alcalina a toxinei PR determina formarea unui derivat alcoolic al toxinei PR, iar punerea in y reactie cu amoniu metanolic apos duce la formarea iminei PR, al carei punct de topire este 190-1920C. Reducerea toxinei PR cu exces de borohidrid sodic in etanol formeaza toxina PR tetrahidirica.

y Ea se poate detecta prin cromatografie in strat

subtire si examinare la lumina UV, cand apare ca un spot albastru inchis, la inceput si gri-verzui dupa o scurta expunere la aceasta lumina.Se poate vizualiza si la lumina obisnuita pe placile cromatografice dupa o pulverizare de acis sulfuric 50%, cand apare ca spot galben sau ca spot galben-maroniu dupa incalzirea placii la 10 minute la 230oC. Cantitatea minima de detectie prin cromatografie in strat subtire este de 0,15 mcg.

Efectele micotoxinei
y Doza letala de toxina PR pura administrata intraperitoneal la

soareci este de 11 mg/kg. Cea orala este de 115 mg/kg. Dupa 10 minute de la administrare animalele prezinta dificultati in respirattie care persista pana la moarte care apare in maxi 36 de ore. Necropsic leziunile prezente la animalele moarte au fost congestia gastrica si a mucoasei intestinale cu prezenta de gaze intre mucoasa si seroasa, congestie si edem pulmonar, leziuni degenerative renale si ale SNC. y Chen in 1982 a studiat efectul toxic al toxine PR pe soareci, sobolani, pisici si preparate celulare cardiace. Efectele toxice au fost reprezentate de: dureri abdominale, scaderea activitatilor motorii, a respiratiei, slabiciune musculara si ataxie. Mai tarziu a aparut ascita, edeme pulmonare, lichide pleurale si pericardice. In stadiile avansate de soc a aparut aritmia cardiaca.Concluziile finale au fost ca toxina PR produce efecte toxice acute la animale prin cresterea permeabilitatii capilare si lezarea directa a plamanilor, inimii, ficatului si rinichilor.

Riscul pentru oameni

y Penicillium roqueforti este un organism beningn, nepatogen.Campbell in 1983 a

descris un pacient care lucra intr-o fabrica in care se fabrica branza albastra utilizandu-se Penicillium roqueforti. Acest pacient prezenta tuse, dispnee, reducerea volumului pulmonar. O radiografie pulmonara a relevat cum ca lichidul de lavaj bronho-alveolar a continut multe limfocite si anticorpi. Astfel de anticorpi au fost deasemenea prezenti in serul pacientului. Oricum reactiile alergice date de acest mucegai sunt reduse tinand cont de productia excesiva de branzeturi. y Toxina PR cauzeaza efecte toxice la animale de experienta si chiar moartea acestora.Ea a fost extrasa dn branza albastra in cantitati mici, ca si roquefortina, insa datele din literatura de specialitate indica faptul ca toxina PR este instabila in acest tip de branza. Tocmai acest lucru este responsabil de absenta efectelor adverse ale consumatorilor acestui tip de branza. y Compozitia mediului utilizat pentru producerea branzei albastre si perioada lunga de timp necesara maturarii ei, precum si conditiile de fermentare au dus la rezultate variabile privind compozitia si cantitatea de micotoxine produse.In aceste conditii producerea de micotoxine este anticipata a se produce la nivele reduse sau deloc. y In concluzie formarea acestor micotoxine produse de P. roqueforti utilizat pentru producerea de lipaza este considerata a avea un risc scazut pentru sanatatea si siguranta publica.

VA MULTUMESC!!