Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ROBERT YOUNG
,rr Diabetul o boali grav5, este carepoate controlati. fi Printr-o gi abordare simplS naturali, cartea doctorului Young va ajuta atenuati chiar inl5turati vi sd sau sd factorii careau declangat boala. I n n u m a L 2s i p t d m 6 nv,e t i f ip ed r u m us p r er e d o b 6 n d i r e a i i l s i n i t d l i i d e p l i ng i a u n e i s t d r i d b i n e d r as i m a i a v e l i e e f nevoie mullimea medicamente caresuntobligali de de la sd recurgd bolnavii diabet. de Velidescoperi alimentele recomandate9i celecetrebuieevitate, de reletedelicioase pot zeci care precum sfaturi gi contribui menlinerea aciditSli la unei stabile, gestionarea despre factorilor stres9i exercilii miqcare de de fird ri. riscu program pentrubolnovii Printr-un de ugorde urmat,DietoYoung aceastd boaldpentrutot diabetvi va ajutasAlineli subcontrol restulvielii. scrisd vreodatd despre carte Dedeparte maiimportanti cea pentrubolnovii diobetesteun adevirat de diabet, DietoYoung groaznicS! boalS pentru de suferd aceasti oameniicare miracol gi de O. estemicrobiolog nutrilionist renume Robert Young Biologice de Centrului Cercetiri internalional, conducitorul Innerlight. gi in estelicenliatd fizioterapies-aspeciaRedford Young Shelley nutrilionale. de lizat crearea regimuri in
Y* H6
O. Dr Robert Young
Editor: CSlinVlasie Redactor: AnacaonaMindri ltr-Sonetto Tehnoredactor: Anca-loana BArloiu Coperta colectiei: lrina Bogdan Prepress: CREATIV ART
DietaYoung
DE BOTNAVII DIABET PENTRU
din Traducere limbaenglezdde Chirculescu ConstantinescuCarmen Si $tefan
Descrierea a BiblioteciiNationale Rominiei CIP a YOUNC,ROBERT O. Dieta Youngpentru bolnavii de diabet / young; trad.: Robert Young,Shelley O. Redford Constantinescu, Carmen Chirculescu. $tefan Pitegti Paralela : 45,2OO9 -0543_6 tsBN 978-973_47 l. Young,Shelley Redford ll. Constantinescu, (trad.) Stefan lll. Chirculescu, Carmen(trad.) 613.24:61 6.379-008.64
@2004 Hikari Holding LLC,All Rights by Reserved. ThepH Miracle for diabetes: revolutionary diet planfor Type I and Type the 2 diabetics This edition was published by arrangement with warner Books, tnc.,"New york, New York, USA.All RightsReserved. @ Paralela Copyright Editura 45,2OO9, pentruprezenta editie
PARATETA "lv
DrolcnTle
NOTA EDITORULUI gi lnformaEiile regimul alimentar in nu descrise carteade fagd gi sunt destinate inlocui serviciilemedicaleprofesioniste nici sd a constituieun substitut pentru sfaturilemedicului. Prin urmare, cititorii sunt indemnalisd se consu/tecu medicii profesionigti cu privire la chestiuni legatede sdndtate5i indeosebicu privire la probleme carear necesitadiagnostic ingrijire medicald. sau
anul trecut'Mama din via15 Mameimele,LoisYoung,carea incetat stdruinle lungdsuferinli 5i m-a 5i mi-afost un mareu*urpiu d"erdbdare, du'p'" importanla9i valoareamuncii invSfat,prin vorbele li i"pt"f" "i, noastrlumand9i' cel mai imporasidue,a credinfei9i increderiiin natura increderii9i iubirii fafa de Dumnezeu' *-,-;'credinlei de nestremutat, din Tatil Nostru Ceruri' -*'d';i in si in inspirat permanenf5 excelez ,n"t", st"tt"y, care m-a. Ascopii:.Adam' mei gi frumogilor toate,asacum face9i ;;: Mi;'"a1ilor s5gi""'"f imeu' Mathew'9i nepotuluinostru hley,Andrew9i Alex.ll MiracolulPH, Charlee' ndtos, O' in spuseleprofetu.lui^-Da^v.id' Am incredere9i cred cu adev5rat familie"' nereugita,in poatecompensa Mckay:,,Nicioreugitiin via!5nu am deoa.rece 9i cd sunt un tm binecuvantat de succes' Pot spunesincer al familieinoastre membru ilredibitd familiedin tume!Fiecare :;;;;i noastre in viala mea' Fiecaremembru al familiei este o binecuvdntare membru al familiei Fiecare este incredibilde talentat5i de inzestrat' de influenfd' au fu*ina 5i adevdrpentrucentruls5u esteo ficlie noastre ar profundd.nu fi fost sa gtiinJa Lui Antoine g".ht"tnp' D"ie uot"u 5i XX-leaar fi fost crulati oumeniisetiutul al la reduse tdcere,,"d;i;ir; gi uliilor infeclioase degenerative inclusiv de cele mai rele urp"'*l'"iu tiP de diabetul 1 9i 2. unei lumi mereu in avangarda Viitoruluinostru copiii lumii' aflali este boala care se in prezent' diabetul schimbitoare9i provocatoare' la tojiii ain intreagalume' Trebuiesd fim cel rispdndegte mai;il; epidemie.sper 9i m5 rog incetini aceastd unili cu tolii pentru Jpii ti a " pietl- viuns pentru bolnavii de diabet str ajungd in ca mesajul cartil la rindul lor' ii 5i t"iil','p'ot""soti,tot preolilor'care' mAinilemamelor, de a mAnca9i de a g'ndi' mod de a irai' vor invdla pe copii il;i ;t; inutile' noltri de dureri9i suferinfe t.apa"J, i'pe copiii
O Yollg & Redford Egburt Young Shelley ai $i, in final, indienilor americani,care sunt descendenli lui Manase, fratelelui Efraim,al cirui tatda fost bdtrdnullosif,cel vdndut?n Egipt.Acegtiasunt mogtenitorii ai adevdrati marelui continentamerican gi partedin triburilepierduteale lui lsrael.Lor le intind mAna,le ofer inima gi ajutorulmeu - celorcaresufericel mai mult din cauzadiabetului.
Mul-Iu
Niciun atom al materieinu Niciun bine flcut nu moareniciodatS' vreoopregte Nicio fo(a, odataactivata,nu se ureoaata. p"*'iiJir,*, Eu de fazein continui schimbare' dati, ci doar treceo"n'i- t"itii'ai"" schimbirii' saulegea lucrud;;;;i;omorfism.utui acest numesc o fo4d mdreald'care de' f"pta Uunl tatuii p"n"u altii.este Fiecare PoaAti **S't"a*" tunluf timpului9:"L"i"1lll1lii' vietii pulsalie o clanseazd in cd nu vom auzi niciodatd timpul te cj nu gtim acestlucru, poite dar de recunoa5tere' binele fdcut 'uu noastreun cuvanta"''"itl*stinla perfect'de sau alta'.lafel de firesc'de fil; la noi ;; se va intoarce Poatenu ala cum 5i unde sunetului' .u inevitabil un "tou';;*;" u19::f-.:" reveni' agacum oorumbe' dar ne agteptdm; candil,'iuit'uu' verdea revelatiei' cu frunza lul trimisde Noe de pe Arcda revenit astt"'g' cel mai frumossensal s5u' inleleg ,ecunogtii1a'i;;i'nui indatorat m5 gE , a" bundtate, simt fer incdt, dacd sunt a"lr""r"*r'""ri lume' aJ9 femeie'ci fald de intreaga r"1a ;il;;;; de nu numaifa15 succese' p"nt* miile.demAngAieri' 'bucurii' in "" Fiindindatorat fieclreli gi.a"tutir" vielii' imi dau seama 1!i; pentrupd;;;#i" consoldri, 5t pot incepe sI md revangez toli eiie tiniutuf fll in care fali ntrtatea de permamerevieli 9i un tovarSg intregii, si fac din recunogti;ttui*"orr"ru doar prin simple de piin acteexterioare bundtG' nu nentin exprimarea ttno;t';ru de inceput,ce o young pentrubolnaviide diabe.teste rucrare a palpabilS recuno9gi teorii,ci expresia conlinenu doar,,roi;;"Juri care m-auaiutatde-a lungul caldtorioameni tintei mele fatede ,,iiir"i" spregisirea unui leac ai apoi spre inlelegerJ"-Ji"u*rtui,. ei mele spre ."ru] rp"r, pot fi inlelesede oriciace"rt"r'-*unciin cuvinte exprimarea ne. mele seindreaptl mai intfii spredocto9i Recunogtinfa mullumirile m-a impresionat.gi luminatprin muncasain rul William Crook,t;;;;-" cu acestora hiperglicemia, gi al legtrturii domeniul infecliitoilriicotice
hipof icemiagi diabetur, cum aratd a$a carteasa,TheyeastConnection. Inspirat muncadoctorurui de Crook,ur in anur l g8g ipoteza cd diabetulesteo infecfiemicotici ;;;;.;"rrlui, "uunt", asociatd cu irojdia de (Sacch bere aromyces cerevisiae) existentdin produselede brutdrie 9i patiserie caremulli dintrenoi pe le consumd fiecare in zi. DoctorulCrook mi-a fdcutcunogtin!, cu un art maredoctor gi cercetdtor, doctorul orian Truss,gi .u .rrt"i acestuiaintiturattr The'Missing D.iagn.osis,.care sugerea de asemenea, hipoglicemia, zA, la h ipergt icemia gi diabetul se asociazi cu o cantitat" *ire de ciuperci parazite.ratd, deci, doi martoricare prezintl o posibild cauzda diabetului. $tiamcd, daci reugesc inleregcauzace.d'uce aparilia sd ra diabeturui, posibirsd e gdsesc un leac.Acestrucrua devenit ai visurmeu, inspirai Icegtiaoi i" mari medicidispugi si-gi asumeriscurde a gandi aeiona dincoro 9i de limitelemedicale ortodoxe. in 1994,au avut rocdoudevenimente primura fostaceincredibire. . la cr am frcut cunogtinld muncadoctorurui cu n. v. consia*ini si ., cartea sa, The FungallMycotoxinEtiology of Human O,r"rr". Oo.torrf Constantini avanseazi ipoteza micotJxina ca aroxan, derivatrdin acidul uric, carederivdde regulddin proteine animale, esteotravasau acidul ce distrugecelulelebeta producdtoare de insurind, pregatinJterenul pentrudiabet.Doctorur Constantini asocia produsur i"iuniur, aci dul din ciupercile parazite cauzadistrugerii cu cerureror "aici fost beta.Am extremde recunoscdtor, vremearespectivd, ra pentruaceastS cercetare, deoarecem-a pregitit sd inferegun trlf" care aveamsd-rconstatra un pacient dourzecigi unu de ani cu diabet de tip 1 - iru*ut.*" niologici a unei hematiiintr-o cerurrbacteriand, de tipur bacirurui an_ de trax. Agacum voiardtain capitorul transmutarea 1, biorogicd hematiiror a pe care am constatat-o aceastitdndra ra bornavdde diaEeta fost un dar n:p.re{uitl care m-a ajutats5 inleregnaturaprobremei, t"gea ,niuloata a schimbSrii cauzacontextuari liab"turri, gi a fapt pentru"c.ru uoiri u"gnic recunoscltor. Pornindde la aceste doud.evenimente, pus bazele am teorieimele cu privire ra diabet.Anume: diabetur nu esteo boarda cerureror beta producitoare insulini saua pancreasului de incapabil producd sI si ori regleze insulina glicemia, un dezecfrilibru pH-uluici 5i at hiperacidita_ te - din richidere inconjoarS ce celurere beta produc5toare insurind de
sauce|u|e|ea|fa,dezechi|ibrucarefacece|ule|esaupancreasulsdnu cum trebuie' mai funclioneze mentorului erouluimeu' doctorulAn9i sunt mereurecunoscetor ii toineBechamp'caremi-aschimbatviafapentrutotdeaunagim-ainspirat Anatomicalflement 9i Les p"^ rriai,r" ,rr" irr" Blood and tts-Third 'Microzymas, propria-imAnd'acum aproapeo cu in care a reprezentat s u t d d e a n i , t r a n s m u t a r e a ' b i o l o g i c d a c e l u l e l o r u m a n e ' C am d a m v l z u t dn biologicd, transmutarea pre.entand p"*.-pii^ia datddeienelesale* clipd cd nu sunt singurin am i*"p"ita plAng,deoarece gtiutin acea mele' teoriilegi observaliile de un om de faptul ci prefalac5rfii mele estesemnatd Sunt onorat 9i in gtiinfeumaniste doctor Jottor in medicintr' de talia lui Chi C f,,r"J, Doctorul al sdn5tdlii. Nalional ung";"i-;i"rior la Institutul om de gtiin!tr, mea Texas'unde am fdcut^prima in lucreazS Houston, rvlu"irai"sG 9i d e s c o p e r i r e . u p r l u i , " t a p l e o m o r f i s m ' i n p r i m d v a r a ade auafirma 5 i i - a m nul ilgg4' Ol.torut Mao are intuilia9i curajul existenlJ. documentat se alieze intr-o lume plind de oamenicare preferi s5 neclintitadevSrul De ce ar vreacineva tonu"n"bil 9i confortabil' cu ceeace e traditiot.t"l, a inseamnd schimba a salva vieli' Vtr cI Pentru asta apele? sI tulbure frumoasd sin9i penttu prefaladumneavoastrl doctoref"f"o, 'completd mullumesc, cuvinteledumneavoastra' fdrd cartenu ii cerd!Aceasta "' de diabetdin intreaga Le mullumet. aln sufletmiilor de bolnavi diabetului'care asupra controlate la tu*" 9i fartlcipanlilor doud studii de principiile sindtate pundin aplicare au fostdestulde .r,"iogi incAtsi carte' 9i au in prezentate aceastd li de bund forma fizLi recomandate' pentrua incenecesare gi alimentatie ii* ,Jirnarile de stil de viali cu dlabetul'Sunteii tolii un model{e rdbtini, ameliora chiarvindeca 9i nu numai pentrumine' ci iferanla-5iangajare' creOinia, dare,stdruinta, voastrS' 9i povestea toti cei .ur" uo'iti'i 9i vor inlelegecercetarea pentru individuvoastre piin experienlele Prinmdfturiil"aerp'e '*gil voastrl' vieli vor fi al"U"tt'tui,mii' daci nu suiede mii de alte ale in ameliorur"" boaldinutilS' aceastd crulatede pentrutotdeauna, schimbate "' nostru'ColleenKapklein'care s-a ocupat redactorului ft4rff"itesc dimeledespre meagtiinlifictr de spusele 9i d;;;;t" cu grijd 9i aten[ie mai bine' in speranfa-ca 9ei carevor !o!l abetgi m-a ajutatsJ me exprim 9i vor imbunitdli calitatea Dieta young p;;;;;Li,tnauii de diabetigi citi
10
durataviefii prin punerea aplicare principiilorprezentate aceasti in in a carte. Editurii Warner Books 9i Dianei Baroni, redactor-gef Warner la Books: mullumesc toatl inimagi vd sunt recunoscdtor vd din pentrufaptul cd a1iavut increderea, pentrua publica curajulgi viziuneanecesare nu o simplScartedesprediabetintre atAtea altele,ci o cartecarele va da puterea a preveni depdgi oamenilor de gi simptomele diabet. de Copiilornogtri, Adam, Ashley,Andrew gi, mai ales,Alex, mezinul familiei,pentruincurajdrile sprijinulgi pentrusacrificiile carele-au gi pe flcut atuncicdndtatSlgi mama lor gi-aualocato partedin timp pentru a-i ajutagi sluji pe al1ii.Sunt recunoscdtor pentrucd am copii caregtiu cinesuntgi cAtde mult suntiubili. imi $i, ?n cele din urm5,dar nu mai puJinimportant, exprim recugi nogtinta multumirilefatd de eternamea tovar5gd, aceasttr in viald gi in cea careva sd vie, pentrugrija, dragostea sprijinulconstant manifesta9i te fa15 mine 9i fald de aceastd de lucrare,chiar gi in detrimentulpropriilor ei interese. Shelley, artisteincredibilS, o ldsala o partepensula din cdnd in cdnd ca si-i ajute pe al1ii,aflali la nevoie,in aceasttr incredibill misiunede vindecare. Contribuliaei la Dieta Young pentru bolnaviide diabetcu privirela modul de a trli gi a mAnca pentrudiestesalvatoare abeticAiprediabetic. cunostinlele creative fIrI bunulei sim! nu FIrd ei 9i pentrudiabet,[inandseama faptulcd toli trebuiesd ar existaremediu de mAncimca sI trdim! Shellya creatnumeroase incredibile gi refete noi, incluse aceastl in carte,careau un gustbun gi suntutile nu doar pentruslnitateadiabeticului, ci li tuturoraceloracaredorescstraibi o strndtate remarcabill.in plus, existl numeroase reletedelicioase impdrtSgite participanlii de la concursulde refeteDietaYoungdesftrgurat iulie 2003 gi pe care le.am in incluscu recunogtin[d. Shelley esteexemplulperfect faceriide bine, recunogtin[ei, al sacrigi ficiului,altruismului iubirii,calitdtice caracterizeazi persoanicrego tintr.Ce ar mai puteacere un blrbat de la Dumnezeu? Sunt5i-i voi fi lui vegnicrecunoscitor Dumnezeupentrucd a creat un sufletatAtde frumos, caream privilegiul a-miimpdr[iviafa. cu de gi Cu iubire,recunogtin[5 mullumiri, O. Robert Young
iruntNrr CuvArur
Potrivitmedicineic|asice,diabetulzaharat,fiedetipl(ce poasau prin iniecliilecu insulind) de tip 2 (care poatefi controlat de productia orali ce stimuleazd prin medicalia i" fi * el controlat inincurabil'Medicii au fost inrufina a fost mult timp considerat medivarietatea in ua1u1i la fel 5i pacientii' ciuda faptuluicd "g", pentru diabet s-a extins rapid' boala a atins in camentelor mai mult din pdcate.gi epidemice, rorn"n,rf de fald dimensiuni nu pot ajuta'dar se intreadin frintr" tineri. Splcialigtii domeniu pentrua controlamai bine bI unde s-agregit cL am puteaface 5i boali. aceaste dr Robert in cadeasa Dieta Young pentrubolnaviide diabet' boli 9i urmeresa inteligentd acestei o o. young prezinte abordaie un. igi propune. astfel clasic completi:ce tratament te o vindecare a"1"fefDe-alungulanilor,prinexperienlaclinicdadrYoung' mlrturii domeniu,precumgi prin numeroase studiilesalein acest Young s-adovedita fi sli ale pacienlilor Si .i t"i, abordarea-dr Prin carteasa, atat'valabiidmedicll, cat gi extrem de captivante. drYoungacreatunmanua|practicpentrutratareasuferinfelor cdtrevindecare' uro.iat"iu diabetul- gi chiar poateoferi o cale pe bazaechilibrului CasaStrnitdliidr Young esteconstruitd a excesive fluidesau acid-baz5 a echilibruluilH-ului.Acidifierea lororganismului,caurmareadieteigiastiluluidevia!trmodern' slndtapentrua ne redobandi mii de boli; prin urmare, g;.;;;t echigi si'minimiztrmacidifierea sd restaurem tea,esteimperativ de filozofia iiUiri. ir,r-"devtrr, aceaste teorie imi aminte$te furnizoriide servicii cu chinezd. mii de ani in urmd, medicala intre echilibru delicatului cd din medicale Chinagtiau menlinerea
12
13
fortele opuse via!5- yin gi yang,recegi cald,preaplin lipdin sau si, degiin termeniabstracfi era esenfialipentrumenlinerea sinit5fii. Diferite metode terapeutice precum fitoterapia, acupunctura, masajulgi qi-gongerau folositepentru a readuce echilibrul. fi interesant demonstrat Ar pH-ului dacdechilibrul de estede faptexpresia gtiinlificia acestei filozofiimedicale antice. Vitamine, minerale, gi antioxidanli alli nutrienli esenfiali din gi suplimente alimente pentrumenfines-audovedita fi cruciale precumgi pentruincetinirea rea sdndtSfii, proceselor imbdtranirii. in aceastlcarte,se acorddmultl atenfie in acestor substanle, special in luminaefectelor benefice diabet.Prin cercetirilegtilor in inlifice derulatein ultimii ani, imbitrAnirea,vdzutd drept un procesnaturalde neevitat, poatefi acum consideratd sindrom un a multiplelor deficienle organismului. timpul procesului ale in de imbitrAniresistemul hormonalestesldbit(de ex., printr-olipsdde insulini)multe minerale esenliale pierd prin procese se naturale gi sauartificiale, nivelulantioxidanlilor pentru Prinurmare, scade. gi a restaura sdnltatea a intArzia procesul imbetranirii fi logic si ar ne concentrim pe ?ntdrirea, gi suplimentarea reglarea funcliilor naturale organismului ale uman. poatefi o parteintegrantd regimului Exerciliul fizic adecvat a de tratament diabetului. Youngfacein cartea un excelent al Dr sa bilanfal raliunilor din spatele semnificaliei medicale exerciliului a fizic regulatin diabet.El explicdce confin metodele corectede exercifiufizic Ai il leagi de ameliorarea gi circulalieilimfatice de curllare- oferind dimensiune o iluminatipentru cititorulobignuit. Aceasticade nu ar fi fost completd firi reletele dnei Shelley Redford Young,carevor fi apreciate siguran!5, special cei cu in de carenu pot inlelege cinevapoatesI triiascdexclusiv o dietd cd pe vegetariand. unul carea gustat s-abucuratde bucatele gi Ca preparate dupd aceste refete, cred cd aceastl parte a cdrlii poate cu transforma adevirat obiceiurilealimentare intr-o metoddde gi controla diabetului un efortcitre o eventualivindecare.
primadaCu mult timp in urmd,atuncicAndam ajunspentru pentrua incepeo carieri de td la lnstitutulNalionalde Sindtate infelept, mai in vArstd, un in cercetare neurochimie, cercetf,tor sd seriostrebuieintotdeauna indrdzmi-a spuscd un cercetdtor sd accepteorbegteceva fdr[ sd n""r.j sI se intrebe gi niciodatd atitudiniiiscodicritic. lmportanla gandeasca fdrd si evalueze 5i ame' de de io"r" fostsubliniatd, asemenea, citre marelefiziolog "profesorulWalter Cannon in caftea sa The Way of an rican miin !nvestigator prima partea secoluluiXX' Dr RobertYoung' atitudiniiiscoditoare, in cercetdtor sensul lrobioiog gi un adevf,iat teoriei gersale independente cercetdrile ojun" ."u"indternealf, punAnd o respinge, gi a menilor lui LouisPasteur in celedin urml subsemnu|intrebdrii.""u."afostpiatradeteme|ieamedicinei lui Pasde moderne pesteun secol.Din cauzafaptuluicd doctrina medicinamodernda dr teur a indusin eroare'susline Young, unorcauzeexterne. ctrbolile apardoardatoritd ajunssdconsidere a mediuluiinternal organismului fost total igAstfel,importanla au fost createin connor.ti. tehnologiile moderneterapeutice cordanlScuaceastagAndiregisuntdireclionatectrtre atacurilorexterne.Daune colateralegrave suferd contracararea teorii.Dr a ca. ale iunlliif" normale organismului urmare acestei minti deosebite, te6riilemai vechiale unor Vounga redescoperit propriasa cu elaborate pesteo sutede ani in urmtr5i a dezvoltat asupra echilibrului Noutr Biologie, bazatd pe inlelegerea teorieisalea avut un imacid-bazd. panaacum implementarea 9i unei game largi de afecliuni pact profrnd asupratratamentului obezicronictr, de sindromul obosealtr cancerul, ;;;;r; diabetul, etc. calculiirenali tatea, gi salede tratament deEu cred cf, teoriadr Young,metodele vor face istorieln anii ce sau votamentul intru ingrijireaslntrtdtii vor urma. C h i C . M a o ,M ' D ' P h ' D ' medicale $efulcadrelor Texas din Houston, SPitalul
pi ce ,Ceeace stdin urmanoastrd ceea ne stein fa[dsunt problememinorefayd ceea existd noi." in de ce Ralph WaldoEmerson Am pornit in c5litoria spre infelegerea cauzeidiabetuluide tip 1 Si 2 - ti spredemonstrarea remediului la inceputulanilor '90, in Caraibe. Acolo, in insuleleTrinidadTobago,Crenadasi pe Barbados, infeles deplinproporliile am epidemiei. nivel inLa gtiamcI diabetul cauzaprincipal5 decesului Catelectual, era a in raibe (degiintrebarea ce?.", care nu primise incd rlspuns, ,De Dar cAnd,aflatin fala unui publicde o continua md frimAnte). si mie de insulari,am intrebat(in cadrul unei serii de intrebdridespreproblemele sdndtate de rdspAndite) se confruntd diacAli cu gi jumltate au ridicatmdna,am resimlitvisceral imensitatea betul problemei. acel moment,am deciscI am misiunea a cduta in de gi pentruaceastiboal6. cauzadiabetului remediul A fostnevoiede doaraltecdteva intrebiri despre dietazilnici a oamenilor cirora le vorbeampentrua incepesd sesizez rdddcinile problemei.Rdspunsurile conturatimediato dietd formatd au -, indeosebi carbohidrali zaharuri bogatlin fructegi legume din precumcartofii,aldturide carnea pui cu ridicind tip tubercul, de gi pegte. Acestea s-audovedita fi vegtile bune.Degimedicina claalimente,mai tArziuaveamsi descopir sicl ar fi aprobataceste o cd, de fapt, nu constituiau dietd de bazl corecti. lar la acel de produse pamoment,ea era inundattr sucuricarbogazoase, de de gi produse tip fasrfoodamerican. dovedit tiserie,dulciuri S-a dieta perfecti pentrudeclangacd oameniidin public consumau readiabetului. Erausclaviizaharurilor, careii ucideau.
15
17
Cu toatecI mi-aluatcAtiva de studiupentrua inlelege a ani gi demonstra solu!ia, era la fel de simpll ca gi probler". Trecer"" ea la o alimentalie bazati in totalitate alimente pe naturale integrale, in special legume verzi,alese pentru menline a echilibrur pH-ului (mai multe despre din organism aceasta imediatl), poatecombate diabetulgi numeroasele consecinle sale devastatoare asupra srndtdlii, refrcandadevdratul paradisinsular,eliberatde o astfelde pacoste. De fapt,era tocmaialimentalia venisem recomand pe s-o publicului meu, pentru?mbundtdtirea sdndtrlii general. in Doar cd nu mi-amdat seama vremearespectivd impactputeasd aibd la ce in mod concret asupra diabetului. Nu pot spune am trezitimediat ctr entuziasmul publicului. Un btrrbat, care probabilvorbeain numelemai multor persoane din muflime, ridicatgi mi-azis:,Doctore,z6ua5a, putempags-a nu tem ierburitoattr ziua!" Ag vreasd fi avut atuncidatelepe care le detin azi despre faptulcd ,,apagte ierburitoatdziua,, poatesalifi va viala. Atunci am putut doar str-lasigur,aga cum vd asigurgi pe dumneavoastri, nu estevorba doar despreo dieti slntrtoasd. ci Eaestetotodatrugorde preparat delicioasd, gi multumittr -incerreletelor gi indrumtrrilor care vi le va oferi sotia mea, sheiley. pe cali-o,gi veli vedeain scurttimp cAtde bine veti arita gi vtr veti simli dup[ ce veJirupe ctrtugele ucigage pofteide zaharuri. al Nu va trecemult pan5cand veti refuza mancalialtfel. la fel ca sl $i, majoritatea oamenilorctrrora le-amrecomandat acestplan de alimentalie de-alungulanilor,inclusiv 40 de participanti doutr cei la studiiorganizate, puteasi urmdrilinigti3i veti cum vi se stabilizeapani in punctulin careveti puteareducesau ztr nivelulglicemiei, c h i a re l i m i n a r i c em e d i c a t i-e i n c l u s i vn s u l i n a . o i Urmitorul capitol al povestiriise desfdgoartr Houston,in in primrvaraanului 1994.Mi aflamacolo pentruun proiectde cercetareasupradiabetului,in cadrulcdruiaam statde vorb{ cu o
se pacientide doudzeci unu de ani tl' diabetde tip 1' Aceasta 5i de 9i cu indeosebi piodusede tip fast-food cu pAnI la 14 hrdnea gi plac legumele le consuma cdni de cafeape zi. ipunea cd nu-i foarterar. Amtrecut,cadeobicei,laanalizasAngeluieiprintr-otehnici vii,,.Adicdii obsercelu|elorsangvine pe careo numesc ,,ana|iza - fdrd s5 folosesc subdirect la microscop vam celulelesangvine preparatele stanlelede fixare utilizatede obicei pentru a crea Sub ochii mei uice substanle ucid celulele' pentrumicroscop, s-a intr-oceluli bacteriani. migcat s-atransformat mi!i, o hematie la dupdcares-atransformat loc intr-o incono u|."'u prin plasmd, hematie. fundabild de Conformtuturor celor invdfatetimp de peste20 de ani N-ag lucruera imposibil. acest microbiologiei, in studiu domeniul cu ochii mei. Dar ceeace s-a fi daci n-ag vdzut fi crezutniciodatd mi-a rimas in minte' in acel moment'tot ce gtiamdeintAmplat Viala meaca a spreceluleleumane9i cele bacteriene.fostdistrus' aceeagi' nu microbiologgi nutrilionist avea sI mai fie niciodati Dar abia peste Dddusempuit" in."puturile unei ,,noi biologii"' erau,de celulare citiva ani aveamsd inlelegce aceste.schimbiri tinereifemei' de fapt,vinovate diabetul cu persoantr in urmdtoriidoi ani, am crezutctr sunt singura viziune revolulionard trebuiesd vtr spun, m-am simlit 9i, aceastd in ctr Simleam voceamea rf,sund pusperioadd. in aceastf, singur ceeace lumii de dorinlaarzatoare a impSrttrgi tiu!i, deginutream cum sd-ifac pe oameniicare seama nu-midddeam descoperisem, sunt de 9i cel mai mult sd asculte s5 inleleaglci microbi.i contau boli concelularegi nu cauzavreunei iup,,i*p,omul distrugerii crete. Apoi,una|tmicrobiologmi-avorbitdesprecercetiri|efran,,pleanilor 1800despre de cezuluiAntoineBechamp la sfArgitul de - multitudinea forme pe care le pot lua celulele' o*orfir*,, carem-arputea unor cercettrri M-am extaziatla gandulexistenlei
18
19
ajuta s5-miinfelegmai in profunzimepropriiledemersuri, si ca nu mai spunci md simleam la ugurat gAndul nu suntsigurul ci carea ficut astfelde observafii. Totugi, intAmpinat am imediat problemd. o Operalui Bechamp fusese depdgitd, vremeaei, de teoriacompatriotului la sdu,Louis Pasteur, privirela microbi,careesteliterl de legegi azi (chiar cu daci ar puteafi gregiti).Am gdsitcAtevarefeririia iucrlrile lui Bechampcdutandprin sursevechi sau obscure,nu reugeam si gdsesc exemplarele originale. plus,chiardacdre gdseam, in lucrdrile originale erauin ?ntregime francezd. ceredin urmd,am (in in scosla ivealdsingura cartetradusd englezd: in gi ,,sangele al treileaelement anatomic sdu,,.) al Progresul cercetdrile in melea avut loc trei ani mai tarziu.Md aflam la Paris ?mpreunicu solia mea,shelley,pentrua sdrbdtori ceade a25-a aniversare crsdtoriei a noastre. Acolo,intr-unuldintre celemai frumoase orage lumii,aldturi iubirea ale de vielii mele, mi desfitam romantismul in Oragului Luminilor. Dar,in plus, md interesa foartetarecevace nu intrdin mod obignuit itinerain rul turistic tipic: Biblioteca Medicalia Universitilii paris, din unde bdnuiam voi gisi lucrdrile cd uitate lui Bechamp. ale Urcand treptele marmurd bibliotecii, de ale ?mpreuni shelcu ley, eram teribil de emofionat gdndula ceeace ag puteagdsi. la Am fost oprifi insd de o funclionard, care ne-aspuscd nu putem intra in sdli firi un permisoficial.Mi s-auinmuiat picioarele vdzand ci argumentele mele cum cd venim tocmaidin America n-auimpresionat-o deloc.Timp de o or5, gi eu, gi Shelley ne_am folositcunogtinlele francezr, de din pdcaterudimentare, pentrua o convinge,pani cind un francezcare vorbea flluent engleza ne-asalvat, rostindcine gtiece cuvintemagicepentrua ne oLline permis.Acelagi sus-menfionatul domn amabil ne-aajutatapoi si gdsimlucrdrile Bechamp, lui intr-uncatalog lucririlor vechi, al scris mAn5. de
ca bucurAndu-mtr un copil de cadoul deci, in sfArgit, lat5-md publicate9i volume de cercetdri de de Crtrciun cele 27 A; cdrli d"
;si;il
in tua tri aechamp. aflam fala.ty",:ii lT.il::Tl" obscu"t" maresavant, la scoastr luminddin arhivele a cercetare unui
lacrimide bucuriein i" in .ut" zdceadepesteo sutede ani' Cu de desenate ilustraliile cu ochi, intorceam irifi paginile,izbit de a unei hematii biologicd tiansformarea i*rii e".n"*p iniaiig'and mai bine de un secolinainteca microcu intr-ocelul6bacteriani, din pacientei Texas' in fenomen sAngele sd-miarateacela5i scopul Aveammulte de magiavielii' latdun om carevizusetu adevdrat
invifat. - . . .. ^. , __ -^ ^^6+ ln mi :se contura tu cat aflammai multegi teoriaNoii Biologii este'la dreptvorbind' nu minte,am inceputJ in1"t"iti diabetu.l o b o a | S a p a n c r e a s u l u i s a u - a c e l u l e | o r b e t a p r o d u c ipertur- e i n s u toared Diabetulapareca urmarea autoimund' lind, nici o reactie b[riiechiIibruIuide|icata|pH.ului(raportu|acid-bazd)in Hiperaciditatea lichidele care inconjoardcelulele pancreasului' in manieri negativd, din lichidepermitel"tut"to.,si setransforme produce5i cu (printre attele) modulin careorganismul interferdnd parte'cu un pH echiliPe insulina folosegte Sizaharurile' de altd de celulebetaproducitoare insulini 5i brat,celulelepancreasului, funcchia.r pot glucagon funcfiona.5i de ."tutut" alfaproducf,toare poateapadiabetului armonie,ia'f*ot"nul tio"u"ta in perfectd nu sanatilii,buneiforme fizice $i vitalitalii rea.Misterulenergiei, asupracelulelor'Spaliul p*,u fi explicatJoar prin concentrafea celulele'dindu-le forma 9i funclelativ, lichidelece inconloard important'o celuldestela fel de sdni;i;:;il cel pulin ta t"t ae aceasta Am scrisdespre iJra pr".rt 9i fluidutcareo inconjoard' ' Young" pe largin primameacarte,,,Dieta .!
EPIDEMIA nivelului de prin cregterea. Diabetul,afecliunecaracterizati zaharuridinsangegiincapacitateaorganismu|uideaproduce moderne. a esteo epidemie timpurilor iilr"u a" a utiliza-inzulina,
20
ln statele Unitese estimeazr existd intre 17 gi 20 de mirioane cd de-djabetici,reprezentAnd circa 6-g% din populalie,cu peste 750 000 de noi cazurianuar.Aceste cifre sunt murt mai mari decat in trecut.Diabetulde tip 1 gi cel de tip 2 reprezintd impreund cea de-atreia principaldcauzi a mortaliidliiin stateleUnite, cu peste300 000 de decese fiecarean. Dar chiar gi in aceste date impresionante pdlesc dacd ne gandimcr in lumeaintreagd existd peste300 de milioanede diabetici,cifrd care,dupd urieleestim5ri,se va dublain decurs o generalie. de cu pestegaizecigi cinci de ani, - Femeile,persoanele vArsta afro-americanii, populafia hispanicr, indieniiamericani, americanii de origineasiaticd populalia gi pacificului cu din insulele au tofii un risccrescut a se imbolnrvide diabettip 2. oamenii de siraci au o probabilitate treiori mai marede a facediabetde_ de cat cei cu veniturimedii sau mari. potrivitstudiilorAsociafiei Americane Diabetologie de (ADA),costuriletratamentului medical gi ale zilelorde lucrupierdute datoritd bolii s-auridicat numai in anul 2001 la 132 miliarde dorari, de faldde 9g miliarde dode lari in 1998,pe mtrsurice epidemia rdspAndegte. se invaliditate severigi chiar moartea, . Diabetulpoatedetermina din cauzaefectelor secundare al complicaliiloi, gi printrecarese numirr afecSiunile cardiace renale,orbirei, deteriorarea gi nervilor gi amputaliile. Zeci de mii de oameniigi pierd vederea fiein carean din cauzadiabetului, reprezentand el cauzaprincipald a orbirii la persoanele.av6nd vdrste cuprinse intre doudzecipi cinci gi gaptezeci patrude ani. Diabeticii un riscde a orbi gapte gi au dL ori mai maredecatceilalEi oameni. aceste La concluzii ajunsun a studiual Universitelii Emorydin anul lgg5, carea mai aidtatce diabeticii suntde Zi Ae ori mai predispugi cangrend (care la duce adesea amputarea la membruluirespectiv), suni de 1.1ori mai predispugi afecfiuni,cardiace aproape la gi de cinciori gi jumdtate mai predispugi accidente la vasculare cerebrale. Diabetul femei_ ia le gravidecregte risculde na$tere prematurigi chiar de moartea copilului.Esenla acestei tragedii esteaceeacd speranla via!5a de
pentrubolnavii de diabet
21
treime mai scurtddecAt cu persoanei diabet este cu aproapeo restul pentru PoPulaliei' - arediabet p",*unuto'cu diabet- intre 90-95% Majoritatea - suntobezi' fapt - 80% de tipul 2. Cei r.n"l*'tli Jint'" acegtia siasupra de.efectenegative careaducecu sineptopii"f set uriag coresdin sAnge fl".are miligramin plus al zaharurilor "!,af,f. unei cregterii f'"uta1ii cu 4'5 kg' in medie'atAt Ia femei' punde *faptult1 deloc surprinzdtor iat 9i fu bdrbali.Nu es"te :::tl::"" - in prezent'pesteiumitate centda numirului de obezi din SUA - mergemind in din populalialirii esteoficial supraponderalS in urmd' nu*atutui de diabetici'Cu un secol mdndcu cregterea din dar a5u1'-1nul de iufereau diabet' circa1% dintre de cazurilor "*"ituni au aceastiboali. Frecvenla este 12 americani po"i".1"i in ultimii zeceani' .u'"p'o"p" .iumdtate diabeta crescut -d-oar (CDC), daci tendinlaactuiar de trivit Centrelor C"'"ti"i al Bolilor celor suferinzide ca ali se menline,ne putem agtepta. ^numirul 50 de ani' in Ai"nu,sesedubleze mai pufinde adulti vdrsta O"*rnii inuinL diabetcu debutla Tipul 2 "ru juvenil' uneori numit gi insulispre deosebire0"" Ji"n"i"l tip 1' S-a rein cunoscut prezentsub numelede no-dependent, deoarecea devenit inexactd: nunlat insd la u*tta eticheti' prin.ipuiuboal6cronici la copii 9i boala diabetulestein p;;; in lumeaintreagd'(lncidenta cu cea mai rapidi ratdde cregtere pulin de un copil la destula" mutt,toiugi'de la mai bolii variaza 5i unele.regiunr-!1.Chinei' 100 000 cu diabeta" tip 1 in Japonia loc in lara situati pe primul la peste28 la 100ilOi" Finianda' | u m e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e . i n S t a t e l e U n i t e ascrescut c t a f i . untafe la copii 15 copii Jin roo 000.) Rataobezitdlii ;;;";; 5i ani, gi la fel s-ainta.mplat cu in dramatic u.u"rtl'1"ra in ultimii - categ-orie populalieunde nu de Oe ratadiabetutui tiiZ la copii Un rapoftut COC din 2003 estimeaztr deloc intAlnit' era aproape din americani 2000 va facediabet' dlntre"noulnasculii cd o treime d*'-jum.f,tatedintre bolnaviide diabet Potrivitdatefor-CbC' oficial.in multe cazuti,simptomele au fost diagnosticafia-r.a
22
acestei boli apartreptatSi cu semnepe care s-arputeastr nu le punelipe seama glicemiei: generald, stare legin, oboseal5 de amegAndire incelogat5, uitare,mdini gi picoarereci, vedereintuleli, necatl sau incelogatd. Astfel,diabetulpoatetrece nediagnosticat mulli ani. lar dacd nu gtili cd aveli diabet,nu puteli face (saunu vefi vrea sd faceli!)nimic pentrua-l combatesaucel pulin pentru a-i reduceefectele nocive,agaci mdsurarea niveluluiglicemieiar trebui si facdpartedin controlulmedicalperiodicla mediculde familie- acesta este,de fapt,unul dintremotivelepentrucaretrebuie sdfacelicontrolmedicalperiodic. Daci vizitali regulat mediculgi, poate,suntefi diagnosticat cu diabet,estebine sI 5ti!ici ratadecesului medicidin cauzadiala betuluieste,potrivitdatelorrapoftate, 35% mai maredecdtla cu populaliageneral5. Asta a afirmatin 1975 medicul BertrandE. Lowenstein carteasa, ,,Diabetul", caredddeavina pe metoin ?n dele de tratament convenlionale, emilAndipotezaci e mai probabil ca medicii si fie ,,buni pacienli"- adicd str urmezestrict tratamentul prescris gi,ca urmare, prezintl mai pronunlat efectele negative acelortratamente. ale Am fost impreunl cu Shellymartoruldirect al consecinlelor acestei situaliiin Caraibe, observdnd numero5i medici cu diabet care tratau pacienlicu diabet. Dupd cum spune CarteaSfdnt5: orbul il conducepe orb, vor cldea amdndoiin groapd,, ,,CAnd (Matei 15; 14).Astane-adeschis ochii gi ne-ainspirat gdsimo si calealternativd. suntfericitcd v-o pot impdrtrgi aceasticarte. in $i MIRACOLUL NUMIT pH Medicinaclasicl oferi preapuJinajutor real pentrudiabetici, in afaraunei vieli intregidominate medicamente de posibile de gi devastatoare. multe cazuri, mai bun rucru efectesecundare in cel pe care-lputeli spunecu privire la variantele care le aveli la pe dispozilieesteacelaci putelialegeceeace e mai pulin riu. insi, ci odati ce inlelegefi diabetulesteo afecliune mediuluiin care a se aflScelulele, nu o boalda celulelor sine,vi sedeschide 5i in un
simpli' completnaturali nou orizont9i puteli utilizaabordarea sau chiar a cartepentrua incetini' a stopa in prezentati aceasid pe carele produce' 9i ;r;hil" diabetul vitSmirile mediulpoasiguri p,oUt"*" frincipali este:cum sd Agadar, Ce propriu? stil de viatdeste olganismului trivit pentrucelulete 9i pH-uluiin organism pentrua optimpentruu rn.nii*?lhilibrul la om vrzut '"tult"tu uimitoare eliminabolile,i^.'i;i; inu"i"ri exercifialimentele' aleagd careau i"";;;p"t ir ii'"plu s5 oameni potrivite' alimentare if fiti." 9i suplimentele "
cu diabetde tip' Sunto persoanisupraponderala' qls qv J'-''iaontrt
e i, av i u"'a"il''n;i;i alcaline,gi^s f * :n$ produ-' d ani, am uthlpeftenslune'/\urLa Un y-'111'"X11':::, AT::; de an am avut np"'t""' "' -l tai multe cu piclturi Uartuia
complet O"itt'U"", acum' s5-adopto alimentalie se alcaline (de!i n-am *"n' Ot"t intrel53 gi 228' eracuprinsi t91 glicemia in alcalinl). circadoua runi, a gl !1tl Tensiunea devenitnormali niu"f t'pt'in' intre 9i 120pAndla un a sctrzut inlelesde ce i se spune"miraco20 d" fiU;;;i'l;;;,n si am sltrbitpeste
pacienlilor intAmpliin sAngele Am inceputsd verificce se ci dieta9i.amconstatat el revenea iti mei cAndacegtia *"Jifit* aciditatea ce pacienliiigi corectau la un pH echilibrat'Pe mf,surd in prezentat aceasticarte' am din organismu'manJ programul. ale indicatorilorconcretiai observat modifici'i '"|.n]nifitutive 9i 5i colesterolul arteriald' tensiunea Am sdndtdlii. vizut c5 glicemia' hiperformatdin diabet' revin la no"i"t' Acestcvartet s,reutatea de frecventin9i obezitateesteatat hlp"t."r"*'oi"tiu il;;;;; a simultanf, a denumitcoexistenla tilnit, incit medi.i""'.i"li.a $i toate"it::'"^il:c!iuni boli,,sindr;;;i-i metabolic"' acestor p'og'u*ul mel pe mdsurl cesAngele t" dispdreau puti"t''"fii'l'in in formesintrtoase' mai alcalin]'iuil"trt"iu se stab_ilizau devenea in t! tt"a c5 nigtemodificiri simple La inceput*i-"'fJ't"g-'"" atAtde de viali pot aveaun impact alimentar ii'i"'ti'f"f regimul
24
spectaculos asupra lichidelor organism, din care,la rAndul au lor, o influenldatAtde puternicd asuprasdndtdlii celulelor.Dar, vd_ zand acestlucru iardgigi iardgi, m-amconvinsde puterea ceea a ce observasem. Administrand pacienfiror dieti agresivia Mirao colului pH, ce include legumeverzi-, bduturinaturale verzi, grd_ simi ,,bune"cu moderafiegi pufine proteine,am fost martorul vindecdrii diabetului tip 2 gi chiara diabetului tip 1. A fost de de un realmiracol pH-ului. al Totugi,ceeace oblinusempAndin acel punct se reducea, ?n opinia autoritSlilor medicale, ,,doveziaccidentale,,. addncul ra in sufletului gtiamcd trebuiesi fac tot ceeace estenecesar pentrua-i ajutagi pe ceilallisi vaddceeace vedeameu. Nu puteamrrsa ca tratamentul clasicpentrudiabet- care,apropo,nu oferdsperanle realede vindecare si se perpetueze fbrr'a fi pus la indoiala. Prea. multe viefi depindeau acestlucru. de $tiamcd existdo cale mai bun5. S T U D I I LM E T E E in 2002,am demaratun studiucontrolat, duratade gase cu luni, asupra diabetului tip 1 gi de tip 2, urmatde un artur, de cu duratade trei luni, in 2003.in ambere siudiiam folositalimentalia alcalinS, exercifiile aerobice suplimentele gi alimentare adecvate. fn lrecare caz am descoperit pacienfiicareau urmatacestprocd gram au putut s5-gireducamedicalia sau chiar sd renunfela ea. Printrerezultate numiri reducerea se dozei de insulind.u p"rt" 50% gi,in numeroase cazuri, eliminarea completd tratamentului a cu insulind numaitrei luni. De asemenea, in participanfii studiu la au slibit, au ajunsla un nivel mai scdzut tensiunii al arteriale gi gi-auredus conlinutultotalde colesterol. Vizusem rezultate similarela sute,dacdnu chiar mii de paci_ enfi pe care i-am tratatde-a lungulanilor - ameliorarea evidenti apirAndaproapeintotdeauna primele 72 de ore -, dar acum in pentruprimadatd,o metodi de a cuantifica aveam, acelerezurtate. Timp de pestezece ani urmdrisem cum pacienfiicare urmau
medicidin glicemia vizusemcAliva igi 5i programul normalizeazd lor pacienlilor program acest intriagaSUA cd incep si rectmande mai riguconfirmare, dar (sauchiarsi-l urmezeei ingigi!), aceastd cu colaborez Universitatea prezent, a roasd, avut o marefo4i. in mai Miami pentrua punela punctun alt studiucontrolat, exdin tins,gi spersd adun9i mai multedateconvingitoare' 'i; ambelestudiiam inceputcu o dieti strictlichiddtimp de primul studiu a continuatcu un DupSaceasta, doud sdptdmani. rSmasd in regimstrict,de o luni, cu alimentealcaline, perioada in alcaline prodietdcu alimente o luni urmdndu-se pA"nd gase la po'ti"aeao"/".A|doi|eastudiuaduratdoartreiluni,peparcursul la Participanlii celedoutr am cerora aplicato dietdalcalini strictd. cafte,evitind in planulprezentat aceastd studiiau urmatin esenfi dulciurile,cerealele carnea(cu excepliape$9i completlactatele, sd fructelor5i au fost incura.iafi conprecum5i majoritatea teluii, biuturi ,u*" iara griji gr[simi gi uleiuri bune. Au consumat pe nutritive gi un regimde suplimente verdecu pi-eturialcaline - multivitamine plante,suplidin in care-lveli gisi detaliat iarte pulberede germenide soia, acizi gragi multiminerale, mente cunoscute din suplimentul coenzime crom 9i vanadiu; esenliali, ugordin plante,un preparat NADP, un laxativ sub prescurtarea pentrustimuun suprarenale, preparat glandelor pentrustimularea argild' iur"up"n.reasului in cel de al doileastudiu, 9i, zilnic, prin interau comunicat in inscrise studiu Persoanele pe suplimentele carele iau,dozade insulind net,tot ce mdnAnci, pe careil folosesc nivelulglicemieimdai saude alt medicament in precum$i greutatea; plus,au comunisuratdimineala5i seara, Am avut teleconferinte nivelul tensiuniiafteriale. cat sept5manil la incat sd pot r5spunde orice cu intregulgrup,astfel siptdmanale din parteapacLnlilor,9i am pus la punct un sistemde inirebare ficeau pacienlii ctrruia prin corespondenld email,prin intermediul schimbde re[ereciprocai fdceau schimbde sfituri, se sprijineau te.
26
27
In total,20 de persoane parcurs intregime in au unul dintre celedoudstudii, intrecarenoui pacienti diabetde tip 1 gi 11 cu cu diabetde tip 2. (Alli zece pacienfiau renunlat parcurs, pe in principal pentrucd nu au putut respecta dietadin al doileastudiu).Tabelul maijos prezintirezultatele de obtinute.
Creutatea i va6t; i diaber; t e a 1 InilialS i d dupe t2 sAptimani
;;;,". [ '"Ji io T T,
i';l
ir''li'll-l
]
r| --
(Ks)
Cele mai mari Celemai mici valoriale valoriale glicemiei glicemiei la dupl inceputul l2 strpttrmani programuluicu de program med. ftri medicalie (ngldl) (saucu dozS redustr) 500 68 (insulini
Cele mai mari valorialeglice m i e i d u p S2 l septrmeni de program ftrtr medicalie (saucu doztr redusi)
I
l
-
30
_ lg_11 . tg!:)
180
studiuluigi-auredus Toli cei care au remaspani la sfdrgitul cu Pacienfii diabetde tip 2 gi-auresauchiar eliminatmedicalia. cu in medie, 96%, iar cei cu tipul sau dus insulina altemedicalie, cu cu dozade insulini,in medie, 81%. Persoanele di1 au redus celecu didecAt mai mult succes abetde tip 2 au avutin general oblinutede ctrtrecei din urme sunt rezultatele abetde tip 1, degi din al doilea studiu, cu oricum impresionante. dieta mai stricttr se-$i cu persoanele diabetde tip 1 au reuSit line glicemiasub concare cele din primul studiu.Toti participan[ii irol mai bine decat gliecemia gi-aumenlinut au incheiatunul dintrecele doud studii . l a n i v e ln o r m a l $ i t o l i a u s l e b i t - i n m e d i e1 5 k g d u p l 1 2 s d p t S mani. nu Dacf,acesta e un miracolal pH-ului,atuncinu $tiuce este. de estece nu e catu$i pulin un miracolproDar pafteafrumoasS ptrreamiracoldacd, pAni acum, nu $tiatidespre priu-zis.Poate diabetdecdtctr esteo boali f[ra leac ai cd aveli nevoiede injecfii toatdviala - 5i chiar 5i a$a,nu existaprea sau de medicamente multe finaluri fericite.Dar nu e niciun mister,daci 5ti!i cum sa asemdn5Puteliobtine rezultate pH-ul organismului. reechilibrali mele,pur fi simpluurla toarecu celeale participanfilor studiile ingrijirea mAndplanul propusin aceastlcarte.El nu inlocuieste cu gi medicala va trebui strcontinualis6 conlucralitndeaproape prin aceasHmetode,in loc se fili Dar medicul dumneavoastrd. veli in pe condamnali via!5la suferin[5, doar 12 saptdmani ajunge gi starea bine - fdri dozele mari de mede sandtatea s[ cunoagteli diabetici. cei pe dicamente carele folosesc mai mulli pacienli tocmaia inceput' spre dumneavoastrd vindecare CdlStoria
-rtt
i1_,9ry1
IOO(insulini
126
[;;ri I ;;;I t l
.'-l'-1
L-"j-1i
Fs5 I 2 |
f;,;lI
l;;i ;' II
Mssi 2 )
l;;;l i lI
a;fr Ie 0 i l
r
,.
ju'i i --
53
I*-
.7
1111"1l ;390 60 (iosulin: .g!1:11 r99 ,i4_- _!9*_ 1--, _-zo_ __J: _
20 40 60 300 400 123 129 35 125 40 278 205 230 300 60
220 140
;;
170
,d:58911
il (insulintr redusl 80%) 70 72 (insulintr redusl 65%) 66 64 48
60 (insulintr
tt4
lll
I t5
;;i f-; I
ill
M53
-L.
t-
t I IT
I 2 )
t
I
I
;';l , I
62
73 70
68
I
. i+ .
, ,rl_
262 339
tl
It-_
220
28
C APIT OT U2 L
Aveam 21 de ani, jucasemin echipade fotbal americana faculttrtiisi eram foartestrntrtos, cdnd am fost diagnosticat diabetde tip 1. M-amimpotrivit cu rugrmintilor logodniceimele de a incercaun tratament holistic,fiind hotdrat sr urmez recomandtrrile mediculuialopat;la urma urmei, el gtiace estemai bine.Ei bine,duptr26 de ani gi gase medici,diabetul chinlia .orouiouoimi iit gi supraponderal. Ftrcusem complicafiirenalegi hipertensiune petrecusi semcincizile la terapie intensivtr, glicemia peste cu 1100. Dar nu acesta fost lucrul cel mai rdu. Lucrulcel mai rdu a aprrut anul acesa fiica meain varstd noui ani a fost diagnosticatd diabetde tip 1. de cu la, -cand Refuzand acceptaceastd str la ,condamnare moarteprin diabet"pentruMolly, gi neincetand se roagepentruvindecarea str mea deplini, sofiamea a inceput sr cautealternative. scurttimp, a descoperit in planul Miractlul pH gi am inceputimediat punemin practicd sr principiile acestuia, ?ncepind resimul cu de lichide,asociatcu suplimente, trecandapoi la dieta alcalini. Atat"fiica gi mea,cAtgi eu ne mtrsurdm regulat nivelulglicemiei al pH-ului. gi Rezultatele fost spectaculoase. au Necesarul insulinr al lui Mollv s-aredus de sistematic, in unelezile nici nu are nevoiede insulintr. eu mi-amredus iar si doza de insulindcu pestejumitate. De asemenea, pierdlt 23 kg gi am puam tut renunla medicamentele la impotriva hipertensiunii chiardin primelega-
Ce estediabetul?
:.",';:!:!:ffi:!ii:::
Nu-iboaldde lecuit." (1 Belloc 870-1 953) Hilaire grecesc boli Denumirea acestei vine de la cuvAntul ,,diabetes" intr-adevdr, unul a careinseamnd sifona, evacuaprin sifonaj". ,,a excesiva esteurinarea ale caracteristice diabetului dintresemnele (gi setea nestins prin determinatd aceasta), care organismul de de gi de sd de incearcd disperare scape excesul zaharuri sd menficu al a pH-ului. medicgrecdin secolul ll-lea, Aretaeus, nd echilibrul sdi cd observat trupul pacienfilor cu diabetpdreasI se ,,topeasc5" Hesy-ra prin urind.Astfel,el repeta mediculuiegiptean spusele care a scris,pe la din timpul celei de-aTreiaDinastiiEgiptene, gi provoaci,,topirea" organismului ci uri1550i.Hr.,cI diabetul pacienliatrdgea furnicile,datoritdconlinutuluicrescut na acestor mediciiau adlugatla denumiin al de zaharuri. secolul XVlll-lea, adjectivulmellitus,cuvAntlatin ce se inrea acestuidiagnostic diabetului era seamnd miere sau gust dulce. Diagnosticul care confirmatfrecventde cdtreaga-numilii ,,degustdtori", detecinlelepciunea tau zahlrul din urindprin gustuldulceal acesteia. gi populard elaborat un testad-hoc,careputeafi fdcutgi acasi: a la in de se vdrsaurindpe hArtia ziar gi se lSsa uscat. cazuldiabetilucios hartiei, cristale zahdr al cu de era cilor,rezultatul un aspect vizibile. pacienliicu diabetpot fi comparali bacu privin!5, in aceastd devin mai nanele. ce?Sdvd explic.Cu tolii gtimci bananele De timpului.Pe mdsurd se coc, confinutul ce dulci odatl cu trecerea
sestrpttrm6nil
A fost o marebinecuvantare pentruintreagamea familie.Nu mi-am imasinat niciodatro bucuriemai maredecataceeade a-mi rectrpdta sdnrtatea, daicea gti ctrfiica mea nu va suferiniciodatrceeace am suferiteu o depdgegte. llea
30
de zaharurial bananelor intr-adevlr- de fapt,celulelelor cregte glucidepe mdsurd se descompun. elibereazd Bananele ce devin totodatl mai moi, bine?nleles: topescAi se transformi zahdr. in se Sau, s-ar putea spune,incep sd putrezeasci. Esteinteresant de precizat petelenegrede pe coajaunei banane cI preacoaptesunt de fapt acizii provenilidin descompunerea celulelorfructului. Acelagi fenomen petrece cazultuturorcelulelor se in vegetale sau animale, inclusiv celulelor al corpuluiuman.Pe mdsurd imbice (se trAnesc coc, putrezesc), suferd proces descompunere ele un de gi se ,,topesc" zahir. Acestprocespoatefi o vestebuni pentru in amatoriide prljiturd cu banane, cum imi flcea mama,dar pentru oameni arenimicpozitiv. nu MEDTCil DTABETUL $r FIri indoiald,mediculnu v-a prezentat diabetulin acestfel. De la el ali aflat probabilcd aceastd boali estecauzati de lipsa totali sauparliale unui hormonnumitinsuliniin organism, a ceea ce determintr concentralie o excesiv marede glucozi (zahir)in de sAnge. Totugi,ce provoacl de fapt o astfelde boal5degenerativl gravdprecumdiabetul? Spun ,,defapt", pentrucd noliunile gen sau,,hipoinsul inemie"descri aceastd u afecfi une, ,,hiperglicemia" dar nu o explic5. determind Ce organismul aibi in exces in sd sau deficit astfelde componente? ce unii oamenifac diabet, iar De nu al1ii, condiliisimilare, fac? in prin CirculAnd organism, sAngele transporti anumitd o cantitacareconstituie te de zaharuri, combustibilul celulelor. Pentru ca pdtrundtr celuleestenevoiede insulin5, in sI produsd zaharurile de beta. mod normal, pancreasul produce in pancreas celulele in exactatAtainsulini cdt o cer necesit5lile momentale organisde diabetins5,insulina fie mului.in estefie absentS, in cantitate reZaharurile dusd,fie nu-gipoateindeplinifuncliaeficient. carenu pitrundin celulese acumuleazd sAnge. in
D T A B E T U L T I P 1 $ r D ET t P2 DE imbracd doui formedistincte" Mediciiconsiderd diabetul cd in diabetulde tip 1 sau diabetulzaharatinsulino-dependent (DZID),celulelebetapancreatice produco cantitate nu suficientd Pacienlii acest de boali trebuiesd facdzilnic cu tip de insulin5. Diabetul tip 1 era nude a injecliicu insulinipentru supravielui. juvenil,deoarece de apare obiceila copii gi tineri.Este mit diabet reprezentAnd forml de diabet, 5-10%dintrecazuri. ceamai gravd insulino-independent Tipul 2 de diabetsau diabetulzaharat (DZX)estemult mai frecvent, dar nrai pufin sever.Poatefi insi gi arecategoric graveasupra viecalitSlii efecte fatal,la rAndullui, clar de 1ii.in diabetul tip 2, celulelebeta producinsulind, orgaAcestfaptestedenumitrezisten!d eficient. nismulnu o utilizeazd i P i t l a i n s u l i n d . a c i e n lciu d i a b e d e t i p 2 n u a u n e v o i en m o d o b i g in sd-gi nuit de injecliicu insulini,decAt cazultn carenu reugesc perioade lungide timp. Mulli oameni nivelulglicemiei controleze oralepentru o cu diabetde tip 2 folosesc gami de medicamente pancreasul, glicemia. cazulrezistenfei insulinS, la in a-gicontrola pompeazlo cantitazaharurile sAnge, din incercAnd gestioneze sd iar, nu la te gi mai marede insulinS, careorganismul reaclioneazl, pot sd renunle totul sd mai procu in celedin urm5,celulele beta atAtde mic5, incAte ca gi ducd hormonulsau produco cantitate cum n-arproduce. fie Mareaproblemiin cazuldiabetului, el de tip 1 sau2, nu secundare in in constd afecliunea sine,ci in lungulgir de efecte pe devastatoare care le aducecu ea. Diabetulduce la boli ale vederi i, renalS, deteriorarea lor, pierderea nervi ini mi i, insuficienl5 gi invaliditate chiarmoarte. cu Aproximativ 80% dintrepacienlii diabetde tip 2 suntsude praponderali. trecut, de diabetul tip 2 eradiagnosticat obicei in de tragela persoane de trecute patruzeci ani. Una dintrernultele a recentd cazurilor obezitate copii la de dii provocate explozia de chiar gi la coesteaceea diabetulde tip 2 estefoarterdspAndit ci d e v i a ! 5t i p i c a m e r i c a n d e t e r m i n a t p i i i m i c i . S e p a r ec 5 s t i l u l a
32
33
de 29 de ani (ha' hat)'in plus' spusctr suntfoartestrn5toas5 pentru.ofg1"i: vreodati.- am metoddde sldbitdin cdteam incercat-o ;'f"tG "gcea mai ugoare care nu sunt singurii Brian in ,fabi, kilograme fO Je zile' Acum, Tracy9i aratdgi se simt binel
cu a fostdiagnosticati diabetde tip 1 9i FIMAnd prescris fiO Oe unittrfide insulinl z.ilnic,tratamentpecale medicul i-a i rau rprr .e va trebui str-lurmezetoatdviafa. I s-amai spuscd are hipertensiune, tratamentpentru crescutegi i s-a prescris crescut,trigliceridele colesterolul in foarte grav gi a fost diag.nosticatl Duptrtrei ani, s-aimbolnivit toate acestea. nu Era cronictr. invalidtr, de ., hnrori"f eieSisindrom oboseall ."f" a," ,ira nici s5 conducd magina.Nu putea si doarmi, iar o putea si munceascS, pasiera un chin. flirb.r" de cAtiva de ta mame,a fost foartedurerossi vdd o persoaniagade tantrrtr, vioaie 5i deinslnitogire. hal, fdrd nicio speranttr Je ueiela'sf sufereintr-unasemenea
GESTATIONAL DTABETUL Unalttipfrecventdediabetestecelgestalional'adicldiabetulcareapareintimpulsarciniiIafemeianteriorsindtoase.Diabe. simptomeca factoride risc ai aceleagi iuf g"ttufionalare aceiagi pe potenliale care le poateaduaiuf"trf ie tip 2, darproblemele mamdgi probleme pentru probleme ,u, ce sunt,prin natura d,bl"t ce' pe lAngi problep""u" .fpf l. De fapt,chiarimp5trite,-pentru apar5i problegeneral' de de L.t" d",urrninate diabetul tip 2 in in diabetului timpulsarcinii' datorate melespeciale gravide'cu obezita23 Un studiula careau participat 000 de suntde trei ori mai prete gi diabetde tip 2, a indicatcd acestea congenitaledecAt dispuse sd nasci un copil cu malformalii gravide|ecarenuaudiabetginiciobezitate;probabiIitateanaSteprecumboltapalatind cranio-faciale' rii unui copil cu malformalii estede gapte a Jurpi.utai", o d"ruoltareanormald membrelor' de 6% dintrecopiii ndsculi ori mai marein cazul lor' Aproape majore' femeicu diabetde tip 2 au malformalii DiabetuIgestalional(desarcind}necontrolatcregte.riscuIde precum risculca 9i fie dificili fie normald, prin cezariand' nugt"r" de sau prob.leme severd'icter sd nou-ndscutul aibd hipoglicemie tind si Copiii nascuiiJu *"tn" cu diabet gestalional respiralie. fapt care determind aibd greutatemai mare decit cea normald' a vdtSmare umeriposibila inclusiv Je p.Lr"r" speciale sanatate, de exces au Acegi nou-ndsculi un in lor copilului ilmpuinagterli. lor la risculde.adevenila rAndul obezi9i careii insulinS, "*frn" deafacediabeto".lp2.Diabetu|careapareintimpu|sarcinii un existi in continuare risc de dispare obiceidupd nagtet"',dl.t diabetde tip 2' de crescut a faceulterior
il'fi';ii;et;;;iffi-J;ffi;;i;J"
i".::3tl]:1: acestor Dar pe tot parcursul j:11t^.0,'tistd 5i veseli'Sinpe o persoanl care cunosc' .ce.a cer,este maicurajoas{
de i-a oferit vreo Speranttr ameliorare.Tracy a refuzatse accepteacestmoclde ajutor.dela medicina.co3v33tignllf',rOo1 via$, dar a reunlatsi mai a$tepte
gtrseasctr hotlrdttrstr-gi aliernative, odisee tiatamentelor i nitintr-o adevtrrittr miraculoace ceea numimcu afecliune final,d gtrsit intr-un vindecarea. "apa
il! * ;; ::1, il; ; il;; ifii,1' r, :ti f::: li:i:f:.* * :ry I :::l
" i"' ffi;""il;i ;il;;";,;,r.l,"auu"n ;;'ilJ ;;.J.tr o[ti atdtinr.
de de.unittrli insulinl r"ai."r"nt, nici cele35-40 ;t"ii.;i;. N, r"il" "i.iun mai 7 patru pe zi, timpde peste ani'A sltrbit bine ori de Decaresi le iniectase a sAngeluiavutcelemaibunere' iar,la 10 kiiograme, analizele de l:.."n-tu^:1"
zultate.ctielicemiafiind mai mictrde 100cu solul meu, Brian,a fost diagnostic_at Din ptrcatellascurttimp dupl aceea, glicemiepeste350. A inceputstrbea apa miraculoasa sd 9i diabetde tip 2, cu pancreasului. aceastlenergienoudesco' Cu pentrustimularea ia suolimente glicemialui pe Asttrzi, pqiiti, inceputsI factrexerciliifizice cu regularitate. " normald(93)! este nemdncate inspiratl9i uimittrde vindecareifiicei gi a sotun, f.ri",aia" impresionattr, alcaline,str lui meu, incAtam lnceput si beau5i eu bluturl verde cu pictrturi astfel,str fac exercilii fizice. Dupi strnltospi, cu energiadobAnditd mtrnAnc Verificdndrezultatele, medicul mi-a catevaslpt5mini, mi-am flcut analizele.
35
MASURAREA GLICEMIEI Valoarea normalda glicemieimesurate nemancate, mipe la nimumB ore de la ultimamas5, trebuie fie mai micdsauegald sd cu 110 mgidl.(Dacdse mdsoard stomacul pe plin,trebuiesi fie mai micd sauegal5cu 140 mg/dl.)Dacdvalorileglicemiei inse scriuintre 110 9i 126 pe sromacul (sau gol intre 140 gi 200 dupd ce ali mAncat), aceasta indicdo toleranld scdzutd glucozd(TSC) la gi se consideri prediabet.Dacd valorile depdgesc acesterimite, atunciavelidiabet. Pentru confirma a diagnosticul, medicul puar tea sd testeze toleranlala glucozd,.recoltAndu-vi sdngela doui ore dupd ce ali biut o anumitdcantitate apd cu zahdr.Dacd de valorileglicemiei suntpeste200 mgldl,inseamnd avetidiabet. cd CAUZELE DIABETULUI Potrivitgtiinfeimedicale clasice,cauza diabetuluirdmane intrucdtva mister. un Una dintreprincipalele teoriisusline diabecd tul de tip 1 esteo afecliune autoimuni,in careleucocitele gi ataca distrugcelulelebeta pancreatice producitoare insulind,ca gi de cum ar fi inamicipericulogi. cauzelediabetului tip 2 suntmai de bine in[elese, centrullor aflAndu-se in obezitatea. Totugi, incd nu se gtieclar ce anumeface ca surplusul greutate dea peste de sd cap produclia utilizarea gi insulinei. mult,aceasta Mai gi constituie acumo intrebare ,,cea fostmai intAi:oul saugiina?,,: gen obezitatea provoacd diabetulsaudiabetul provoacd obezitate? Privind prin prisma ?nsd situalia Noii Biologii, esteclar cd diabetulnu esteo boalda pancreasului a celulelor sau beta pancreatice, esterezultatul ci unui dezechilibru pH-uluilichidelor al din organism acidozasistemici-, care afecteazd funcfionarea optimS celulelor inconjurate aceste a de lichide. celulelebetainconjurate acizinu producsaunu pot produce de suficienti insulini. Acizii distrug locusurilereceptorilor de insulind de pe celularrgi, in consecinld, membrana celuleledin organism nu mai pot utilizain mod adecvat acesthormon.simptomele diabe-
seteafoartemare/ tului, printrecare se numird urinatulfrecvent, foameavorace,scidereaingreutate,obosealaextremd'reducerea rezultatul za gi maseimusculare cetoacido cu potenlialletal,sunt deechilibrul sau de inlercariiorgasimLlui a reface de a menfine licatal pH-uluiin singe9iin lesuturi' NOUA BIOLOGIE noastrd in Noii Biologii cartea pe Am explicat largprincipiile in inlelegeli profunzime i^r, anterioari,DietaYoung, dacdvreli si Pentru lucrare. respectiva puteficonsulta gtiinlificd, teorie aceastd cafte,vreaudoar sd prezintpe cele ce ne-ampropusin aceastd scurtpunctele-cheie.Apoivommergemaidepafte,firf,nicioaltd din inirziere, pentru u u"d"" ce puteli face pentru a v5 elibera diabetului. ghearele nici nu lndicatorulesenfialal sdndt5liidumneavoastr5 este sau colesterolul altcearteriali, tensiunea nici greutaiea, glicemia, estesAnpH-ul sanguin cit de acid saualcalin(bazic) iu, .i erie -,n"rg" de la 1 (cel mai acid) la 14 (cel mai S"i". S."f" pH-ului constantf, Ilcalin), valoarea7 fiinJ neutr5'Aga cum igi menline a menlinesAnva orgasimul facetot ce poatepentru temperatura, foarteingustal pH-ului- un pH ugoralcalin' geleintr-uninterval "de sau precumstomacul colosau 7,365.(Unelesisteme organe, ugors5 incline funcfieilor, dar e foarte nul suntacidein virtutea pH-ului sAng.elui al 9i Valoarea aciditaie.) prea mult spre batanla fiecareceluld.intreg altor lichid" org"nll" gi lesuturiafecteazd e depindede alcalinitate hiperaciditateacea frocesrl metabollc carevi negative toatesimptomele carevd menlinegras.Aproape pot treceprin minte- 9i nu in ultimulrAndgrupulde simptome trebuie sf, apelezela din diabet _ apar atunti cand organismul pentrua-5imenlinepH-ul' disperate mlsuri extreme, ale cu cel mai mare potenlialdistructiv Unul dintre efectele unuimediuacidinorganismconstiinfaptulcSeldevineteren ciupercilorparazite,a bacteriilor ^5i pr"pi." pentru dezvoliarea In sub numelede microorganisme' numite colectiv virusurilor,
36
37
timp ce multe dintreele trdiesc benignsau chiar sunt benefice intr-unorganism sinitos,celedlundtoare prosperd intr-unmediu acid, in care chiar gi microorganismele se pot inmulli ,,bune" intr-atAt incAtsd devinf,diunltoare. Ne trezim astfelsub o triplS pe ameninfare: lAngd faptulcd pot fi ddundtoare sine,microorin ganismele totodatd excreteze pot sd substanle nocive(acide), exotoxine gi micotoxine, misurd ce digerd- prin fermentalie pe sursele energie care,altfel,organismul de pe le-arfolosi pentru sine,eliberAnd aciziin circulalia sangvinS. Aici intervine descoperirea Bechamp. a observat, eu lui El iar am vdzutde multeori la microscop microorganismele cd nocive pot proveni chiardin celulelenoastre. dau o gansd ghicili ce Vd sd tip de mediu trebuiesd existepentrua se petrece aceastd transformare. Avelidreptate: mediuacid.Ca si nu mai spuncd miun croorganismele pot contribuila imbolndvire externe doar atunci cdndajungintr-un astfel mediu. de Agacum a ar5tat Bechamp atAtde mult timp in urmd,orcu ganismul uman,la fel ca toatefiinlelevii, conlineaga-numitele microzime, trliesc independent celulelegi lichidele ce in organismului. pot evoluagi evolueazi formemai complexe Acestea in - din ele sedezvoltd, fapt,toatecelulele. in anumite de lar medii, microzimele transformd bacterii ciuperciparazite. se gi in Micropatogenepot reveni la stareade microzime,stare organismele mult mai beneficS, depinde delocsurprinzdtor de un mece (non-acid). mdsurd evolueazS, diu sindtos Pe ce microorganismele iSi schimbi forma gi rolul (in funclie de mediul ce le inconjoard), lucru pe care il numescpleomorfism. Organismele pleomorfe patogene pot evolua nu intr-unmediu(alcalin) sdndtos. Aceasta esteadeviratanaturda materiei felul in carese organigi Tulburdrile zeazdgi se dezorganizeazd. fizice gi chiar emolionale pot cauzao dezorganizare involuliecareacidificd sau mediulgi unuicercvicios. mai mult,dAndnagtere lucrurile, astfel Privind existlo singurd boali (hiperaciditatea) (restaurarea tratament gi un singur Aciditatea nivealcalinitdlii). la
prin diferite manifesti ale lesuturi organismului.se lul diferitelor clasici le-adenumit medicald p" seturide simptome, tut"itiinla diabetul' apare la aciditate nivejulpancreasului' existf, boli. CAnd degiStiintulburare, pro[t.rn" se tragdin aceeagi Dar toateaceste copacilor nu mai vede pidu9i preamult asupra !a s-aconcentrat pddurea gfe ca a r"ptutri de a vedeain sfirgit bund rea. Partea gi posibilde devinecrar drumurcareduce prin ea, spresindtate, dintrenoi' stribdtutpentrufiecare
RIDICATA? AVETIACIDITATE
I i'i eect'o; H:-:.ilff lT,"jl$ilil,il ; ;il i;";; ; ffi; sa|-veli::1''.:::t'ut ;; I ""i i'p" " tesleazd oH-t1! i"*ti"" si
s"nouru;iJ'*i il nic cu baterii. pentrurezultatepe nemincate' il;i;J;iminea1tr' si recomand vd testali i un indicand mediu culoarea' ;i;# il;J'il; de I le cele mai veridice' in saumai intense' funcfie i"' acidsaualcalin, t"fl"';" ;te mai $earsi transformali 1! oblf culoarea nuEle ii rezultat. au o "a'"i"tistr ""ra'aTt-ujo"'i.Ja*
td intr-ocifre. pentru testa masurare de mlsurarea pHu_uipot fi folosite electronice.de Dispozitivele Ele't Ele " l:::::,::'-'^;"-;;:;-Ji"ei. salivei' dau pH-ului te-starea dar urinadimineala, pot fi"'iiit"i"-sip"ntru gisit sunt scumpe'de ordinul 9i corecte,, pr".,*,i", p"i,i ri;" a" rezultate
pH-utsi,mrsoare Vatoarea care iagltf f".u i,r1|:ffi$"l1ipou," o anatizi medicale de7'4' acceptl5ivaloarea
ii:y:*
estez,ros,"o]t;;;;,el,i" gen oentrusdnge ualo"'" exacttr'9i nu o estimare agacb puteti fi siguri tt ""1i"ili""'o
N O U A B l o L o G l E$ l D I A B E T I C U L rezervepH-uluicu aiutorul echilibrul igi Organismul menline precumsodiul' - in principal minerale lor de substanle golegte excesivd "1.;li;'; cu Lupta aciditatea calciul9i magneziul' potasiul, inseamnldepozite deficitard ipf ;;;;" i"*.tt" din ",?e-alimentaliasf, ia aceste substanle loincepe aga deficitare), c5 "tt"*t"f
39
curile undesunt utilizate mod productiv, ?n luAnd, exemplu, de calciudin oasegi magneziu mu5chi. consecin!i, din in aceste zo_ ne suntslibite,iar pancreasul una dintrecele mai vulnerabieste le. in plus,atunci cdndsAngere devineexcesiv acid,er incepe de si descarce aciziiin exces fesuturi, in depozitandu-i lesutulgias in protector sAni, pe golduri, pe abdomen chiar din de de gi din cre_ ier,inimtr pancreas. gi sangere excesiv acidstimuleazi de sistemul imunitars5 incercesd scape acestexces,rucruce se poate de suprasolicita rapidsistemul imunitar, ldsand organismul, o datd inci in plus,vulnerabil fala diabetului in (printre multealte amenin_ !5ri.) Toate celulele organismului inclusiv faimoasele celulebeta - trebuiestrse descompunigi sd se reinnoiascd permanent pentru a se menlinesrnrtoase. intr-un mediu sindtos,arcarin, ri.roorganis.mele ocupi de reciclare, strspunem se ca aga.Elecurdlddegeurile celulare normale rezultate urmadescompunerii in celulare gi a metabolismului, pentruca organismur nu devini o groapd sr de gunoi toxici. Toateaceste acfiunisuntinsr anulate intr-unmediu acid.Microorganismele benefice suntdepdgite nu po, pro_ gi cesatoatedegeurile care le inundd;apoi incep si-se multiplice nebunegte, producand randurror cantitdli la insemnate degeuri de toxice.Dacdaceste toxinenu sunteliminate nu sunteliminate ori destulde rapid sau compret,acizii sunt relinuliin sangegi lesuturi, tinzdndsd se localizeze zoneleslabeale orglniimului. in Atunci cdnd se localizeazrin pancreas, apare diabetur.Toate simptomele acestei au aceeagi boli cauzi principald. organism sinitos, microzimere ajuti ra reinnoirea ce. .intr-un lulelorbeta,dar, daci esteperturbat echilibrur alcalin,descompunerea (sau fermentarea, imbdtrAnirea, putrefaclia) ajunge sd dominein celedin urmd.celulere betamor sause dezorg"nir""_ zi sau involueazi,crescand aciditatea, ca paftea reinnoire fdri de a cicluluinatural rezolve si dezechilibrul. Mediulacid le semna_ leazd prematurmicrozimelor organismul cr s-a dezechilibrat.
in igi Acestea schimbi atunci funclia 9i forma,transformandu-se de cu parazite capacitdli descompub".turii sauciuperci virusuri, nu Dacdalcalinitatea esterestauranerecelularS mai puternice. 5i Dar fdra boala,inclusivdiabetul. td in scurttimp, se instaleazi diabet' boal6- nu poateexista acidozi nu poateexista
de de la varsta trei 33 Am t"f";iide diabetde tip 1 timp de aproape de ani, glicemieimele se situa.frecven-t ani. inainte str urmez a.uit prograr, nivelul "D"' cutlutura verde' cu suplimentele i"i;" 300 9i 400 sau mai-mult. "t", diabetul' DupI atAtia am reugitstr-micontrolez. alcalintr, si dieta mea s-a.echiliiar glicemia "tirn"n,rr" de niciunfei de insutini, ;;i: ;;;;i", """"r" intre 64 9i 127. Diaberulmeu de tip 1 frecvent ;;;1 ;i ;"[ ca oricand,fiind eliminat! e aproape
uN foc PERICULOS ar diabetul puteafi geneclasice, teoriilormedicinei Potrivit tic;oameniidegtiinliauidentificatinuneIeceluIeanumiteproteineceparsdpredispunS|adiabetu|detip,|.Darfiliatenli;chiar predispoziau dintrecopiii americani aceastd dacdaproape25o1, De seimbolndvesc' asemenea' 1ie,mai priin d. 1% dintreacegtia diabet, are(gemeni identici) monozigot atuncicand un geamdn (in cazul dintrecazuriesiebolnavgi frateles5u. Jo"..in jumdtate de probabilitate la unei afecliunigenetice,ne-am fi agteptat o monozigoli') 100%in cazulgemenilor pretufrecventd cu pot proteine fi gdsite aceeagi RespectiveL mult in diferitevariazd diabetului ,ind"ni fe glob,iar preuul'"n1a i 1 d i n 1 0 0 0 0 0 d e j a p o n e ze s t e l e z o n ea l e l u m i i .M a i p u l i n d e in Finlanda fald afectat, de 9 la 100bObin SUAsau28 la 100 000 nedoriti de a se situa pe (!ardcare- in prezentperformanla are in d a p r i m u ll o c i n l r m " . a f r e c v e n l i i m b o l n d v i r i l o re d i a b e t ) . mult a crescut bolii frecven[a zoneale globului, plus,in anumite
40
prea bruscpentrua fi explicatd Candoar prin cauzeereditare. dili-vtr, exemplu, cregterea de gocanticu 50% a numdrului de la c a z u r d e d i a b e t a c o p i i is u b1 0 a n i d i n F i n l a n d an u l t i m e l e o i l i, d ui decenii. Diabetul poate se dovediun joc periculos, genulruletei in ruprovoacd segti. Clonlul genetic vdtdmiridoardacdse apasd trigaciul numit stil de viafd.Cenelein sine nu provoacd diabet,dar stilulde vialddezechilibrat poateelibera potenlialul le distructiv. in capitolele viitoare, vom cerceta in profunzime mai diferite cauze ale glicemiei printre instabile, carecarbohidrafii, alcoolul, cofeina,alimentalia sdracd grdsimi, in exerciliile fiziceanaerobice, psihic,frica saufuria,precumgi lipsaanumitor stresul substanle nutritive.Toate acestelucruri pot cauza aciditateexcesivS, iar aceasta, mai ales dacl provine dintr-o alimentalienesinitoasS, pancreasul determind produclia insulind, proces s5-gi creascd de ce suprasoliciti acestorgancare,in cele din urmd,clacheazi. Deci:diabet. gi inlelegerea intreruperea acestui ciclu va duce la imbundtdlirea calitatdlii vielii gi la prelungirea pentruci drumul corect ei, devineclar:pdstrali pH-ului.lmediat aciditatea echilibrul ce este controlatd, simptomele dispar. Chiargi un organsupus unorcrize precumpancreasul cazul diabetului nenumirate, in necontrolat, poateintineriodati ce adevdrata cauzda problemei esteeliminat5. Dupdcum obignuim spunem aici:migcd-li si noi fundulacidgi fd-tesdnitos!
I I
I'
I It l
ll l,l il
4'2
43
i H i p e r S l i i c e r niin d i c do p r o b l e m e v i d e n t d p r o d u c l i e d e i r r a a e sulinl s;tu a utilizirriiacesteia: acest hormon fie nu existi deloc, f i e n u - g i n d e p l i n e g t r o l u l ( g e s t i o n a r e a u c i d e l o r )N i v e l u l s c e z u t e gl . cJezaharuriin sAnge, problenrdfoartefrecventd, indicS,de fapt, o producfieexcesivide irrsulinl- insulinalucreazi pestem5surS. produce doi hormoni pentru a regla concentrafia Pancreasul de zaharuriin sAnge: insulina,care ar trebui si nu permiti cregterea prea mare a glicemiei,gi glucagonul, care o impiedicd sd scadA prea mult. Insulina contribuie la sclderea concentraliei zaharurilordin sAngeprin facilitareatransportuluiacestoraprin membranacelulardin interiorulcelulei, unde vor fi utilizatepent r u p r o d u c e r e a e e n e r g i e i. n p l u s , i n s u l i n aa c l i o n e a z la s u p r af i d catului, unde glucidele sunt transformate glicogen gi grdsime, in care sunt depozitatela acestnivel. Clucagonultransmite mesaj un citre ficat gi apoi citre mugchi pentru a convefti carbohidralii depozitafi (glicogenul) din nou in glucozS,pentru a transforma alte suLrstanle nutritive,precum aminoacizii,in glucozl gi apoi pentru a e l i b e r az a h a r u r i l e ns A n g e . ? la Corpul uman reactioneazd sciderea glicemiei aga cum afi reacfionacAnd maginadumneavoastrir5mAnefiri benzinS:umple din noLrrezervorulcAt se poate de repede.Solicitarea a de procesatot mai multe zaharuri suprasolicitS pancreasulatAt de nrult, incAt poatesd clachezegi si incetezeproducliade insulinS. S i m p t o m e l e n e i g l i c e m i ip r e a m a r i s a u p r e a m i c i s u n t s u p d r d t o a u (vezi tabelul),dar pericolul mai mare constdin re prin ele ?nsele faptul ci acestbalansintre niveluri prea mari sau prea scdzuteale g l i c e r r i e is I p r e g d t e a s ci d s t a l a r ed e p l i n da d i a b e t u l u i . n a Acesteasunt lucrurile pe care este probabil sd vi le explice m m e d i c u l .E x p l i c a f i a a i p r o f u n d d N o i i B i o l o g i ii a i n c o n s i d e r a r e a faptul ci microc-rganismele nocive, precum bacteriilegi mai ales au ciupercileparazite, un apetitferocepentru zaharuri.Pe mIsurI in ce ele digerJizaharurile,concentralia acestora sAngescade gi acide. Cu cAt mediul este mai acid, cu atAt 1l rJtn-rir. lr;r:rlegeruri 'in.-:.irit;rte aceste nrici vietdfi dezagreabile,care incep si i1;ii sr.rrit
infome. e e s em u l t i p l i c n e b u n e g ta l:i i n t r a itn a l tc e r cv i c i o s $ i s u n t de pofteidumneavoastrS zaharuri, tate!Nu se mai puneproblerna cAtdespreCeaaciuperci|orparazitegiabacterii|orpecarele pentrua fi din glicogenului mugchi in plus,extragerea aciditacregte "Jlp"t,itl ciiculalia are sangvind un pret:procesul introdus-in parazite' ciupercilor teaSiincuraieazddezvoltarea
* HIPOGTICEMIEI SIMPTOMTTE ll-i SteU''ciune I Uitare
il . d;il
'Cotmaruri
r lritabilitate ii . prtr r"pia ii o Furie li il . Tr"*uitrturi ' Piele Palid5 ll . nr"t""ia ' Dispozilie : t.hiTll:1:^,-.^ ll . r,"nipi'uliu llrFoame.Sanseciesaumigcdrisacadateii e Confuzie de tl . Durere cap atenlia ii r Dificuttate a menfine de . ;;;;;;;;iaiuede,e dubta ll treaztr ll . ;;;";;d*"," il in e senzalie furnictrturi jurulgurii i] de il : ffi;;;;;;;; r Mdini5i picioare reci i ' ll . ci"ai* incelogatd 'Convulsil ll . Creatd - ' goma t lmposibilitatea a setr-ezr, de ll
lL _ _ '-
FSla@u='F!.f
tiii
t!
;in;rry-f;"*1ep91$eqr!_ce5-eadqelLcs!'n!i''-rr
HI S I M P T O M E L EP E R G L I C E M I E I
1-
,.
_ ir.-=
a
I I
li '
ii . ii
ii
Comtrdiabeticl saucetoacidozl
' li Dispnee
44
Ca reguld empirici, mediciifolosesc valoarea 60 rng/dla de g l i c e m i ed r e p t l i m i t d i n f e r i o a ra n o r m a l u l u iL a o r i c e v a l o a r e i d . egaldsau mai mici decAtaceasta, se agteaptd intAlneasci ei s5 g s e m n e i s i m p t o m d e h i p o g l i c e m iC . r p u lu m a nn u f u n c J i o n e a e eo zI prea bine atuncicAndnu existdsuficientd glucozdin sAnge. Mugchiiau nevoiede energia care le-o furnizeazd pe glucoza pentrua-giindeplinirolul;de aceea, atuncicAndglucoza esteinsuficient5, simJili vI sldbit, obosit, dezorientat puteliresimli du9i reri musculare, iritaliigi inflamalii. Creierul nevoie glucozl are de pentrua coordona intregul organism, sd nu mai vorbimdespre ca propria pentrufunclionarea gi a tuturor nevoie, proceselor sa intelectuale. glucozd Fdrd suficientd putefigAndi nu clar,nu v5 puteli gi concentra nu vd putelifolosimemoria cum trebuie. gtili Poate ce trebuie facefi, nu reugi!i. si dar
ti jl
este iar rimAnein sAnge, insulina zaharurile ducliade energie, nu in eliberatS cantitilitot mai mari.organismul mai reaclionea- aceasta de indeplinimisiunea nu-9ipoate la zI adecvat insulind in acelagi careau nevoiede ea' glucozala celulele a transporta devinetot mai acid,iar microorganistimp, mediuldin orgarrism sl se mele negative simttot mai mult ca la ele acase se apuctr 9i g p r o d u c d i m a im u l ta c i d .
ATUNCICANDAVETIHIPOGLICEMIE SA cE TREBUTE FACETI
de UrmAndprogramulDietei Young, veli sctrpa hipoglicemie5i de efectele totugiposibilstraveli din cind in cind cite un episodde salenepllcute.Este diferitede cele ce FIrI indoialSci mediculv-a dat instrucfiuni hipoglicemie. cu dar veli citi in continuare, ele nu sunt compatibile Dieta Young.Un baton ce de ciocolati sau un paharcu sucde meresaualtceva aduceun aportmare, doar pe termenscurt- veli simti un val bruscde glucide poateda rezultate -, hipoglicemiei dar efectulpe le temporar energiein locul oboseliidatorate de zaharurilor ctrtre fermenttrrii acidit5tiidatorate termen lung va fi cregterea bacteriisauciupercigive!ireveni|aace|a9icercvicios. carenu crescaciditatea: solu[ii la fel de eficiente, latecateva r beli un paharde lapteproasptrt migdale de I mincati un morcovsauo sfecltr o mAncati farfuriede rogiicu avocado o I . beti un litru de biuturtrverde.
Am 62 de ani 9i timp de cinci ani am urmatun tratament pentrudiabetulli oral de tip 2 de cinci ani. in numai patrusiptdmdni,bAndbduturi verdegi urmAnd , o diettralcalintr, putut str reducdoza de medicamente 5O-75"1o, ?n :, am cu iar acesttimp am inregistrat mai bunl glicemiedin cdteam avut vre<ldat5. ,, cea in plus,am slibit aproape kg gi slSbesc continuare. cAndte gindegticd mi , 3 in $i s-aspusci esteo boali incurabiltr careduce la invaliditate mai gravd! gi tot
REZTSTENTA TNSUUNA r Hipoglicemia poate conduce la hiperglicemie,ca urmare a poftei de dulce gi a transformdrii glicogenului,care duc la rAndul (e r e am u l t d i n s u l i n i ) ,a p o i r e z i s t e n l 5a i n s u p lor hiperinsulinemi l lini, gi, de aici, pasul urmltor este instalarea deplind a diabetului d e t i p 2 . i n t i m p , v a l u r i l es u c c e s i v e e z a h a r u r i9 i i n s u l i n i , p r e d gi acizii rezultali in urma fermentirii excesului de zaharuri cum afecteazi locusuriie receptorilor pentru glucozd de pe suprafala pentru procelulelor.Acesteanu mai pot primi glucoza necesard
acutede ii Urmand programulDietei Young, ar trebui sd eliminati episoadele trebuie mai descrise sus, dintresimptomele Daci avelivreunul ll hiperglicemie. consumdnd cantitatemare de btruturtr o imediat. Re-hidratali-vd li sa'aciionati cu Luafisuplimente kg de mastr corporalS. rilr" p"^,trli"..i"ir li ;rd":; li .ror, care contribuie la combinareainsulineicu glucoza9i la pdtrunderea de li glucozeiin celule,pentrua fi utilizatl ca surstr energie.
46
SEMNE STMPTOME $t in afard semnele hipoglicemie hiperglicemie de gi prezende tateanterior, existd mullimede altepotenliale probleme insoo ce diagnosticul diabet.Dacdefectele de secundare la inceput de lesc nu anunl5o suferinld suficient mareincAtsd vd determine de si vd menlineli glicemia limitesindtoase, spuneli complicaln ce de vitdmarea nervilorsau a rinichilor, orbirea liile cardiovasculare, saualtetulburdri vedere, precumgi risculcrescut amputare de de a unui membru? Toateacestea, plus mai multecomplicalii dase toreazdnu doar glicemieineslndtoase, gi hiperaciditSlii ci organismului. Toateacestea impreund duc la imbf,trAnire prematurd, intrucAt,ca sd lSsdmfinelurilela o parte,organismul incepe sd putrezeascS. Sistemul cardiovascular SI incepem inima.Diabetul cu inseamnd riscuri doui sau de chiarde patruori mai maride aparilie afecliunilor prea cardiace infarctul cum miocardic, ateroscleroza, anginapectorali,accidentul vascularcerebral, hipertensiune4 hipercolesterolemia gi nivelulcrescut trigliceridelor. al Organismul protejeazd acise de zii in exces(saude zaharurile exces)- care ar puteaperfora in vaselesangvine legAndu-i grisimi gi minerale. de Dar aceste grisimi se acumuleazi vasele sAnge in inim5,provocAnd in gi de aterosclerozd, angind pectoral5,infarct miocardicsau accident vascular Inima trebuieatunci sd munceascd cerebral. mai mult pentrua pompasAngele inspregi dinspre impingAnd ea, acelagi prin vasesangvine volum de sAnge ingustate, ceeace se traduce (Aproape prin hipertensiune. 60% dintre pacienliihipertensivi Inimagi vasele sAnge suntdiabetici). de pot bolnave sldbite cauza, o bruscd tensiunii de asemenea, cre$tere a atuncicAndvd ridicali bruscdin gezut,ceeace vd provoacd Acelagilucru se ameleald. poate atunci cdndstafimult timp in picioare. intAmpla face Organismul si creasci nivelulcolesterolului gi LDL,penacizii,gi al trigliceridelor, tru a lega pentrua se protejade excesul
de acizi rezultali in urma fermentdrii excesului de zahdr. viala de aciditatea r5u (LDL)vd salveazd colesterol Aga-numitul - cu prelul periclitdrii a vielii ca urmare pe excesivd, termenscurt pe lung. cardiovasculare,termen problemelor foafteaderente pot provocalipireaceAcizii suntsubstanle 5i preprobleme circulalie de luleloruna de alta,ceeace provoacd in cum claudicaliaintermitentl(dureresau amorlealS zona gi de in timpul mersului) deprivare oxigen, inferioare membrelor inreci,gdndire precum: mAinigi picioare careduce la simptome ametealS chiardemenfi. memoriei, uitaregi pierderea celogatd, 5i igi are cauzain transformarea cardiacdcongestivl Insuficienfa cardiac. mugchiul glucidelor acizi,care,,terciuiesc" in Vederea care irigl retinapoartdnumele sangvine vaselor Deteriorarea orbirea.De fapt,diabetul Ea diabeticd. poatecauza de retinopatie ale Multetulburdri noi principalS cazurilor de orbire. a estecauza pacienliidiabetici,intre ele la mai crescutd vederiiau frecvenlS (presiune nivelulglobuluiocularcare la glaucomul num5rAndu-se (calcificare a citre nervuloptic)9i cataracta de sange reduce fluxul ism organ uI it[!i i vizuale; acu nd i cristalnului caredetermi pierderea dinfiecare de excesul acizi), a folosegte calciulpentru neutraliza la mai frecventS doua afecliunifiind o datSgi jumState tre aceste este asociat9i cu diabetul persoanele diabet. De asemenea, cu i acuitdli vizuale) ui edemul macular(pierderea frecvenlei cregterea (glaucom determinate ele de hemoragic), gi a neovascularizdrii 9i hiperaciditate. Rinichii apar dintre pacienlii ani in cincisprezece de boali, la 2oolo afecfirenalS, carepot ducechiarpani la insuficien!a boli renale, pur gi simplugi inceRinichiicapituleazi letal. une cu potenlial teazl sd mai funclioneze,dupd atdta efort pentru eliminarea de in rezultali urmaexcesului glucozd. acizilor
48
nervos Sistemul Aproape60-70"1. dintre pacientiicu diabetprezintddeteriorlri la nivelulsistemul neryos pot determina gamdlargdde ce o printrecarefurnicdturi, simptome, senzalie arsurS, de amoteal5, pierdere sensibilitilii recesaula cald gi dureriinlepdtoare, a la in special nivelulmAinilor al picioarelor, mergAnd la tulbula gi gi de rdri de digestie, transpirafie excesivi,disfuncliide erecliepAndla afectarea gi tensiunii arteriale pulsului. Neuropatia membrelor inferioare, exemplu,esteo afecliune de carefaceca pacientul nu si poatdridicasuficient piciorulpentrua p5gi, cauza din deteriordrii nervilormotoriai membrelor inferioare. alt exemplu Un esteincontinenla urinarl (controlul slabal veziciiurinare). apareca Ea urmarea deteriorlriinervilorcare inerveaz|vezica urinarl, ceea ce ducela dilatarea vezicii,pierderi urini gi/sau de dificultate a de goli total vezica,probleml care duce, la rindul ei, la cre5terea incidenlei infecliilor urinare. Amputarea Peste 000 de picioare 6Z suntamputate anualin Statele Unite din cauzacomplicafiilor diabetului; mai mult de jumdtate dintre cazuri ar puteafi preintAmpinate diagnosticarea timp 5i prin la printr-unstil de vialS gi o alimentaJie problemd corecte. Aceast5 esteserioasl special afro-americanila amerindieni, care in la gi la risculde diabetestede patruori mai maredecdtcel al populaiiei generale.Cauza subiacentd este afectarea circulaliei la nivelul membruluirespectiv, carese manifestila suprafalimai intAi prin ulceraliiale piciorului,care se suprainfecteazi apoi produc 5i (putrezirea cangrena care se trateazd numai prin indelesuturilor, pdrtarea pe calechirurgical5). lor Obezitatea de intr-ositualie crizd,in loc sd arddgrisimile, organismul le pe acumuleazd toate,incercdnd disperare se apere,gi le uticu sd lizeazl pentrua legacAt mai mult acid cu putinj5,?ndepdrtAndu-l de organele vitale.
Afecfiunilegastro-intestinale Aceste tulburlri suntfrecvente pacienlii diabetgi includ la cu greala, pot vdrsdturile, Toateacestea inceconstipalia diareea. sau musculaturii sau tini activitatea stomacului a intestinului, ceeace o a Castropareza dideterminl golireineficientd tubuluidigestiv. prea lent conliigi abetici apareatuncicAndstomacul evacueazd din cauzl cI nervii care controleazi nutul in intestinul sublire, procesau fost deteriorali. pacienliicaretrebuie La ritmul acestui glicemia inainte mas5, administreze insulinf, de scade inainte sd-gi poattr fie absorbite. s[ s5 ca alimentele Disfunc[iile sexuale jumltatedintreblrbalii diabetici vArsta peste Mai mult de cu impotenta aparela diabetici de cincizeci ani suferlde impotenl5; ani, decAtla bdrbacu zece-cincisprezece in medie,mai devreme Peste treime o dintrefemeile diabet cu suferd tii carenu au diabet. ?ntre care de sexuale, de deteriordri un fel saualtul ale funcliilor mula datorittr afectiriinervoase, sciderea sensibilit5lii atingere gi libidoul gi libidouscizut.Funclia vaginald uscatd sexuald coasd neryos de autonom, carepoatefi paralizat suntcontrolate sistemul de hiperaciditate. Osteoporoza extrage calciuldin oasepentru neutraliza a acizii Organismul gi a menlineechilibrul delicatal pH-ului.Acesta esteun proces prea normal, de dar atuncicdnd rezervele calciusuntexploatate gi igi mult,oasele pierddin densitate devinfragile. hormonal Dezechilibrul parazite, seinmullesc care rapidin mediulacidpe Ciupercile hormonilor, ceeace provoacl care-lagreeaz5, la fermentarea duc - hormon scdderea niveluluide DHEA (dihidroepiandrosteron precursor hormonului al steroidsecretat corticosuprarenale, de androgen femei),printrealtele,gi determiniun dezechilibru la
50
general tuturorhormonilor, precum bufeurial simptome cauzand gi le, balonarea, retenlia api, iritabilitateadepresia. de Transpiratia Uneorise poatesd transpirali bruscin timp ce mancati ofi-, gustativd fiindcdorganiscial, aceasta numegte se transpiralia prin porii pielii. ingerali mul incearclsI scape aciziipe care-i de Afec[iunile articulare problematicd diabetului poartdnumelede a O caracteristicd piciorulcubic Charcot osteoartropatia diabeticS. afecteazd, Ea sau pe greutatea prede obicei,articulaliile carese sprijind corpului, (deoarece cum gleznele. Oasele suntsl5bite calciul esteextras din ele pentrua neutraliza excesul acizi)gi, in plus,sensibilitatea de (in la din estediminuatd special, extremitdli), cauzadeteriordrii nervilor,astfelcd in aceste zone se pot producefracturicaretrec neobservate, ciuda inflamdriizonei. Deoarecepacientulnu in simtedurerea, nervii fiind deteriorafi, continud foloseascd el si vdtdmarea agraveazS, musculatura atroarticula[iile bolnave, se se poatesuferio deformare ireversibild. fiazd,iar articulalia frecventd Mai pulindramaticd inilial,poate, de asemenea dar degetelor, este rigiditatea care poate deveni suficientde severd incAt sd ingreuneze activitdliprecumscrisul,imbricatul, legatul gireturilor pantofi apucatul la sau obiectelor dimensiuni de mici. Parodontoza gi la La pacienlii rezisten!5 insulind diabetde tip 2 sunt cu precumparodontoza agresivS, cariilela nivefrecvente afecliunile gurii gi infecfiile gingivale, uscdciunea lul marginii cavitSlii bucale.
Infecliilecu ciuPerci Parazite evidente suntdoarunadintremanifestSrile vaginale Micozele cu iar organism, pacientele patogene din aleinmulliriiciupercilor normal femeilecu un nivel decAt mai diabetsuntafectate frecvent alglicemiei. pe listd sunt sigurc5 aceastS nu conlinenicio situalie careafi provrea s-otrdili, dacl avefide ales.Vremede mulli ani, aceste Aga ale urmdriinevitabile diabetului. cd blemeau fostconsiderate t5riesaucat mai des:pSstrand nu pot decats5 afirmcu suficienta putelipreintimpina glicemiei, nivelului asupra controlul constant orale au propriile antidiabeticele lnsulina complicalii. aceste 5i ca in special urmaiar adverse, efectullor nu esteuniform, efecte DietaYoung cu o re a faptuluicd sprijind alimentafie zaharuri. in datd pentrutotdeauna, mod natural9i glicemiao controleazd doar cu efectesecundare Sau,mai binezis, firl efectesecundare. ei pozitivelCu ajutorul putefieliminade pe listadumneavoastre la absoluttoate problemele care ne-am cu motivede ingrijorare capitol. in referit acest
se din ,,Boala natte noiSiin noi." Antoine Bechamp contrariilor constituie unul dintrefundamenteCredcd Legea gi ale le majore Universului ci, in multeprivin!e, avemmisiunea dintredoud extreme. Aceasticartese ocupd de a gSsiechilibrul pe de unadintrecelemai maripolaritdli: dezechilibrul care-l scot gi la ivealS bolilegi echilibrul reprezentat slndtate condilia de fizicdbund. Ca peste in naturS, tot corpul umanincearcd pistrezeechisi in librulintre influenlele carese exercitd interiorul siu. Cel mai importantdintre numerogii factori implicaliin acestproceseste d e c h i l i b r ub i o c h i m i c i n t r e c i d i t a t g i a l c a l i n i t a itn l i c h i d e l e i n l d a e e gi sAnge lesuturi. trebuie inlelegeli totalitate in nofiunile de Nu si principal biochimie detaliate acest in capitol; mesajul estecd aci(sau gi la ditatea alcalinitatea acidulgi baza)sunttotal opuse, fel ca frigulgi cdldura. AtuncicAndse ?ntAlnesc anumite in concentraJii, anuleazd reciproc. organism in 20 se suntnecesare de pdrli pentru neutraliza paftede acid.Relafia alcaline o acid-bazi este a (,,puterea pH-ului mdsuratd ajutorul hidrogenului"). cu la de Organismul pH-ul echilibrat valoarea 7,365gi face are gi pentrua orice,chiargi in detrimentul oaselor al altorlesuturi, n i v e l .N i v e l u p H - u l u in u r i n i g ii n s a l i v i l m e n ! i n e d n g e lle a c e s t a s are un interval mai marede acceptabilitate, 6,8 gi 7,2.Aceasintre clasicd mullumegte un pH ta estepdrerea se mea;dar medicina cu intre 5,5 gi 6,5. Aceste valoriinsi, degipot fi considerate ,,normain le" - prin faptulcd se situeazd acestinterval cei mai mulli la -, semnal unui exces zaharuri oameni suntde faptpreaacide, de AtuncicAndpH-ul urineigi/sau gi alli carbohidrali alimentalie. in
54
al salivei scade 6,0,e mai mult ca sigurci pancreasul glansub gi dele suprarenale sunt suprasolicitate organismul afld intr-o se $i (Vezicapitolul2 pentruinformalii stareprediabeticd. despre diagnosticarea clasicS diabetului, mdsurarea a prin valorilor glicemiei.) C I C L U L E Z E CIH I B R U L U I D L lmaginali-vd nu duceligunoiuldin casd cd timp de un an. pe langdmizeriaabsolut dezgustdtoare, facesi apard felul de asta tot vietdlicarevd devin colocatari. an cu stil de viali gi alimentaUn vI lie periculoasi polueazimediulinternal organismului acein lagifel gi formeaziun mediuprimitorpentruvietilile microscopice carear trebuisd vi cutremure fel de mult ca prezenla la gobolanilor saua gAndacilor cas5. in Ali intrat ceeace eu numesc in Cicluldezechilibrului. conEl stituie calea spretoatebolile,inclusiv hipoglicemie, hiperglicemie gi diabetde tip 'l sau2, gi are patrustadii: Stadiul O tulburare 1: fizicdsauchiaremolionall mediului. a ?n cazul diabetului, poateinsemna megadozd zah6r aceasta o de sau o alimentalie generalbogatl in glucide.poateinsemnagi in gAnduri, cuvintesaufaptenegative, (dupd trdiriafective distructive cum vom vedeain capitolul6) sau un mediu externpoluat (cu monoxidde carbon la gazele egapament automobilelor de de ale gi camioanelor cu undele sau electromagnetice). prin Stadiul 2z Dezorganizarea celulelorgi a microzimelor. dezorganizarea celulelor se formeazi tot mai mulli acizi, care gi compromit mai mult mediulintern. Stadiul3: Pe m5sur5 celulele adapteazd mediuldin ce se la ce in ce mai acid, ele incep sd-gi schimbe formagi funclia,devenind bacterii, apoi ciuperciparazite, apoi mucegaiuri ?nfinal, gi, microzime. Stadiul4: Acestenoi forme biologicedescompunprin fermentare zaharurile organism din (ceea determinihipoglicemie ce gi agamai departe), apoi grdsimile in final proteinele, gi creAnd gi mai mulli acizipericulogi giastfel, viciossereiade la capdt. cercul
primindeticareapar- gi carese aduni laolalta, simptomele - nu suntdecdtincerciri ale organismului a-9i de chetade boali din al delicat pH-ului9i de a scdpa Cicluldezechilibrul menfine pot simptomele fi fazeale dezechilibrului, in primele echiiibrului. alergii,probleme cutanate, relativminore:dureride cap, eruplii semne Aceste iritaliigi agamai departe. inflamalii, ale sinusurilor, degi de timpurii sunttratate obicei cu medicamente, astanu face in loc si o elimine.De fapt, maniproblema, decAtsI mascheze lor contribuiela agravarea in simptome pufarea majorf,a acestor viitor. gi o ce Pe masurf, situalia ia raznatot rnai mult, organele sisincep si cedezein mod de temeleslibite (pancreasul, exemplu) ciclu - este gtimcum sI evitdmcu totul acest Din fericire, drastic. Dacdacele noastri.Nu ,,faci"diabet,ci !i-l ,,provoci". in puterea ameninfAnd ui si-lintrelin, Cicluldezechilibrul declangeaza lucruri s5 echilibrulpH-ului gi fo(andu-fiorganismul se zbatSin fel 9i c5{i inseamna echilibru, sd chip pentrua incerca menlini acest de Acestciclu estedeclangat catevalucruri, diabetul. ,,provoci,' gi de in nefericite materie alimentalie fiind alegerile principalele ce capitolele proasti,desprecare veli afla mai multe in digestia urmeazi. E CICLUL CHILIBRUTUI pdstrandu-vd pe de alti parte, putelialege ciclul echilibrului, glicemiala un gi echilibrulpH-uluiin organism menlindndu-vi drepturile Astav5 va ajutasi v5 revendicali nivel stabil5i sdnatos. mediu intern5i sd vd opunelipolulrii cu acizi propriului asupra energie vitalitate. este 5i periculogi. Aceasta caleaspresdnState, are trei stadii.sunt ugorde tinut minte Ciclul echilibrului 3 drept,,cele C": curilare,control9i constructie. spreexteriinterior dinspre organismului stadiul1: CurS[area cu din aciderezultate dezechilibru, degeurilor or, prin eliminarea verdedin de ajutorulconsumului apd, legumeverzi 9i bdutura in capitolul7. aga belgug, cum vom ardta
56
Stadiul Controlarea 2: alimentare, gAndire obignuinJelor de gi de stil de via!5negative, iegind tiparulperturbdrilor nivelul din la organismului. Stadiul 3: Construirea celule noi, sdndtoase, calea de pe aprovizioniriiorganismului materiale construclie cu de solide precumapa,oxigenul, alimentele nutritive, vitaminele, minerale_ le, plantele, sdrurile celulare un stilde vialdin generar gi menitsd pdstreze alcalinitatea organism. (Mai multedespre in toateaceasta in capitolele urmitoare.) Pe misurd ce parcurgefi acestestadii,toate sistemele orga_ nismuluivor incepesd funclioneze unisonpentrua aducearla monie gi echilibru, iar dumneavoastrd veli observaaparilia semnelorsdndtdliiadevdrate: energie,claritatea minlii, vedere clardgi ochi strdlucitori un corpsuplugi in formi. gi DISTRUGEREA CELULETOR BETA incd n-amterminatcu ciclul vicios.Aga cum am ardtatdeja, toatesimptomele diabetului, inclusivobezitatea, probremere de piele, problemelemembrelorinferioare, afecliunilegingivale, afecliunilerenale, neuropatia, deteriorarea nervilor, afecliunile cardiovasculare, hiperinsul inemiasauhipoinsul inemiagi hiperglicemiasauhipoglicemia au originea celeopt trepteale proigi in cesuluide distrugere celulelorbeta pancreatice, a fiecaretreaptd favorizdndu-le celelalte amplificAnd pe gi rezultatele finale: 1. O alimentalie bogatd zaharuri in ducela (concentralie 2. Hiperglicemie mare de zaharuri sAnge), in care constituie pentru semnalul 3. Eliberarea insulindde la nivelul pancreasului, daci de iar, primele doul elementese perpetueazd, apare hiperinsuli_ nemia, careducela pancreaticd, 4. Insuficienld inclusiv distrugerea celureror betagi precumgi scdderea hipoinsulinemie, concentraliei enzimelor gi pancreatice creSterea acidit5tiiin intestinul sublire,provocind
ceea organismului, ce ducela 5. Acidifierea si prin care celulelesangvine se desprocesului 6. inceperea in compundgi si se transforme bacterii5i ciuperciparazite, gi careau un apetitferocepentruzaharuri le fac sd fermentein ze rapid,transformAndu-le degeuriacide, astfelcd pH-ul ceea ce intdregte devinetot mai dezechilibrat, organismului gi pregdtegte terenulpentru cerculvicios gi la 7. Rezistenla insulind un teren interiordin ce in ce mai de eliberare 5i mai multl glicemie mai ridicatf,, compromis, 5i la gi dAndnagtere gi aciditate mai mare, insulind diabetului. B. Simptomele ALFA CELULELOR EREA DISTRUG zace Pe mf,sur5 se acumuleaziacizii 5i ciupercileparazile, facesi apari gi de fermenteazdexcesul insulind din harurile sange la gi alfadevin epuizate ineficiente, fel 9i celulele hipoglicemia, de mele au evidenliat fiecaredataconcelulelebeta.cercetdrile in a versiabiologicd celulelororganismului bacterii5i ciuperci intr-un alt cerc cu persoanelor hipoglicemie. parazite sAngele in ce ale secundare diabetului, seriede simptome o vicios,rezultS miinfecliile numlrAndu-se intreele un constituie alt cercvicios, corporalS atrofiamusculari,greutatea cotice,durerilemusculare, incegAndirea ameleala, depresia, oboseala, redusi,epuizarea 5i gase trepte: Existd gi cardiovasculare. logatd problemele s 1. Clicemia cade. orgaalte substanle 2. Celulelealfa intri in acliune,convertind in sAnge. nicein glucide eliberAndu-le 5i (din cauza fermendar nivelulglicemiei, gi al aciditelii 3. CreSte tdriizaharurilor). in de gi 4. Hipoglicemie acumularea zaharuri lesuturi. 5. Acidifierea lesuturilor. diabetului. 6. Simptomele
5 B Robert young & Shel O. Singura cale de a intrerupe aceste cicluri consti in a ldsain urmi Cicluldezechilibrului a trdiconform gi principiilor expuse ?n capitolele urmdtoare, pentru men{ine a Cicrulechiribrurui. PANCREASUT Primalinie de.apdrare ce privegte in men[inerea alcalinitdlii criticea mediului din organism reprezinti pancreao pancreasul. sul esteo glanddmare,cam cAt pumnul,carecdntdregte aproape 226 gramegi estesituatrspreparteaposterioari ."uita1iiabdo, pancreasul minale,in spatele stomacului. conlinegrupuriizorate de celule, cunoscute numere insurere sub de Lingeihans, capabire si misoarenivelulglicemiei fiecare la zecesecunde, o marji cu de eroare 2"1o. de Aceste insule asiguripancreasului celebrul sdu rol ?n diabet,acelade a regra glicemia: adrpostesc ere cerulere alfa beta ce rdspund producfia grucagon respectiv de de gi de .gi insulinS. Insulina servegte transportul la zaharuriloi din'sange la cele 75 de mii de miliarde cerule corpurui, de are pentruproducclucagonulanunldficaturgi mugchiicand si-gi lia de energie. transforme depozitele glicogeninapoi in glucozi (proces de de_ numitglicogenoliztr), pentru creste a glicemia. Dar pancreasul gi un art ror, ra fer de important, diabet are in (sauin absenla acestuia). Deoarece stomacul este,prin rolul sdu, un organcu mediuacid,alimentele pa4ialdigerate suntin general acide?nmomentul candiesdin stomac, gi in cazulcelei chiar mai sdndtoase diete. Pancreasul secretd intestinul in sublireenzime digestive, pentrua contracara aciditatea a menlinu,n r"gi diu alcalinla nivelulacestei po(iuni a tubuluidigestiv. pancreasul are un rol crucialmai alesin digestia proteinelor, avandgrij6ca el organismul aibd accesla tofi aminoacizii(elementele sd c"ompo_ nenteale proteinelor) esenliali pentrua produce insuliniin canti_ tatea necesarrgi de calitateanecesard. Acegtiaminoacizisunt necesari pentru fabricarea multorenzime mai 5i digestive. AtuncicAndalimentalia conlinepermanent belgug ali_ un de mentedin care rezultdacizi (mai multe detaliiin capiiolulZ),
deoarece lupti si se pancreasul supusunui stresneintrerupt, este pH-uluila nivelulintestinului sublire. Secrelia echilibrul menlind intr-un de multeori inhibatd este cu de enzime rol de alcalinizare hiperacid. mdsurice devinegi el tot mai acid,panPe organism sau estetot mai pulin capabilsi reduci aciditatea sI procreasul insulinl. $i atunci,cu excepliacazului unei alimentalii duci nu sd oricealimentsaubduturd facedecAt mdreasfoartealcaline, organisiar alcalineale pancreasului ctr aciditatea, fdrd secreliile (adic[ dumneavoastrS!) condamnat descompunere la este mul celularlgi moarte.
Povestea Kevin lui de Am suferitde diabetde tip I timp de treizecide ani - de'la vArsta cinci ani. in toatd aceastiiperioadl, mi-am ptrstrat?n generalo stare excelentl de in prin artelormarfiale.Dar am intreruptantrenamentele strndtate, practicarea urml cu patru ani, cAnd mi s-a niscut al doilea copil. De atunci, strnitatea meaa inceputstrse deterioreze. MI mereuepuizat.Beamcu ldM-amlngrtrgat. simteam Am deveniidepresiv. ComiecAtepatrucetti mari de cafeagi uneoriluam pastilecu cofeinl doar ca rstr rezistede'a lungul zilei. in plus, luam un antidepresiv care ar fi trebuit '",:, ' ' : : dispgzilia., imbunefifeasctr rs5-mi ,,, ,] (un indicatoral concenlratiei glucidedin sinde ln tot acesttimp, aveamA1c ge, vezi capitolul6) de 8,3 (valoare diabetici).Acum cintarul se opreala 96 cd in de kilograme. final, medicul mi-a spusrtrspicat trebuie sl-mi controlez mod, mtra5teapttr moartepremao diabetul,c5ci,dactrvoi continuain acelagi gi turl gi urltii. Mi s-a spussi sltrbese str fac mai niulte exelcitii fizice. M-am simlit foarteprost,fiindctr gtiamcI are dreptate.Trebuiastrfac ceva. veram A{a d, in weekendul de Ziua Recunogtinlei, inceput str beau btruturtr in de cu pictrturialcalinegi am trecut la o dietii alcalintr. numai trei zile, am in renuntatla cafea,fdri efectesecundare. trei luni, am sl5bit peste13 kilograme- acum am aproape82 kg, Am nevoie de doar 50% din doza mea tot 6bignuit5de insulini pe timpul tit"i 5i uneori'rienun1,'de la insulintr, ptrstrAndu-mi un totodattr nivel sclzut al glicemiei.Am redusgi doza de insulinddin timpulnoptii. :Laun control,mediculmi-aspusctr arit eicelent gi sCcontinui tot aga:valoaValoarea glicemiei,pe careo testam de reaAl c ajunsese 7,O- nediabeticS. la la la gase pe zi gi care anteriorse situaconstant peste200, se stabilizase ori
60
valoarea 1.25,.normal5, de. gi nediabeticS. din nou energie am reinceput Am sI fac exerci[iifizice. Nu mi-afost ugorsI respect Oamenii mi intreabdcum reugesc acestprogram. sd-lurmezatdtde consecvent. cum ag putease nu-l urmez? mi-adlruit Dar El ceeace-midoream zeci de ani: speranta de vindeclriide diabet. Simplulfapt ctr-mi1inboalasub controlmd facefoartefericit.Acestprogrammi-adat, pentru primadattrin via[5,perspectiva unui viitor luminos.
P R O C E S U T I NC A R E O R P U L R O D U C E N E R C I E PR C P Alimentele suntun amestec complex carbohidra!i, de grdsimi, proteine, gi altemolecule, careorganismul minerale pe trebuie sd le transforme energie in pentru puteafuncliona. a Sistemul digestiv, inclusiv pancreasul, ocupdde primii pagiai procesului se de transformare alimentelor energie.Digestia a in estedoar un proces de descompunere unei diversitdfi moleculecomplexe a de intr-unnumdrmai redus molecule de mai simple. Proteinele sunt descompuse aminoacizi. in Crisimile sunt descompuse acizi in gra5i glicerol, zaharurile carbohidralii gi iar gi complecgi fructe din gi cereale sunt transformate glucidesimple,precumglucoza in (zaharul structura mai simpl5). cu cea Celulele organismului glucidele energia care transformd in de au nevoiepentrua funcliona. Sistemul metobolic organismului al descompune aceste molecule simplepentrua elibera pe energia care o conlin gi care va fi inmagazinatd moleculelede ATp in (adenozin trifosfat). Clucidele suntoxidate- prelucrate adlucu -, rezultAnd molecule apd,dioxid de cargarea oxigen de in de bon gi ATP.Organismul nevoie oxigenpentru incheia are de a cu succes aceastitransformare, exactagacum gi focul are nevoiede oxigen. procesul Fdrd oxigen, metabolic devineunulde fermentaiar la finalrezultiacid lactic acidcarbonic loc de energie gi in fie, inmagazinati ATP.(Este aspect in un pe impoftant, caretrebuiesi ni-l reamintim cAndajungem capitolul9, undevom vorbi dela spre exerciliilefizice, deoarece efortul fizic exagerat creeazd in organism starede privarede oxigen.Consumul o unei cantitdli
Acidul in excescompromite, efect.) mari de dulciuriare acela$i i d dl e l i c aa l p H - u l u l i c h i d e l o ri n o r g a n i s m . t e f i r e g t e ,c h i l i b r u integral cum ajung de folosite sunt Dacdzaharurile in general grdsimile Unelesuntdesuntde obiceidepozitate. in organism, pozitatepe termen scuft, dar cele mai multe nu sunt necesare pe la ca repede depozite, rezerye a$a imediat, cA sunttransportate grSsimilor in alimentare grisimecortermenlung.Transformarea in deporalS facein foartescurttimp. Pretutundeni corp existe se (astfel pozitevastede gr5sime, fiecareorganare lesut adipos iar se incAt,daci este vreodatdnevoie,grdsimile poat5fi furnizate Nimic din cele de mai suntnecesare). in convenabil locul unde preamult pe cei careau vdzutcum aratd ulin susnu-isurprinde lor! le corpuri americani timavreme Crdsimeadepozitatdpoate fi utilizat[ drept combustibil gi atuncicdnd corpul are nevoiede energie de fapt depozitele timp cAt se adipoase formeazl$i se consuml continuu.Dar, atAta le organismul va folosi pe ele drept disponibile, exist[ zaharuri sd DacI ar fi sd nu mai mancati 9i astfel nu mai de surse energie. -, acesta incepesd trdiasctr pe glucidele ar furnizali organismului bazatpe Acesttip de metabolism de seama depozitelor grdsime. doud ori mai multtr grlsimilor furnizeazd aproape de arderea grtrsimilor necesiglucidelor. Arderea metabolismul decAt energie grdsimilor o constituie surin t[ mai pulindenergie. plus,arderea glucidelor aduce ceaa decAt se mult mai curati de combustibil 9i p d c c u s i n em a i p u f i n d o l u a r e u a c i z i ,s o l i c i t A nm a i p u l i nc e l u l e l e Unii compugirezultaliin urma alfa gi beta ale pancreasului. pot de grlsimiloralimentare fi folosili la crearea descopunerii a energie ATP,insSpe aceastlcale se eviti parteade producere Totugi, orgaa de acizilor din procesul descompunereglucidelor. zaharuri, caledacdare la dispozilie nismulnu va utilizaaceastd dar rezultat, pe o calemai ugoarS. care-i oferl acelagi
15d inplegem mai intAi faptele, iar apoi putem cduta cauza." Aristotel
Americanii au fostniciodatimai supraponderali in prenu ca recente aratl ci un numdrsurprinzdtor mare zent.Statisticile de - 120 de milioane oameni,adici 64olo populalie de din de adulli - cAntiregte prea mult. Este mai marenumdrinregistrat cel vreoo de dati, reprezentAnd cre$tere peste60% fa(5 de cifrele din pestedoulzeci de ani, 31% 199'1. Dintre persoanele vArsta cu (cu 13 kilograme mai mult pestegreutatea sdndsuntobeze sau toas5,calculati ?n raportcu inillimea, cu sau peste20% peste greutatea ideald), restul, iar unuldin trei americani, adici aproape (cu 5 pAni la 13 kilograme greupeste sunt,,doar" supraponderali tateanormald). procentde 5% dintreadulli esteextremde Un normali, in obez,adici au peste22 kg in plus fald de greutatea procentul 3% de acumzeceani. lar cercetdtorii fa!5 de cre5tere de careau efectuat unul dintrecele mai amplestudiicarea identificat aceste statistici convingerea cifreleoblinutede ei sunt, au cd de fapt,subestimate. Ne aflim in toiul uneiepidemii obezitate. de Femeile decAtbdrbalii(33%fald obezesuntmai numeroase culoare alcdtuiesc grup undese inrede 28%).lar femeile de un gistreazi statistici aceastd in privin!5:50% dincele mai dramatice tre ele sunt obeze (15% extremde obeze),fald de 40% din femeile de albe. americane originemexicanigi 30% din femeile (in cazulbdrbalilor existlpractic niciodiferen!d rateiobezitinu a in raportcu rasa.)lncidenlaobezitdliicre$temai rapid decAt lii de de mediala persoanele la treizeci ani in sus(cu o cregtere de
64
peste 70%falSde anii '90)gi in rAndul celorcu studiiuniversitare saupostuniversitare. cifre vor continuasd creasci $i mai gravestefaptulci aceste in viitor:intre 13-14olo americani sunt dintrecopiii gi adolescenlii - asta dejasupraponderali noul milioane copii -, iar de inseamni altegapte milioane suntconsiderate riscului" a intrain de ,,supuse aceaste categorie. Frecvenfa obezitSliila copii a crescutrapid in ultimii ani - s-atriplat,de fapt,in ultimii doulzecide ani - gi, foarteprobabil,va continuasd creascS. Rataobezitdliiin rAndul adolescenlilorcrescut a chiarmai rapidca la adulliide vArst5 mijlocie.Copiii supraponderali mai predispugi devinl adulli sunt sI gi supraponderalisi seconfrunte aceeali cu la cregtere riscurilor a adresa strndttrlii. Obezitatea ajungedeja din urml fumatulin topul celor mai mari ameninl5ri adresa la s5n5ttrfii aceasttr conformcifrelor in !ard, privindcauzele deces SUA. recalculate recent CDC de in de Toateacestea suntde rdu-augur ceeace privegte in frecvenla - dejacoplegitoare a bolilorcardiace a diabetului aceastd gi in gi grave, influfard,precum in privinlaunei seriide alteafecliuni pentrusdndtate, enlate directde greutate. Riscurile inlcusiv riscul gi de aparilie diabetului a tuturorproblemelor a asociate acescu greutatea. ta, crescodati cu Copiii supraponderali expugi sunt unui risccrescut aparilie uneigamelargide probleme side a de nf,tate, inclusiv diabetul tip 2, care, urml cu vreotreizeci ?n de de jumtrtate ani, era aproape necunoscut copii. Peste la dintredecepot selefemeilor americane fi atribuite obezitllii.Anual,excesul de greutate este cauza a peste325 000 de morti premature in aceasttr doar de morlilecauzate fumat de lar5,cifra fiind deptrgitd (430 000 de cazurianual), cel pulin numlrul fumdtorilor dar inin cepe str scadtr. cazul obezittrlii, cazurilors-atriplat, frecvenla principala fiind pe calesI devinl cu repeziciune obezitatea cauzd in de deces America. totugi, se tot americanii ingragl mai mult, $i, pdrAnd ignorecei pestepatruzeci ani de sfaturi medicale sd de de mai mAncAnd pulingi fdcAnd multdmigcare. a sldbi, mai
VIATA SA CA s-ARPUTEA GRASIMEA VA rl SALVAT de Departe mine sd pledez ne pdrea grSsimea omoartr. cd S-ar estec5, in momendar de excesului greutate, adevarul in favoarea deoaviala.Aceasta, probabilcd grisimeavd sa/veazd tul de fa15, de grdsimipentrua lega acizii in se rece organismul folosegte protejAnd astfeltoatefesuturile organele 9i excesgia-i neutraliza, de de produse acizi.Molecula acid legattr de vitaleie vdttrmdrile - astae gmecheria poatefi deposau poatefi eliminatS grSsime sd faceca acegtia nu ajungi acizilorin grdsime iituta. Depozitarea la provoactr vitale, dar acestedepozitede grtrsime la organeie ne pe termenlung' Chiar5i aga, de randullor probleme strndtate mai slabenu sunt neapdrat de putemexplicaastfel ce persoanele a grisimeaoferdun loc de depozitare decAtcele grase: rdnetour" persoanele slabe,liberisi descompunl lesuturi care,la acizilor, Dataviitoare o cauzAnd gaml larg5de simptome' din organism, carepot s5 mdslabe, cand le veti privi cu invidiepe persoanele mai oricL 9i oric6t,f5rtra pune un gram pe ele, gAndili-v5 nAnce pentrucf, serioasd, problemf, bine: ele se tonfruntdde fapt cu o nu in cu a de sistemul stocare grf,similor, rol de tampon organism, corect. funclioneaztr (frecventlin gi Astfel,supraponderalitateasubponderalitatea Dar, monede. de diabetul tip 1) suntcele doutrfele ale aceleiagi 9i cu in general, cat suntmai acidealimentafia stilulde viafd,cu de in Confruntat fiecarezi cu avalanga atAie mai grasl persoana. de a se modalitate are gi zaharuri de acizi,organismul o singurd de altd parte,vesteabund estecd, cu cdt Pe proteja:grdsimea. gi alimentafa stilulde viald sunt mai pulin acide,cu.atAtvefi fi nu mai supiu,J.o"r"." organismul mai are nevoiede grf,simea problemele La de v5 proteja aciditate. origine, pentru a acumulatS ci supraponderali,din cd sunteli nu dumneavoastrf, vin din faptul hiPeracizi. faptulcd sunteli ale rolurilor benefice grisimii a liita lungS celorlalte o Existd este grdsimea rAndgi cel mai important, in in organism. primul ([n capitolecurati a organismului. de ceamai bundsursd energie
66
le urmdtoare veli afla cum sd mancalicorectpentrua determina organismul ardi grdsimile, nu glucidele, si-gioblini ener_ sd gi ca gia)' crisimea depozitatd piele ne izoleazd sub corpul gi-i menline temperatura optimS. stratulde grdsime jurul articulaliilor, din din jurul nervilorgi dintre fibrele muscurare protejeazb aceste structuri traumatisme. de unele organe, precumrinichii, suntsusin linute de grSsime poziliaadecvati.crdsimeastdla bazaproduceriituturor hormonilor. Toate acestea aratd cd grisimea este cu adevdrat prietenul dumneavoastrd. trebuie fie tipul adecvat grdsime. la Dar sd de $i, fel ca in cazuloricdrui lucrubun,e de doritsdevitaliexcesele. CoLESTEROTUL POATE VA SALVA VTATA Ne tememde colesterolul crescut aproape atatde mult ca tot de grdsime. Totugi, colesterolul esteo altd moreculd care leagd aciziidin organism. Metodade autoconservare a organismului in cazul excesuluide acizi implici producerea, din grrsimi, a aga-numitului rdu",LDL (lipoproteine densitate ,,colestrol cu mi_ cd),pentrua scdpa acizi.Excesul colesteror se acumude de LDL leazdla nivelularterelor, contribuind bolile cardiovasculare. la ldeea esenliald aceastd in privinlro sdvi pardfamiliari: eliminali dietagi stilulde vialdddtdtoare aciditate, colesterolul scdde gi va dea. (colesterolul are, de fapt, multe funclii importante orgain nism;colesterolul la nivelulpielii,de exempru, de poatefi transformat in vitaminaD prin expunerea soare.sdrurilebiliare ra derivddin colesterol. Colesterolul implicat producerea este in de hormonisexuali hormonisteroizi citre glandele gi de suprarenale, mai ales in perioadele stresputernic.pe scurt:oameniide de stiin!5 ajunsIa concluzia aceastd au cd substanld colesterolul pentru estenecesard optimd a intreguluiorganism gi _sdndtatea inaintede a fi recunoscutd aceasta, acliunea de proteclie sa impotrivaacizilod.
oBEZlTArll RrscuRlLE aciditdar secliune fi pututfi denumiti 9i ,,Riscurile Aceastd vina lucru.N-artrebuisddaJi !ii". Dupdmine,esteunul gi acelagi de dumneavoastri sdndtapentruproblemele pe grisimegreutatea - fdrl depozitele grdsime, ar fi fost 5i mai grave.Scddeele de te rea in greutatear putea reduce unele riscuri,dar pAni nu vd de subiacentd adicdpAndnu scdpali acidide ocupali problema -, nu veli glsi caleacltre sinf,tatea adevirati,durabild.Unetate totodatl strAns cu le dintre riscurilemajoreasociate obezitatea, afecliunile hipoglicemia, sunt hiperglicemia, de aciditate, legate cutanate afecliunile bolilerenale, bolilehepatice, artrita, cardiace, gi,bineinleles, diabetul. hiperdintreaciditate hipoglicemie, Am aflatdeja legdtura 5i nu afecliuni suntsinaceste Desigur, cardiace. glicemia bolile 5i folosegte gurele. Artrita,de pild5,apareatuncicAndorganismul de ce Microcalcifierile rezultS aici se calciulpentrua lega acizii. fScand pe la nivelularticulaliilor, carele rigidizeaza, acumuleazS esteun filtru majoral toxineFicatul sd ca migcdrile fie dureroase. al inclusiv acizilor, are limitalui de rezisten!5, lor din organism, 5i Atunci cAndficatulnu mai poategestiodincolode carecedeaza. pind cAnd linie de apdrare, na acizii, rinichiidevin urmitoarea CAndficatul9i rinichiinu gi ajung9i ei sd fie coplegili si cedeze. ritm in caresuntproin mai pot filtraaciziidin organism acelagi rinichi"- pielea prin cel de-al,,treilea dugi,acegtia la suprafald -ducAnd ies psoriazis multe al-, eczemS, la acnee,pete,urticarie, 5i tele.
IUI POVESTEA PAI Am diabetde tip 2, pe care-lcontroleznumai prin dieti, mullumittrbauturii alcaline.Doctorii mi-au recomandat verzi cu picituri alcaline9i alimentatiei oraltr,dar imi lin glicemiasub control pe cont propriuin acestfel 5i medicatie 13 Ca Plus gi mi-amsc5zut tensiunea. cd am slSbit kilograme. strnu mai vorverde' de gi starea bine pe caremi le dtr btrutura energia bescdespre
68
pentrubolnavii de diabet 69
gt CETONELE CETOACTDOZA Pentru bolnavii diabetde tip 1, un motiv important inde de grijorare estecomplicalia severe numitdcetoacidozd, adicdglicemia foartecrescutlcu cantitSlimari de corpi cetoniciin sAnge. Cetonele sunt acizi produgiprin metabolismul grdsimilor atunci cAndorganismul are suficienti nu insulind dejaestehiperacid. gi Dar,atuncicAndte alimentezi corect, corpiicetonici suntde fapt u n l u c r ub u n . Firi insulinIsaufdrdsuficient pentru legaincrom,necesar a sulinade glucoz5, glucozanu poatepltrundein celule.Astfel, organismul nu-gipoateproduce din glucideenergia gi necesard are nevoiede o surstr alternativd. cd incepesd arddgrdsimi Aga ceeace determintr formarea corpilorcetonici.Esteo vestebunI, din moment metabolizarea ce grdsimilor cel mai sdndtos este mod de a oblineenergie pentruorganism produce aproape gi de doul ori mai mult[ energie decAtprin metabolizarea glucidelor saua proteinelor o cantitate doud ori mai micdde degeuri. gi de Dacd alegelialimentalia carevd men!ine pH-ului,cantitatea echilibrul mictrde degeuri rezultativa fi eliminatd organism din repede 9i ugor. insd,dactrorganismul estedeja acid,cetonele rezultate nu ( m a i s u n te l i m i n a t ec u a j u t o r uc o l e s t e r o l u l u ia l c i u l ug i a a l t o r l c, i substanle-tampon) se pot acumula in sAnge,compromilAnd gi echilibrul delicat pH-ului9i fdcAnd organismul intrein ceal ca sd toacidozd. acesta esteun lucrubun.Organismul lar nu intrl intr-o stare apdrare, de utilizAndu-gi pentru diluagi neutraliza lichidele a acizii,fdcAnd astfelsI apardgreafa, vSrslturile, deshidratarea, respiraliaacceleratd durerilemusculare. gi DacI nu tratalicorect cetoacidoza, poatesd ducd la comd diabeticd in final, la ea 9i, moarte. in starea cetoacidozi, de nivelulglicemiei trecede 300 mg/dl putelicumsau 16,6 mmol/|,iar urinava aveapeste 2% glucide. pdrade la farmacie, fdri reletd, produse pentrutestarea cetonelor in urini - de exempluKetostix. Existigi un instrument comercializat sub denumirea Precision de Xtra,caremisoari concentrafia
de concentralia cetonedimineaJa MSsuraJi de cetonedin sange. ce urmandinstrucliunile insolesc culcare, inaintede sau seara, corecte. pentrua avea rezultate produsulpe care l-a[i cumparat, astainseamde bace nu apareo schimbare culoarepe bandeletd, sau cetonelor a grdsimilor, prin arderea n5 cd nu oblinelienergie Va glucidic. trebuistrintrometabolismul ci folosiliin continuare pentrua ajutaormai ,,bul'le" in alimentalie multegrSsimi duceli incepe Dacdbandeleta glucidelor. la si ganismul renunle arderea ci maro,inseamnd ardefigrdsprebej sau li-gi modificeculoarea g in u g l u c i d e ' simi, in cetonelor urindgi aveli glivd DacStestele indicSprezenla aveli in ultimele12 oregi/sau cemiapeste300 mg/dlsaucrescutd medicul,incepeli sI vi greluri sau vdrslturi, chemali neapdrat (vezicapitolul7) si mdsurali-vd cu iuprahidratali lichidealcaline dupdo jumitatedeorf,' din nou nlvelulglicemiei al cetonelor 9i alimencetoacidoza puteli preveni Pe termenlung,desigur, vanadiupentrua de tAndu-vicorect,luAndsuplimente crom 5i glanpancreasul,Si de glucozei insulind ajutAnd 9i legarea stimula B)' (vezicapitolul alimentare suplimente delesupraienalecu
din 9i de cAlivaani strmi ingragincontinu.u inexplicabilgi in cele i*"prt"t Am inceputstrconsumo cu fost diagnosticattr rezistenlila insulinS' urri b t r u t"t r t r v e r d e c u p i c t r t u r i a l c a l i n e g i a m o b s e r v a t c t r n i v e l u l d e e n e r g i e i m i u ce q]"1."1-9b-servat .i"gt" pronrnfat;ba chiar 3m slabitiateva kilograme'.in alergiala obignuite nepltrcute 5i.nici piemenstruale nu r"i am simptomele mai cd seama ag puteaobline rezultate.gi buplnia nu.ita ruginS.Ddndu_mi in legumecrude,proaspete cantitdtimari'.Aproape ne, am inceputsI mtrninc iar in kilogramele plus disptrreau, glicemiaimi scizuse f# sl-mi dau seama, adevlrat motivatdli- T-"T a*i: t fu I iil cu 15 puncte.Acum "r"t-., simtit mult mal mult, agactr am linut un postde patru zile cu lichide' M-am
"* l-":.9i: la duptro zi obositoare birou)gi am slSbit9i mai mult'.Dupa 9aP tiinflamatorii peste5 kilograme 5i, am in te sdotdmAni care am urmatacestprogram, sltrbit
d" Idi:"T-"1:"^1-
70
ru bolnavii de diabet
71
cel mai important,glicemiamea a ajuns la 80t in plus, am putut sI renunl (subsupravegherea pe antidepresive care fe lumedicului)la medicamentele am de aproape la cinci ani. Mi s-aconfirmatoficial ci nu mai am rezistenl5 gi insulintr suntcum nu se poatemai fericiti.
GRASTMEA DTABETUT $r Chiardaci inci nu am gdsitlegituracauzald dintreobezitate gi diabet,esteclar cd ele mergmAnd-n mAn5.Un studiude foarte mari proporliipublicatin lournal of the American Medical AssoMedicilor Americani)care a urmirit ciation (RevistaAsociagiei frecvenla mai marea obezitilii in aceastilard - constatAnd tot o cregtere peste5% a numdrului cazuridoar in 200'l fali de de de 2000 - a constatat totodatd cregtere pesteB% a cazurilorde o de (5i perioad5. alte probleme sdnltatecorelate diabetin aceeagi de intre cu supraponderalitatea, careafecliunile cardiovasculare, acgi cidentele vasculare cancerul, sd enumerdm ca cAteva, cerebrale cunosc creStere incidenlei, o a ceeace nu constituie surprizd. o Kilogramele plusdetermind pulin 300 000 de decese in cel anual, peste 117 miliarde ca sI nu mai amintesc cele dolarireprezentAnd costuri ingrij lor medicale.) le iri Putem vedea gi la copii asociereaclard intre suprapongi la deralitate diabet.Pe mdsurd obezitatea copii a devenittot ce gi mai frecventi,mediciiau observat o cregtere incidenlei a diabein tului de tip 2 - caredebuta medie,pAndnu de mult, la vArsta de paizeci ani. Acum,peste de au 300 000 de copii americani diabetde tip 2, insolitde toateriscurile aparilie unorcomplicade a renali gi accidentul tii severeintre care orbirea,insuficien!a vascular cerebral. sfertdintrecopiii obezicu vdrsta Un sub zece la ani gi o cincimedintreadolescenlii obezi au toleran!5 scdzutd glucozd,primul pas cdtrediabet.in mod clar, aceastd boaldeste diabetcu debutla denumitd diabetde tip 2, deoarece denumirea vdrsta adultdnu mai estevalabild.
in200l,NewEnglandlournalofMedicine(Revistademedistudiu care a monitorizat a cind din New Englarid publicat un ani' a gaisprezece urmerinae p"ti" AOOOO Temeipe parcursul i j, aiimentalia, de. programul exercili fizicorporal du-legreutatea desfdguririi Pe parcursul ce, fumatul 5i consumulde alcool' 2' iar faptul cd de tip ,urAiutui,: fbO de femei au flcut diabet al factorde prediclie mai impoftant a erausupraponderalefostcel lizice,alimentalia urmatde lipsaexerciliilor diabetului, c6 finale ale studiuluisugereazd "p"iiii"i 5i fumatul.Rezultatele pl""i,i preintAmputeafi dintrecazurilecu diabetde tip 2 ar f"r," OO;1" stil de viald sindtos'caresi adoptaun [in"t" au.a toatdlumeaar i n c l u d i o a l i m e n t a l i e c o r e c t 5 ( v e z i c a p i t o l u l T ) ' gix e r c i l i i f i z i c e r e e adecvate evitarea greutdlii grfui"lu"ri capitoiul9), menlinerea fumatului. suntpreagragi'Toii au un ordiabeticii in B0% dintre cazuri, multe ori au nevoie gunirr""iip"r*ia. i" *"i ironic,de cele mai demaimultdgrSsime,detipuladecvatSiin|ocuri|eadecvate.So|ude in capitolul7: adiugarea grdsimi este lia pentruaceasta descrisi orzahdr'deprinderea de excesul eliminarea bune in alimentalie, a remaniere Aceastd 5i g."ltt"rf sd ardi grdsimile, nu,glucidele' ceea "i sI vindecepancreasul' i"'etubolir*uluipermiteorganismului vi diabetului'Alegerea 5i ce duce la stoparea chlar vindecarea viala? v5 grdsimea va omorisauvd va salva aparfine:
illll ti
;li
I
,,Omul nu poateinvd(animic dacdnu trecede la cunoscut Ia necunoscut." Bernard Claude hiperglicemiei, hipoglicemieigi a diabetuluide a Corectarea echi1 gi de tip 2 este un lucru la fel de simplu ca menfinerea tip librului pH-ului din organism.DacI reduceliin mod semnificativ de cantitatea acizi pe care o primegtegi o produce organismul dumneavoastrica urmare a alimentalieigi a stilului de viald pe care le urmali, veli asiguraorganismuluimediul alcalin de care are nevoie pentru a fi cu adevlrat sdndtos. intr-o invitalieoficialSde a Fie ca acestcapitol sd se constituie cu vd schimbaorganismul- gi viala - pentru totdeauna, ajutorul un ci dietei Young.Ea nu esteun tratament, un mod de via15, mod Dacd vreli cu adevdrat de alimentalie, chiar gi un mod de gAndire. sd scdpali de diabet, trebuie si vi schimbali.in multe cazuri, schimbareaeste drasticd. Doar dumneavoastri puteli spune daci meritS.Dar vi provoc: puneli un pre! pe viafd - pe o via!5 plind autentice, bucurie,pace,armoniegi drade de energiegi vitalitate goste. Puteli avea toli banii din lume, dar fdrd sdndtatenu aveli nimic. Acest capitol contureazi pagii esenlialiai dietei Young, degi mai nutritivevor fi discutate dieta,exerciliilefizice gi suplimentele pagi celor zece detaliatin capitoleleurmitoare. Citind descrierea cd spre vindecare,aminti!i-vd lisusa spuscd toate lucruriledevin posibilepentru cel care crede.Aveli incredere faptul cd singura in Atunci cAnd schimbalimediul, constantd viald esteschimbarea. in totul se va schimbain acel mediu nou. Esteca gi cum ali pune un bulglre de zdpadi pe masa din bucdtirie gi l-a!i privi cum se
I i
74
transfornri conrplet datoritd de pagivb schimbdrii mediu:acegti vor permite fili nrartorii sd profundei schimbiricarese petrece cu dumneavoastrd rnisurd vd modificali pe ce mediulintern. pA$rpAr'rA VTNDECARE ZECE - STttUL LA
:--==:*J1
Publicalia New England lournal of Medicine, o autoritatemedicalS tradilionalS, declaratcd noud din zece cazuri de diabet a de tip 2 ar puteafi preintampinate dacd oameniiar face mai multl mrgcare, mAncamai corect,ar renunla la fumat gi ar adopta o ar serie de alte comportamente sdndtoase. Dar am pentru dumneavoastrS planuri gi mai mari. in cazul dietei young, obiectivuleste p r e v e n i r e a a uc h i a rc o m b a t e r e d i a b e t u l u - i n c l u s i v d i a b e t u l u i s a i a detip 1. C o n r p o n e n t e l e r i n c i p a l es u n t h i d r a t a r e a a p i a l c a l i n dd i n p ( b e l g u g )c o n s u m u ld e a l i m e n t ea l c a l i n e ,s u p l i m e n t e l e l i m e n t a r e , a gi exerciliilefizice (adecvate). intregul programare 10 pagi.Vd voi prezentaaici foarte pe scurt acegti pagi, ca sd aveli o imagine de a n s a n r b l uV o i i n t r ai n d e t a l i ii n r e s t u lc a p i t o l u l u i i a r d e s p r eu n i i . , pagivom vorbi pe larg in capitoleseparate: 1 . M e r g e l il a m e d i c p e n t r uo e x a m i n a r e i n u t i o a s d . m 2 . V e r i f i c a { i - vz i l n i c n i v e l u lg l i c e m i e i . i 3 . l i n e l i u n p o s td e 1 4 z i l e c u l i c h i d e . 4 . U r m a l io d i e t i a l c a l i n S . 5. incerpeii programclesuplimentenutriti.re. un 6. Be{i biutura verde. Z. Faceliziinic exerciliifizice (adecvate). B. Controla{i-vd nivelul de stres. 9. Urmiriii-v5 progresele. 10. Adopta{o atitudine ozitivi. p i
duptrce am implinitnoutrani, diabetde tip 1 imediat mfost d;""#; cu in douizeci de ani de experienftr modul de a mtr confrunta li asaca am peste incredibilepe care pentru rezultatele boaltr.Nimic nu m-a pregtrtit ll aceasta il to"* obtinutcu dietaYounggi nici pentrutimpul scurtin care le'amoblinut. a spectaculoasi nevoii de insulintr9i a nivelului glill nm .onri"t"t o sctrdere li cemleicAndam inceputdieta,prin postulcu lichide.Dupd ce l-amterminat, ;l meu avea dozade insulini,ctrciorganismul reductreptat str-mi am continuat mai cu il nevoiede tot mai pulini insulind folosesc 80o/o in artificiala. prezent, dietei. la ,l outinainsulinldecAt inceputul care'miaratl c5, pe de nu e totul. Suntdeosebit mullumit de dOvezile li bl "rt"faptulcd inving diabetul, ale secundare glicemiei inving ti toateefectele ii ianea ll Am scrpat nu doar de rru .oniror 9i ate nivelJluide insulinS. ffiil-J; ci ii ruitd"tust"tii ,colicei" din lurul mijlocului, 9i de celevreo 23 de kilogrameles-auschimbat acum nu-mivine sd cred Custurile 9i 1l.e ."re.i insoGau. tg.' in gi suntlegumele mirodeniile. plus,nu mai am poftaaceea il ce delicioase meae Vederea imbunltSgt. meu s-a ii ribllade dulciuri.Nivelulcolesterolului ll mai buntr. din li i" rf rt, acumimi esteulor strmtrdau jos din pat dimineala9i am energie Tot au dispdrut. a'tept toatl ziua. Alergiagi infec[iilenazaleconstante ll bei$ug adolesiurut buzelorcare m-a suplrat sporadicdin il ;#1"";";t6"rp",ruijtn nu mai apare.Nu mai rlcesc la fiecarepas' dar lj cen15, un il p"nit, mine,dietaYounga fostcu adevdrat miracol'
Li_-,__._
M 1 PASUT :CONTROIUt EDICAI m i s o P r i m a p r i r et r e b u i e d f i e l a c a b i n e t u l e d i c u l ud e f a m i l i e , a m i n u l i o s i o a m a n m e z ld f e l d e m i n u p e n t r u n c o n s u lc l i n i c t u 9 recomandica toli de AmericanS Diabetologie Asocialia lioasa. gi pestepatruzeci cinci de ani sd fie testaiipentrudiabet, "artlii sfdtuiesc toatdlumeasdfaci un control, special daci in pe dar eu Testulprincipaleste insolitoare. existduneledintresimptomele a adicdo analizide laborator pe glicemiei nemAncate, verificarea d . d s a n g e l u i u p ac e l p u l i no p t o r e d e l a u l t i m am a s 5 o v a l o a r e e dacSvi incanormalS; esteconsideratS sau 11Omg/dl mai micS gliv5 sd Asocialiei recomandd vi verificali indicaliile drali a-ici, se cemiao datdla trei ani. Dacdrezultatele situeaziintre 110 9i
76 Robert Young& Shel O. 125 mgldl,inseamnd vd pAndegte cd risculde a facediabet.Dacd avefivaloripeste126 mgldl, oblinutdiagnosticul a1i oficialde diabet. Toti cei careau simptome prediabet de trebuiesd faci gi un testde toleranld glucozd. la intai vi se recolteazd sange dupi cel puJinopt ore de la ultimamasd, pentrua se stabilivaloaiea de referinli glicemiei. a Apoi vi sedd sd beli o solulie apdindulcide td (eu vd recomand. pe care s-o preparali una singur:combinali 340 gramede api distilatd, gramede zahargi un gramde po_ 40 tasiu),iar dupd jumdtate ori vi se facedin nou unili." sangede Iui, cu repetare dupd 45 de minute gi apoi dupd alte 20 de (Vezimaijos cum se interpreteazi minute. valorile oblinute). Diabetul nu afecteazd numai glicemia;efectelesale se fac simlite in intregulorganism. Fiecare om ar trebui sd-gisupravegheze starea generald srndtate, de acestrucru fiind cL atit n'ai important candexistr o ameninfare concretd adresa precum la ei, diabetul. ci se impuneun examen Aga fizic general. Acesta trebuie sd includr mrsurarea tensiunii arteriare, pulsului, a frecvenla respiraliei, temperatura, vederea, auzul, nasulgi gatul (inclusiv glandatiroidi). Trebuiesd vd intereseze rezuliatele gi urmdtoare_ lor teste laborator: de . Hemoleucograma completdmisoardnumdruldiferitelor tipuri de celulesanvgine, special in hematiile leucocitele. gi Un numdrcrescut leucocite de indicdun nivel crescut de transmutiri biologice, precum ciupercile parazite bacterii5i le, precum degeurile acideproduse acestea. numdr de 5i Un scdzut hematiiindicdo dietdbogatd alimente de in acidegi preasdracr alimente in alcaline, special in legume sucuri gi verzi,gi o aciditate rezultantd cei peste m de intestin, in B in special vilozitdlile in intestinale, undese formeazihematiile. . Profilulbiochimic standard includeo baterie 12 pandla de 25 de indicatori sdndtilii, ai printre careenzimele hepatice. ureeasangvinS, creatinina, fosfataza alcalind,calciul si so-
diul. Potasiul o importanld are cruciali pentrumenlinerea pH-uluila nivelulde 7,365, va deci medicul dori si verifice 4,5-5,5mEq/|.Magneziul dacd aveli o cantitate suficientd: gi corpului.Nivelul reduceaciditatea menfinetemperatura din scdzut concentraliei magneziul hematiiindic[ o ale de Valoarea verzi din alimentafie. triglicerilipsda legumelor Valorile normale cum stalicu magneziul. delorvd va spune intre90 gi 110 mg/dl,iar nivese ale trigliceridelor situeazi inseamnd concentrafie scdzutd magneziul. de lul crescut o indicd denivelulscdzut fosfatazei al alcaline De asemenea, pentru Valorile normale blrbagi suntintre ficit de magneziu. gi 90-239u/l; pentrufemeilesub patruzeci cinci de ani, vapeste iar lorilenormale suntintre 76-196u11, pentrufemeile gi patruzeci cinci de ani, intre87-250u/1. Copiiiau in mod adullii. normalun nivelde trei ori mai maredecdt grase de concentralia substante Profilullipidelormdsoard - d i n s A n g ea n u m ec o l e s t e r o l u l D L g i L D L , H a lipidelor , precum colesterolul gi trigliceridele. valoare gi mare total O hiperacid. un LDL a colesterolului indictr sistem Testu/peptideiC sericemisoartrnivelul peptideiC, proteiori ori betaale pancreasului de cAte nd produsd celulele de peptidei din sAnge producinsulin5. C Agadar, concentralia produse. Persoaneal de esteun indicator cantittrlii insulind de de 0, le cu diabet tip 1 au concentralie iar celecu diabet insulind situeazi obicei la se de sau tip 2 moderat rezistenJd cressau O in limitele,,normale" le depdgesc, concentrafie glicelulelor betala cregterile cutd indicdhiperreactivitatea cemiei. mdsoariconcentralia unui aminoacid Testulhomocisteinei (homocisteina) tinde sdcreascd persoanele diabet, la cu care este gi la celeal ciror organism preaacid. ca Profilul de risc pentru trombozd evalueazddacd aveli sau cheaguri sAnge mod necode in de nu tendinla a produce ce situalie poatesd apari in cazul aciditSlii respunzdtor,
78
tru bolnavii de diabet CurbapH-ului probeide urini Prediabetic ldeal 6,5 6,8-7,1 Pe stomaculgol 5,8 s,6-5,8 La 30 min. dupi masd 6,0 6,0-6,4 + 45 minute 6,6-6,8 + 20 minute
crescute datoratd crescute glucidedin sAnde concentraliei ge.Astase intAmpls cauzaacizilor, carese comportl ca din un fel de ,,clei"molecular, celuleles5 se lidetermindnd peasci unele de altele - chiar dacd acestlucru afecteazd circulalia normald sAngelui. a Un profil al riscului renal,prin angiografie tomografie sau renald, evalueazi risculde boli saudisfuncJii renale, alt un posibilal anilorde hiperaciditateorganisefectsecundar a mului. pH-ului urinei gi al salivei,precum 5l testarea Testarea pH-ului sangvin pot alertadacl valorilenu se incadreazd vd (6,8 - 7,2 gi respectiv in limitelenormale 7,365). Valorile crescute pH-ului indicdaciditate fesuturi, ale in datoratiincercdrilor organismului a menline echilibrulpH-ului de evacuAnd excesul acizi in fesuturi, sI se ocupede el de ca sistemul limfatic. pH scdzut sAngelui Un al indici, desigur, aciziin sAnge. (sauHgbAlc, HbAlc sautestul Testu/ Alc al hemoglobinei glicohemoglobinei) mdsoardcantitateade glucozd (zahdr) carese prindede hematii. Testul oferl o estimare numdrua lui mediude molecule hemoglobind confinglucozd de care pe duratavielii unei hematii(120 zile).Privili acesttestca pe o mediea nivelurilor glicemiei aceaperioadd timp. in de Vafoarea normalf, in este, general, circa4-60lo, cd inde aga trebafi-lpe medic in ce intervalvi situali. De obicei, se considericI nivelulde pAndla Tolo esteacceptabil, B% dar saumai mult inseamnldiagnosticul diabet.Pacienlii de cu diabettrebuiesd faci testulA1c al hemoglobinei dati la o trei luni. To[i ar trebuisd faci acesttest,fie gi numaica valoarede referin!5.
examene in Persoanele diabettrebuie, plus,sd facdregulat cu la sensibilitatea nivelultSlpilorgi al caresd testeze neurologice, gi membrelor ale ochilor,mereflexele de la picioare, degetelor ar De moriade scurti duratdgi forfamusculard. asemenea, trebui minulios odatdla doi ani,consuloftalmologic examen s5facS.un precum5i examinarea regulatd tdla frecvente, tafii stornatologice pilorde cdtreun medicspecialist.
DE Ul-CERArlltOR LA NlVEtUt TAIPItOR vINDECAREA ile din zona ttrlpilor,care apar ca urmarea circulalieidefectuoase 9i UrmAnd frecvent diabetului. ale sunt un efectsecundar rrii nervilor, dieta Young,veli reugistr le vindecaligi/saustr le prevenifi.Dacd avefi deja : de incercali vd inmuialitilpile intr-osolufiealcalind bicarbonat str ulceralii, de sodiu(prafde copt)sauclorit de sodiu.
PASUL URMARTIT-VA GLICEMIA 2: zilnic nivelul trebuiesd vd supravegheali Dacdaveli diabet, pe glicemiei, nu numaidin motivele obiSnuite carevi le spudar in atentglicemia timp ce urmalidiene medicul. Daci vI urmdrili ceea scade semnificativ, ta Young, cd veli constata nivelulacesteia de ce influenleazi cantitatea insulini de careaveli nevoie.Nu fili va cu de surpringi dacd necesarul insulind scddea peste50% in primele 72 de ore de dietd sdraci in carbohidrali proteinegi 9i bogatdin grisimi beneficeprecumdieta Young. $i pacienfiicu
B0
diabetde tip 2 sau cu diabetgestalional oblin avantaje pe urde ma testdrii regulate glicemiei. a Asocialia Americand Diabetologie de oferdurmltoarele repere pentru interpretarea glicemiei: valor.ilor
R E P E R EA D A P R I V I N D I I C E M T A TE G Pestomacul gol I t/z-2 ore dupd Inaintede culcamasd re S u b1 1 0m e / d l Sub140 me/dl S u b1 2 0m s l d l B0-120 e/dl m Sub80 me/dl 100-140 me/dl Sub80 mg/dl; Peste 200 mg/dl Sub100 mg/dl; Pestel40 ms/dl Peste 160 msldl
glicemiainaintede fiecaremase,la o ore saudoua Testali-vd dupl masd, inaintede a mergela culcaregi, dactraveJi diabetde tip 1, la ora 2 sau3 dimineala. glicemiei trebuisi ldeal, valorile ar aratecam aga:80 mg/dl pe stomacul gol, 130 mg/dl la jumdtate de ori dup[ masi, 110 mg/dldupd alte 45 minute9i 100 mgldl dupi alte 20 minute,dupd carerevinerepede valoarea in la 80. tabelulde mai jos suntprezentate comparativ rezultatele caz de in diabetsaude prediabet.
E X E M P TD EV A I O R I A t T G T I C E M I T I U ldeal Prediabetic Diabeticsever Inaintede masi 80 80 140 30 minute duptr 130 205 275
insdrciatuncicAndslSbilisauvi ingrigali,cAndcredelicd sunteli dumsd natdsauvd gAndili avefiun copil, atuncicAndglicemia gi de intrevalori periculos crescute de scizute a oscilat neavoastrd cu intensiv insulinS. gi/sau cAndurmaliun tratament glicemiei pentrutestarea sunt disponibile Celedoud metode gi Glucomeglucometrul bandeletele culoarepentruglucozd. de pe careau dielectronice bazdde baterii, trelesuntdispozitive m e n s i u n v a r i i n di n t r e c e l e a l e u n u i s t i l o u g i c e l e a l e u n u i i zeci de grame.PucAteva de calculator buzunargi carecAntiresc pe neli o piciturd de sAnge o bandeletldin hartiegi introduceli-o de sunt va o acesta afiga cifrd.Bandeletele culoare in dispozitiv; CAnd plastic careau doui mici pitratecolorate. sublire fAgiidin i5i puneli o picdturdde sAngepe p5tratelecolorate,acestea din de in schimbd culoarea, funcliede cantitatea zaharuri sAnge. glicemiadumneain intervalul care se situeazd Puteliidentifica pe bandeleti o scalS culori. de cu culoarea de voastrd comparAnd de ci in acest nu veli obline o valoareexactS, o evaluare tipul fel sau sau ,,preamare".Orice glucometru ,,scdzuld", ,,acceptabild" a corectd glicemiei, vd va oferi o evaluare de bandeleti culoare dacdurmaliatentinstrucfiunile. PASUr : OSPAIUL U LICHIDE C schimbare viefii gi a sdndtda Pentru facecea mai dramaticd a gi pentrua oblinemaximulde beneficii pe de !ii dumneavoastrd cu urmadieteiYoung,ar trebuisd incepeli un ,,ospi[cu lichide" de la zile.CAndili-vd el ca la curdlenia primdcu durata 14-21 de de esteaceea a vd cu lichidesaucurS!5riii var5.ldeeaosp5lului in de scipaorganismul excesul aciziacumulali anii de alimende tafie deficitard, bogatl in zaharuri,de a vi scdpade microorgatoxice ale acestora, a vd de gi nismelenegative de degeurile gi de a normaliza glicemia de a ingi detoxifia sAngele lesuturile, a el De cepeprocesul vindecare pancreasului. asemenea, vd va de ajutAndu-vd regisi[iun pH gi sI normaliza digestia metabolismul, echilibrat.
masi
+ 45 minute + 20 minute 110 100
200
190
285 300
Este dorit sI vd testali glicemiamai frecvent de atuncicAndvi simli!iriu, daci bSnui!i scddere glicemiei, o inainte a vd urca a de la volan daci suntelisub tratament insulinl sauantidiabetice cu orale,atuncicdndfaceliactivitdlifizice,dacdaveli reacliifrecvenpestenoapte, te la insulind dacdvd trezili cu valorifoartemari ale glicemiei,atunci cAnd vd modificatitratamentul insulind, cu
82
83
Un alt motivpentru regimesteo curd!ace carespunem acest re va devenievident atuncicAndil vefi simfipe propriapiele:el (gi are un efectlaxativ exactastae de dori0. Degeurile acidedin organism dispar la sine,ca bdtAnd palme;organismul de din trebuie sd le expulzeze. PAnS cAndvedeli cum reaclioneazd organismuldumneavoastrdospSlul lichide, la cu faceliin agafel incAt - unii oameni aveanevoie 5ase sdavelio baie?napropiere vor de pAnd zecevizitela toaletd zi. la pe Durata exacti a fazeiospiluluicu lichidevariazd la perde persoani, funcliede nevoileorganismului de felul soani la in gi saucum reaclioneazd acestregim.De obicei,dupi doud sdpla tdmAni veli fi gatasdcombateli diabetul, durata dar optimdestede trei s5ptSmAni. Atenlie,nu estevorbadespre post negru!Veli puteamdnca oricAtde mult gi oricAtde desveli dori. Vi invit sd mAnca{i atAt cAtsdfili satisfdcut, indopat.ldeeaestede a mAnca principal nu in legumede culoareverde gi, in aceastietapdde inceput,intr-o formd lichidd- supe-creme, sucurisau shake-uri. Veli aveain meniugi cAteva legume carenu suntverzi:rogii,limAi,ardeigras, jicama(unfel de cartof gi mexican) uleiurisdnitoase. Daci avelisenzajii dureroase foame,nu uitalicI primele de suntde obiceicele mai puternice; celedin urmd,vor incetagi in puteachiarsd simfiliun val de energie urmare ingerdrii s-ar ca a d e a l i m e n t g i b d u t u ra l c a l i n e . e i Trebuie be{icel pufinpatrulitri de bduturd sd verdepe zi, in(saupe lAngd) litru de apd purdgi patrupahare 220 clusiv un de ml de suc proaspdt legume din verzi (diluatcu zece pirli apd). incercali facelisucdin castravete, broccoli, sd napi, lelind,ldptuci, varzdde Bruxelles, bame,pir, germeni orz, creson, pdtrunjel, de varzd albd, spanac germenide lucernS. Dacd aveli glicemia Ai pulin sucde morcovisaude sfecld, [iscizuti, puteliadduga dar legume conlinutcrescut zahdr, neli mintecd aceste au de carese prin concentreazd stoarcere, cd utilizali-le numaicAndavefi aga gi categoric nevoie evitali-le atunci avelihiperglicemie. cAnd
Se ,,culichide" pentrucd tot ce Acestae ,,ospd[ul". numegte orgapriml fazl estelichid saupiure.Astfel, in consumali aceastd Ln pentru digestie. mod pulindenergie de aL nismul nevoie foarte zilnic5de din utilizim mai mult de jumState cantitatea normal, pierdere energie de aceasta stopand digestiei. in energie procesul pentruregeneputeas-ofoloseascd va pentruun timp, organismul nutritive de celor 75 de mii de miliarde celule.Substanlele rarea sub din alimentele forml de piuresausucdevinde 20 de ori mai multdapd. corpulprimegte Totodati, pentru organism. accesibile tipic al unei zile de ospdf urmeazlprogramul in continuare, doudsau aceste plusun plande meniu,ca ghidpentru cu lichide, gdsi informafiimult mai detaliate trei sdptdmlnide inceput.Veli in suplimente capito7, gi alimente apain capitolul despre despre de culinare care lul B, iar in capitolul10 v5 vom oferi reletele general,iatd cum aratao zi tipicd pentru aveli nevoie. Dar, in dieti: aceastd
7 AM (sauIa trezire) cu | 1-1,5 de bduturlverde pulpdsaustrecuratd Suplimente BAM Supd Suplimente 9AM Suplimente 9 AM - prAnz verde | 1-1,5 de bduturd A 1O M Suplimente 1 1A M Suplimente 1PM Supd Suplimente 2_5PM verde 1-1 | de bbuturd ,5
84
bolnavii de diabet
B5
Suplimente 6PM SupI Suplimente 7_9PM 1-1,5 de bduturd | verde apddistilatd clorit sodiu sau cu de gilSmAie Suplimente Putefimodificaacestplan in funclie de programul dumneavoastrd zilnic.Lualisuplimentele forml de capsuld masd, sub la iar pe celelichide, inainte mas5. de Toate supele pasate mitrebuie in xer saucu ajutorul robotului bucdtirie.DacI vi sefacefoamepe de parcursul zilei,puteticonsuma multdsupd mai saumai multdbduturi verde.Puteli, asemenea, facelisuc strecurat legume de sd din (nu proaspete morcovi sau sfeclS aceastd in fazd,,deoarece conlin mult zahir - cu excepliacazuluiin care aveli glicemiascizutd). pentrubduturigi shake-uri capitolul10. puteliobliCdsili retete in ne un maximum efect de alcalinizant sucului al strecurat legume de verzi diluAndu-l astfel: partesuc Ai zece pi(i apd distilatl,plus o cincipicdturi cloritde sodiusausilicat sodiu. de de Dupdcum veli vedeacAndvom ajungela capitolul va trebuivd programali o 9, 9i perioadd timp zilnicdpentru de exerciliifizice. Fiecare urmeazd zi reperele generale mai sus,rotindu-se de supelegi shake-urile dimineala, prdnzgi seara, la dupd cum urmeazd: Ziua 1 SupS-cremi broccoli de SupbPopeye Supi vindecitoare Ziua2 Super-shake verde,,AvoRado Kid" Cazpacho Madrid(dinDierayoung) SupIAsparaZincado
Z i u a3 d Supd elelinI Madrid(din DietaYoung) Cazpacho SupIAsparaZincado Ziua 4 cu in de Supd-crem5 legume; timpul ospdlului lichide proasjumdtate laptede migdale gi de o utilizali ceagci p5tin loc de tofu) (din DietaYoung) Supdfalsdde mazdre (din DietaYoung) Minetrone Supd
Ltua 5
de in5/conoPidS Supd 1el (dinDietaYoung) Supi cu bucdlide legume broccoli(din DietaYoung) de SupS-cremd Ziua 6 Supi Popeye vindecdtoare Supd Kid" verde,,AvoRado Super-shake Ziua 7 de Supd-cremi broccoli (din Minestrone DietaYoung) Supd in verde"(din DietaYoung; timpulosCocteil,,Puterea cu inlocuilisfecla felindsaucastravepdfului lichide, cu te) ZiuaB conoPidd Supi de broccolii Madrid(din DietaYoung) Cazpacho Kid" verde,,AvoRado Super-shake Ziua9 verdede cruditSli Supd de Supd-cremd broccoli SuPivindecdtoare
B6 Z i u a1 0 Supapopeye Supd lelinilconopidi de Supa-cremd legume; timpul osplluluicu lichide, de ?n folosilio ceagcd jumdtate laptede migdale loc gi de in de tofu) Zilele 11-21 Repetali ciclul,incepAnd ziua 1. cu Repet, putetipersonaliza acestregimdupdgust,daci estene_ cesar. succesiunea preparatelor are nimic magic,agacd nu e nu nicio problemi dactrvrefi sr consumali anumiipreparat un favorit in fiecare dimineald saudacdnu forosilio relete carenu vd place sauutilizali numailegumele carele avelila indemAnd. pe PASUT DIETA 4: AtCALtNA in capitolul7, vom abordaamdnunlit acest subiect, cd pe aga momentvreaudoar sd vd recomand plan de alimentafie un sdrac in carbohidrati proteine, bogatin grdsimibenefice. gi dar turu.t"risticile alimentelor care le putefimancafrri restriclie ale pe gi celor pe caretrebuiesd le evitafivor fi detaliate capitoiulurmiin tor. La fel ca in cazul ospdfului lichide,atatatimp cat vd mencu alimentelor !ineli in parametrii alcaline, puteli mancaoricatde mult gi oricatde desdorili. Nu trebuiesd vi fie niciodattr foame. Dar mdncalipulin gi des (celputin gase mese), rocde trei mese in imbelgugate zi. Pulingi desestedeseori pe mai binedecdtmult gi rar. Dieta Youngeste,de fapt, un plan pentrutoatl viala _ mai mult un stilde via!tr decdto simpltr dieti. Nu puteliinvinge diabetul urmand sfaturile aceasti din cartegi apoi revenind stilulde la viafd gi alimentafia dinainte- decatdaci vreli ca diabetulsi reapar5. Dar cred c5, dupd ce veli vedea cat de bine vd simlili
nu intr-uncorp cu adeviratsdndtos, veli dori sd vd intoarcefila v e c h i us t i l . l tntreaga viali, iar diesd Acestplan esteconceput vi schimbe fdrd ta Youngva deveniun lucru pe care-lveli facein mod firesc, cu Totugi, trebuisd incepeti o abordare ar a trebuisd vI gAndili. un de in Ea mai structurat5. constd dietaYoungoficialS, program '12-16 pentrua vd invdla luni E slptdmAni. nevoiede trei-patru celulelecu un nou mod de via!5.Ca sI nu mai spunemci gi trebuiesdinvdlaliun nou mod de a vi hrini, de a dumneavoastrd peste noapte. Este proun gi gAndi de a trdi.Nimic nu seintAmplS s n c e s , u u n e v e n i m e n ti n g u l a r . 5 PASUT: SUPUMENTETE in capitolulB vefi gdsitot ce trebuiesd gtili desprefolosirea minerale, sdrurigi plantealimentare vitamine, suplimentelor Utilizarea diabetului. in cadruldieteiYoungpentrucombaterea procesul de vd corectda suplimentelor va ajuta si parcurgeli gi celule organismul sd vi construili s5 schimbare, vd purificali legarea vor noi, sdndtoase. Suplimentele ajutala neutralizarea, 9i gi bacteriilor a ciupercilor acizilor,la retransformarea eliminarea pe in parazite microzime utile,aducAnd organism, calenaturain gi interior. de 15, stare armonie echilibru o P A S U L : E U $ O RS Ae r t S U CV E R D E 6 importanla vom vorbi mai pe largdespre capitol, in urmStorul - api sindcu a hidratdrii constante organismului apddin belgug are oamenilor nevoiede verde".Majoritatea toasd gi ,,bduturi un zi. cel puJin4 litri de bduturiverdein fiecare Eu recomand greutatea Acestlucorporald. 13 litru pe zi pentrufiecare kg din permiteorganismului sI deoarece criticS, cru are o importanf5 a elimine degeurile cide 9i face mediul intern mai alcalin, gi permilAndu-i sevindece si se regenereze. sd
i
i
BB
B9 :-tl influenleazd dupi cum 9i fiziologia fiziologia, vi poateinfluenla psihicul. puterunortrdirinegative stresul inclusiv de in situaliile stres, elibereasuprarenale gi furia,tristelea frica,glandele niceprecum pentrulupti organismul carepregeteste hormonul zi adrenalina, dd Adrenalina saufugd,pentrua vi menlinenivelulde energie. glicemiei, ce transmifapt pentru cregterea semnalul organismului pentrua legaglumai si te pancreasului elibereze multi insulind lntregul energiei. pentru oblinerea la cozagi a o transporta celule, o unul pozitiv,menit sd furnizeze exploziede este mecanism problematice. sd cu energie ajutorulcdreia putefiiegidin situaliile continubfiri oprire, glandelesuprarenale ins5. dacd stresul penla gi la extenuare nu veli mai avearesurse cares5apelali ajung se organismului vor descompune Celulele tru a facefaldgreutSlilor. cererilede pentrua satisface pentrua eliberaglucidelenecesare din ca va iar energie, organismul deveni, urmare, ce in ce mai acid al la 5i gi veli intra?ncerculrezistenlei insulind, hipoglicemiei higrditoaprobabil unul saumai multesimptome perglicemiei, avand dureri in diferitepdrli ale corpului,dureri de cap, re fime1eald, diabet. digestive) in celedin urm5, tulburdri 5i, in parte stres vialade zi cu zi, in mdsurimai de Avemcu tolii lui maresaumai micd,gi de multeori gestionarea e un lucruugor de zis gi greu de ff,cut.CelorcdroracautSajutor pentrua invdla the carteaPracticing Postresulle recomand cum sd gestioneze de concrete), Eckhart prezentuluiin exercigii wer of Now (Puterea Tolle. dintredispozilegdtura despre doarun exemplu Ca si vede{i in efectuat Japonia, la gi diabet,sd ne gAndim studiulrecent lie mai metabolizeazi bine glucoza cd diabeticii L"r" u demonstrat Parin bunS timp ce au mAncat. ingeratd dacdau avuto dispozilie timp o coin vizionand acelaSi ticipanliila studiucare mancau cei mai micddecAt careau o medieau avut,dupl masa, glicemie - faptvalabilatAtpentru cu dicei plictisitoare audiat prelegere o abetde tip 2, cAtgi pentrucei fdrddiabet.Cercetitoriiau avansat consumul glicemia deoarece miregte poatereduce ipoteza rAsul ci
BAUTURA VERDE
Combinali litrude api distilatd r6 picrturide cloritde sodiusausilicatir un cu de sodiu 9i o.linguri!tr purbere de verde.Futegi adduga ringuri[i de purbereji o
di1,Sermg.nisoia, de degi acest lucrueste oplional. inghigili lingurild t tsau de purDere germeni soiagi apoibeli imediat orn de bautura verde). Dactr doriJi,
puteliadluga suc proaspdt ltrmAie. de
Am flcut,diabet tip Z j1 de 1992.Luam2,5 mgClucotrol (un antidiaXL ,anut betic oral) 5i mergeamzilnic s5-micontrolezglicemia,dar ea rtrmAnea prea ridicattr. Asta,pantrcand am inceputstrconsumb5uturaverdecu picdtuii alcaline. Am ?nceput lin evidenfavalorilor glicemiei,pentru a vedeadaci si aparevreo diferenfS. Dupi dour zile, glicemiamea se situain intervalulacceptabilgi a rrmasastfel,chiar gi dupd ce am rncetat mai iau clucotrol. Disi abetul meu estecontrolatgi se parecd funeia pancreasului refrcut.Chiar s-a ci e un miracol!
=:-*--::i
PASUL EXERCT]IltE 7: FtZtCE Pentrua vd pdstra celulelesrnitoasegi organismul alcalin, avefinevoie exercilii de fizicezilnicegi,totugi, efortul fizic poate determina cre$terea aciditelii organ ismul secretel" ui. u*er.i1ii lo, fizicecorecte suntdezvdluite capitolul9. Vestea in buni estecd e nevoie doar15 minutepe zi ca sdvr puneliin migcare de intregul corp, astfel incat sd stimulali circulalia sangvinr, reduceli sd glic e m i a s de l i m i n a fa c i z i id i n o r g a n i s m i s r d e v e n i !m a i p u t e r n i c , , i g i mai flexibilgi,in esenJi, sdndtos. mai PASUL CONTROLAIT-VA B: NtvELULDE STRES Trdirile afective bune,rele sau indiferente au un impact m a j o ra s u p r a c h i l i b r u l u iH - u l u g i a n i v e l u l ug l i c e m i e p s i h i c u l e p i i. i
90
pentrubolnavii de diabet AIWPM AIWPM AA/VPM AM/PM (indicali orele) Suplimente Biuturi verde Piciturialcaline soia germeni Pulbere esenfiali Acizi gragi Multivitamine Crom/vanadiu NADP Magneziu Zinc vegetal Purificator Stimulent Pancreas Altele:
PASUr9: URMAR|T|-VA PROCRESELE Poatefi greu sd vedeli cAtde departeali ajunsdaci pierdeli punctul plecare, sI nu maivorbimdespre din vedere de ca detaliile drumuluiparcurs. insemndrile consecvente foarteimporsunt tantein luptadumneavoastrd ?mpotriva diabetului. recomand Vd s d! i n e Ju n j u r n a lz i l n i c . i Pentru inceput,nota[i-v5 pentrua obtoatevalorileglicemiei, servaeventualele tiparegi pentrua vedeacum se stabilizeazS, mul[umiti eforturilor dumneavoastr5. vd va oferi o motivare Asta pentrua urmain continuare programul. asemenea, constantd De notali ceeace mAncali ceeace be!i, precumgi suplimentele 9i pe alimentare care le luali, pentrua puteaimpdrtdgi medicului informalii pentrua vedeacum se coreleazd nivelul gi aceste cu glicemiei. in plus,daci vreli sI !ineli un jurnalca modalitate gestiode (vezimai jos),poateveli dori si-l adlugalila restul narea stresului informafiilor. Ve{i fi surpringi constatali puteli gisi coressA cd ponden[a intredispozilia gi stres, de o parte, glipe gi sufleteascl pe de altdparte. cemie, Printre altele,o bundevidenl5 va permitestrvedeli cAtde ve bine 9i de repede sunt respletite eforturile dumneavoastrd. Multi dintrepacienlii mei au trebuit reducd sd dozade insulintr necesari c u p A n d a 5 0 %c h i a r n p r i m e l e 2 d e o r e . l i 7
Eviden(i zilnici Data_ (sdptimAnal) Greutatea Denumire Doztr Clicemie AM Ora Atv'l/PM AM/PM Ai\'//PM AM/PM AM/PM AM/PM
ClicemiePM Tratament:
A[mfi6i]eMicdejun: PrAnz: Cini: Custtrri: AP5,/suc: fizice: Exercilii Tip: Durati: Observatii:
in existenttr multecelule o fosfat, enzimtr dinucleotid * NADp - Abreviere la nicotinamid adenozin de
GANDIRIIPOZITIVE 1O: PASUT PUTEREA in va diabetului depinde maremtrsur5 in Succesul vindecarea pozitiva. atitudine o de dumneavoastre a vtr pastra de capacitatea gi numaidumsuntfoarteputernice afective gi Candurile trtririle neavoastrdputelisSIecontro|ali.CAnduriIegiemolii|epozitive
ajutdla menlinerea gi armoniei homeostaziei interne, in plan atAt fizic,cAtgi psihic, cAndcelenegative pe stimuleazd descompunereacelulelor, eliberarea glucozei acumularea acizi?nexces. gi de Ceamai buni calede a rdmAne (gi echilibrat emolional alca_ lin la nivel fizic) esteconcentrarea asupra momentului piezent, asupra ceeace trSiliacum,asupra ceeace se intampldacum. a a incercali nu trdiliin trecut in viitorgi preluili sd sau clipaprezentd. candurilepozitive, cuvintele pozitivegi faptele bune vd energigi zeazd vI alcalinizeazd organismul. in plus,s-arputeasd aveli nevoiede o atitudine pozitivi pentru a respecta acestprogram, pulin la inceput.schimbarea cel nu esteugoard niciodatd, dietaYounginseamnd iar reconstruclie capitalS. Mai alesinceputul ospdlului lichidepoatefi dificil,decu oarece organismul cura!5 o marecantitate degeuri se de de toxice acumulate. Dar cred cr veli constata programulvd oferd in cd scurti vrememotivede gandirepozitivd,pe mdsurd veli simli ce succesul adancul in fiinlei.schimbarea petrece un nivelatat se la de profund gi intr-o manieri atat de cuprinzitoare, incat vd va oferi toateargumentele careaveli nevoiepentrua v5 convinge de de justelea cdii pe careali pornit.in scufttimp, nu veli mai avea nevoiesd facelieforturicongtiente a gdndi pozitiv:caracterul de pozitival procesului deveni va evident pentru cei din jur gi,ca toli rezultat, gAndipozitivin mod firesc. veli
sd iar sd ca ,,Fie hrana vd vindece, leacurile vdhrdneascd'" Hipocrate nu glicemiei valorilor pentru stabilizarea necesard Alimentalia nu alimente preaacide5i din MAncali belgug arenimiccomplicat. multe legume si Trebuie mAncali foafteacide. evitalialimentele (benefice). treNu grdsimi s5 verzi,sd beli ap5 (bun5), consumali sd Trebuie in bogate amidon. dulciurigi alimente buiesd mancali atuncicandsuntelis5tui. din mancat des mdncali gi si vi opri[i indrumari,5i toateceluleledumneaAstae tot. Urmaliaceste de energia careau nevoie,fSri st fie vor voastrS puteas5 ob1in5 de Diabetulgi toate problemele sindtate de inundate zaharuri. Va trebuisI vd ajutali trecutului. vor insolesc fi de domeniul care-l fizicepotrivite, alimentare exerciliile cu organismul suplimente 9i alimentalia. dieteiYoungrdmdne lineli mintedoar, dai in centrul de nevoiede combustibilul atuncicdndv5 faceliplinul,cf, aveli de Nu cea mai bund calitate. vd pierdelivremeacu alimentele ale la proastS rezumali-v5 darurilesanStoase naturiipencalitate; infloritoare. tru a aveao sdnltate Nade de diabetului tip 1, efectuat Institutul asupra Un studiu cf, de din lional de sSndtate sUA pe o perioada zeceani, a aratat de glicemiei aproape normaligi menlin nivelul oameniicare-5i rinichilor nervilor. a de 9i reduc 70% riscul deteriorareochilor, cu riscului duce la cregterea parte,glicemianecontrolati Pe de altd insuficienlS vascular cerebral, accident de orbire,boli cardiace, 5i a renald,deteriorare nervilor,afecliunidermatologice altele. studiu de prevenire diabetului", a intitulat studiul clinic ,,Programul american, Nalional Sdnltate de de referinld 2001 al lnstitutului din
94
a demonstrat concludent dieta5i exerciliile ce fizicereducriscul de aparifie diabetului tip Z cu panala 5B%. a de in unei $i asta, condiliile dietefoarte convenlionale. cinciCei sprezece de experienll cercetare ani gi proprie, plus doud studii controlate recente mi-auardtat dieta young are un efect mult cd mai insemnat. contribuie preintdmpinarea, Ea la ameliorarea gi chiarvindecarea numaia diabeturui tip 2, ci gi a celui de nu de tip 1. Mai mult,tipul gi calitatea combustibilului care-l pe furnizali organismului hotdrSgte dacdveli ,,promova,, la hipoglicemie de sau hiperglicemie diabet. alimentalie la o aciddva imfiingein cele din urmdorganismul directpeste granila bolii, in timp ce o alimentalie alcalinivr poate ajutasi nu auzitiniciodatd aceldiagnostic. Toateacestea datoreaziin primcipallegumelor se verzi gi a grdsimilor benefice. METABOLISMUT G RASIMILOR ldeeaprincipaliesteaceea a deprinde de organismul oblisd ni energie prin arderea grdsimi, nu de glucide de gi sauproteine. In cazul alimentafiei americane -, standard o alegere nefericitd organismul funcfioneazd special bazdde glucide.Dar grdin pe similesunt un combustibil mai curatgi nu lasi ?n urmr degeuri toxice,precummetabolismul glucidelor. asemenea, meDe prin tabolismul pancreasul lipidelor, beneficiazi un .up"ur,gi orgade nismului sepermite inceapd vindece i sr sd acest organgi celulele beta producdtoare insulini. Revolulion"r"a de obiceiurilor alimentare poateajuta strpreintampinali sd vindecalidiabetul vd gi (precum afecliunile gi cardiovascularecelelalte gi efecte iecundare ale acestei boli).
cAt sd organismul aibl combustibil dorili. Dar trebuiesI invlfa!i sdtul9i sI vi simlili atuncicAndvI simJifi vd oprili din mAncat sd de foame,nu atuncicAndsunsenzalia sdtulatuncicAnddispare intre gase noui mese gAt. teli plin pAnS-n Ar trebuisd mAncali 5i i s p d r e d u s e e z i , a d i c d e s5 i m a i p u t i n .N u t r e b u i e i f l i m A n z i ln i c i odatd. cAt lucruestesd mAncali mai mult aliDar cel mai important din enzimele Cititul distruge cu mentecrude,proaspete putin!5. pentrureacliile biochiimportanli caresuntcatalizatori alimente, organisCu in micece se desfdgoard tot organismul. cAtasigurafi va mului mai multe enzime,cu atAtacesta aveanevoiede mai sale pentru nenumiratele funclii. pulindenergie consumati cAt gdtite, folosili expunere o care in cazulalimentelor trebuie Celsius. sub mai scurtlla cSldurl5i preferabil 4Z grade SPIRITUATA LATURA lmediatce veli trece la o dietd mai alcalini, vefi simfi o iar este,in definitiv,ideeaprincipalS, fizicd.Aceasta schimbare de diabet. majorl pe careo urmdriliestesd sclpali schimbarea sd Dartrebuie gtitic5,pe misurl ce vd veli simlimai binefizic,vd rese celedou5aspecte alimenteazl veli simli mai bine gi psihic; mai puternic, Cu cu ciproc, o stradd doui sensuri. cAtdevenili ca cu atAtfizic,cAt gi psihic, atAtvefi gAndimai clar 9i vefi ac[iona lar fiinld lduntric5. asta, adevSrata mai bine gi v5 veli descoperi poateimbrica muldegi spiritualitate, ea ?nseamnd dragiprieteni, de cheiacdtrecea mai purSstare s5ndtaEa te aspecte. reprezintd bucuriegi fericire. dragoste, vitalitate, te, energie, mlnAnci legumele doar un alt fel de a spune: Astainseamnd existd Dar,firegte, cI V-ampromis nu estecomplicat' din farfurie! pentrua vi conpe caretrebuiesd le cunoagteli cAteva indrumdri principiile bazd, de tura drumul.in acestcapitolsunt explicate lor importanlei vd va uSura cd in mai detaliat, speranJa inlelegerea difiatuncicAndsurvin ar cSldtoria. Faptele trebuisdvd motiveze elibera. vd cult51i. Cunoagterea va
DietaYoungpentrubolnavii de diabet 97
_
pentrua in sd incercali o luali sub forml de picdturi, timpul mesei, glicemia. de mai iduce nivelulglicemiei aproape normal. au in efectuate Danemarca ardtatc5 extractulde 5. DouS studii pe Soareci rezultatele Sunt alteptate intre limite normale. aJus glicemia rebaudiana " careau f5cutun testde toleranli ; cu in li unui studiuefectuat Brazilia, voluntai'i :l la elucoze. au de extract 5. rebaudiana avut gli- lr Cei cirora li s-aa4minislral i fatdde cei clrora nu li s-aadnrinistrat' il curi" mai mici lr=._..'-.-
Renuntali toatealimentele rnoderatc-. la care conlin cantitSli c s a um a r id e g l u c i d ei . t r ea c e s t es e n u m d r d e l em a i m u l t ed i r r t r e n a gi fructele sucurile fructe, cu legunrele amidonprede cerealele, precum5i lactate, cum cartofii, ignamele porLrmbul, gi produsele natutoateprodusele adaos zaharuri, cu de inclusiv ,,indulcitorii precum nu rali" mierea siropul ar1ar. sau de Organismul facedifeglicemiei renlaintretipurilede zaharuri; toateduc la cregterea 9i, gi la ca atare, cregterea aciditSlii sAnge lesuturi. din i A m e r i c a n cio n s u m im a i m u l t d e 1 5 0 g r a m e e z a h d r n f i e i d t c a r ez i ! N u m d r uc a z u r i l od e d i a b e t m a i m u l t d e c A f a f d1 9 5 8 , l r e iarconsumul zahir a cunoscut Nu si de aceeagi cregtere. e nevoie gi cu obezitatea. fac legdtura, Consumul zahdrsecoreleazd nu? de recente ardtat un exemplu, studiile au ci Ca si daudoarun singur paharde suc acidulat risculde obezitate indulcitpe zi cregte cu (gi dar la copii gi adolescenli nu vreausdvI sperii, circa65% 60% pe gi beauun pahar zi). dintreadolescente 74'l' dintreadolescen!i
d D u l c i u r i l ei,n d i f e r e n te n u m e ,p o t s e f i e m a i m u l t s a um a i Aga la cu siguranla fel de ddunStoare. c5 fili pulin dulci,dar sunt glucoza, fructozd, dulcitol, dextrini,dextrozS, atenlila: melase, zahamelasd, manoze/ manitol, maltoz5, lactozi,levulozd, miere, zahdrbrun,xilitol9i xiloalimentarS, sorg,glucozS roz5,sorbitol, se a cerordenumire terminl zd. Jine[i mintecA toatesubstanlele in se (degi toatezaharurile termine -ozd). nu in -ozdsuntzaharuri precum zaharina 5i evitali indulcitoriiartificiali De asemenea, 96% glucozd 4"1,indulcitori au 9i Acestea de obicei aspaftamul. pot artificiali s5 fermenteze sd se transfor9i indulcitorii artificiali. asupra formaldehidS careau efectnefast acizi- inclusiv me in de b e t ap r o d u c l t o a r e i n s u l i n S ' gii p a n c r e a s u l ua c e l u l e l o r
AREZAHAR? ATIMENT ACEST
:l
sigurdaci un alimentconlinesaunu zahdril putelitesta in caz cd nu sunteli (de'i acestea funclioneazl in cazul nu cU ajutorul Clinistixsau Keto-Diastix pe Produsul care vre(i sd-ltestalitrebuies5 fie.lichid, ala lactate). produselor in ci s-arputeaca mai intAi sd-ltransformali piure sau suc sau s5-lmestecati! de cu Clinistixsau Diastixde la farmacie. cdt culoarea pe PutelicumpSra de cu de bandeleta test estemai deschisS, atat concentratia zahlr este mai glucozei concentratia sau 9i mici. PuteliutilizaClinistix Diastix pentrua testa
RedfordY
Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 99 mai r ciolcolata.in afarS cofeintr, aceasta contineincSdoi acizi toxici' de precum algele. . Ciupercile comestibile, 9i r Droidiile,at6tceade bere,cAt5i ceaalimentartr. . Produsele bazdde mal1. pe r Alimente gi condimentele sau oblinute prin invechire,inclusiv fermentate de sau monoglutamatul sodiu (9i orice aliment preparat sosulde soia,ofetul de de sosde soia,olet saumonoglutamat sodiu,precumsosurile salatl sau cu tradilionaliaponez varza murat5,iaurtul, miso (preparat sosurilemarinate), sub formi de sossaucreml), tempeh(un produsdin boabede soiafermentamuttar, ketchup,sosuripente), mdsline,murdturi,hrean,tamari,maioneztr,
in carbohidrali. Trebuiesd ve concentrali asupra legumelor verzi, proaspete, renunlAnd cea mai marepartela produsele in fdinoase din grAu, orez,orz, ovlz gi mai alesporumb,precumgi la cereale, paste,produsele patiserie toate celelalteprodusederivate. de gi Da, gtiucd acest esteexactopusulfaimoasei sfat piramidq alimentare,care are la bazi pAinea, gi pastele, ce cerealele, orezul Tot pot si spunestec5, dupSpdrerea piramid5 mea,aceastd alimentari estereletaunui dezastru pentruoricinegi in special pentrudiabetici.Eaconstituie bazaunui bombardament zaharuri cu asupra organ ului, ducdnddirectla hiperaciditate. ism Cadili-vela urmdtorul lucru:cdndfermieriidoresc sd-gi ingrage vitele pentrua le sacrifica, hrdnesc le aproape exclusivcu cereale,dieti care ar primi categoric aprobarea celor careau creat piramida pricina. cu (maltozi) Zaharurile cereale din fermenteazd gi se transformd acizi,iar viteleacumuleazd in depozitede grisime pentru legaacegti a pdstra acizigi a-gi pH-ului.Daci echilibrul ar trdi mai mult,ar facecategoric diabetde tip 2. Orice glucidein plus in organism, la carbohidrali alte de la tipuri de glucide, carenu suntfolosite pentrua se obline imediat energie celular5, fi descompuse fermentare bacteriigi vor prin de ciuperci parazite, le determindnd cregterea aciditeli organismul i ui. Dar, dacdreducefi gi carbohidralii toateglucidele alimentajie, din veli obfinenu doar o sclderea glicemieigi a aciditilii, ci gi a colesterolului.
trufripture.
LACTATE LAPTELE PRODUSETE $l este lactate in bogatd produse mea,alimentalia Dupd pdrerea Si ale principale diabetului. luim exemplul una dintrecauzele de primulloc in lume la consumul lapte ocupS aceasta Finlandei: unuistude a dar de vacd, 5i ca inciden!5 diabetului tip 1. Potrivit diu din 1gg2 publicat in revista New England lournal of intre copiii finlandezibolnavi care a fdcut comparafia Medicine, boal5,la primii s-augdsito de diabet5i cei carenu aveauaceastS impotrivaproteori de concentralie $apte mai marea anticorpilor a un studiufrancez oblinutrezultate de inelordin laptele vaci. ale crescutS o gi de asemindtoare a gdsit, asemenea/ concentralie din la anticorpi o cincime copiiprediabetici. acestor dintrealimenclar Un studiudin 1984a demonstrat legStura persoane samoade Vest9i singapore, din talie5i diabet,urmdrind de zeroa diabetului tip 1, care aproape cu incidenld comunitdli a diabetului lncidenla NouaZeelanda. sau s-aumutatin Australia ajungAnd sau doui, in crescutvertiginos decursde o generalie sau din Australia Noua ZeelandS. rapidegaldiu .uu a nativilor in Dintre toli factoriide mediu care s-auschimbat viala acestor in fost cea mai suspectat5. a alimentaliei emigranlilmodificarea de a efectul fostdeosebit spectaculos. din .".u1 indiuizilor Samoa, prinde din Samoa Vestdoul produse locuitorilor Din alimentalia de lipsesc: grdul9i laptele vacd. occidentale ale cipale alimentaliei
.-
Alte doveziale legdturii lactate vin dintrediabetgi produsele d e l a c e l em a it i n e r e i i n l eu m a n eM a i m u l t es t u d i ia t A t p i d e m i , e f . ologice, gi clinice, aritatcd alSptarea sAn(gideciexpunecAt la au rea mai tArziela laptelepraf pentru sugari,avdnd la bazl irr general laptele vaci) reducerisculde diabet.Cu cAt copilLrl de esteal5ptat sAnmai mult timp gi decicu cAtarecontact la mai tArziu la laptele praf pentrusugari, atAtestemai scizut risculde cu diabet. Consumul excesiv produse de lactate incarcl organisnrul ctr lactozd un glucid-, ceeace determinS cerere o crescuti inde sulind, intrAndu-se astfel cerculvicios.Fermentatd cdtreciuin de percileparazite lactozacreeazd acumulare acid lacticin o de o r g a n i s m . e n t r u r e f a c e c h i l i b r up H - u l u d i n o r g a n i s m e b u i e P a i l tr sdeliminali alimentalie produsele din lactate.
il il- _ a
CARNEA vacilor cu cereale? Vi amintili ce vorbeamdespreingrSgarea pentru sunt sacrificate Ele nu trliesc suficientde mult (deoarece de aiimentalia carne)ca se ajungasd suferede problemelecreate Ior,darcAndleConsUmiCarnea/preieiaciziiacumUIatiinmugchii gigrdsimeaIor'ChiarfirSaceIpotopfina|decarbohidra{icucare produc o cantitate sult hrlnite vacile, alimentelepentru animale Carnease digerl greu, uneori pe mare de acizi cAndsunt digerate. sd pum p a r c u r s uu n e i z i l e i n t r e g i ,s u f i c i e n t . d e u l t c a s d i n c e a p l l in sine' trezeasciin tractul digestiv.(Acestlucru estedezgustdtor produce 9i acizi') dar, aduceli-vaaminte, asta inseamnd 9i ci p o a t ef i c o n s u m a t i n o d noioup" lumetate in energia rganismului r a d i g e s t i e l p r o t e i n e l oa n i m a l e ' p r o c e s ud e l animalele in care sunt crescute sacrificate 9i ntodului Datoritei conline de multe ori concenUnite, carnea pentrucarnein Statele 5i toxinele 5i rnari de llacterii 9i ciuperci parazite,.grecum tralii pe Carneaconservatd termen lung pencu acizii asociate acestea. 9i, de fapt, parlialfermentatd prin urmatru consumul uman este, g e n e r a t o a rd e a c i z i ' e r e ,e p l i n i c u a c i z i9 i m i c r o o r g a n i s m e
i^il
i
j
l
Am fost recent diagnosticat diabetde tip 2. Clicemiamea pe nemAncate cu era de'l 78 gi sirea la 345 la doutrore dupd micul dejun.M-am decissI incercdietaYoungpentrua-micontrola diabetul. Dejaconsumun litrude b5u- r turd verdepe zi 9i acum am inceputsi iau gi suplimente pentrususlinerea ,' pancreasului a glandelor gi suprarenale,linguri din fiecare, trei ori pe zi. o de De asemenea, crom,vanadiu, iau vitamina 9i calciu. C Mi-am inbunitSfit dieta,inv5tand evit dulciurile9i carbohidra{ii, am gi sd 5i devenitun clientobignuit magazinului alimente al de sindtoase. inceput, Am strcitescmai frecventca oricAndetichetele produselor alimentare. Am trecut de la fulgiide ovlz la hrigci pentrumiculdejungi de la laptela laptede soia. , Am renunlat produsele la gi lactate cumplr pAinefdrl drojdiegi biscuilidin 1; secarS. Intotdeauna mAncat am multelegume, acumm5nAnc mai multe., dar Ai UimitorestefaptulcE nu mi-edelocdor de vechea meaalimenta[ie. Secretul :l consti in faptulcd mAncarea interesantS, este coloratdgi gustoasS. Dupddoud luni de la inceperea program, sldbit11 kilograme; acestui am mai trebuiesi mai dau jos doar trei pentrua a.iunge greutatea 9O kg, pe care la de o aveam timpul facultAlii, in cind practicam Clicemiape nemincate sportul. a ajuns la 111.Medicul meu a fost uimit de progresul spectaculos rapid. gi dieteiYoung. $tiu cI am trlit pe pieleameamiracolul ::
'
i:
L. .,
^ ^.,i+^ -arnar lfl rrmxtn2rea i i carnea'iiate rurmetoareal Dacdaveli nevoieclemai multe motivepentrua evita este: li in (9iproteinele animale general) Carnea listd. . Bogate colesterol. in . De obicei,plinl cu antibiotice hormoni' 9i -t- . colitd,cu obeziboli cardiace, de . Corelatd riscuricrescute a facecancerr cu rAndfiind diabetul' nu tate,precum cu multealteafecliuni, in ultimul 9i 9i de 200 de ori mai mult pamant de 100 . soticltanta ientru mediu.E nevbie deorimaimu|tSapapentruaseoblinejum5tatedeki|ogramdecarnefapde
plt^liilX'i::::T::l sau gvoc3do altaliment lr*at* dekilogram'de Y:g"-ti! necesiti despsdurizone iarin unele
lQ!
S-adovedit, prin studiile pe efectuate animale incd din 1954, ci aciduluricprodus prin conservarea cdrniidetermind diabet, iar acidulsulfuric formatareaceleagi efecte. 1989,oamenii gtiin de inld au adusdovezi cum c5 nutrelulesteo sursl importantd de toxine la animalelecrescutepentru carne degeurilede microorgansime existente porumb,alune,seminle bumbac, in de orz gi din grAuaparin lesuturile animale destinate consumului. $i s-aconstatat aceste cd toxinesunt rezistente c5ldurdgi, prin urla mare,nu dispar timpul gltitului!in plus,alimentalia in bogati?n proteine poate animale determina cregtere glicemiei. o a Oricum,oameniinu suntmenilisdfie carnivori. Tubulnostru digestiv estelung gi complex, conceput pentruabsorblia lenti a alimentelor vegetale gi complexe stabile. Adevdratele carnivore au intestinele scurte mai simple, mai gi pentruun timp de tranzitminim. Ca sd nu mai men[inonlm collii gi maxilarele destinate sfdgie r i ic i r n i i .
cE sA trlArucAtvt
Acestea fiind zise,nu vreausd insist inutilasupra alimentelor pe care nu trebuiesd le consumafi. Mai important este marele belgug naturii,care ne oferi alimente adevirathrinitoare al cu pentru toatecelulele organismului. Urmdtoarea secliune acestui a capitolvd oferd,agadar, privirede ansamblu o asupra celor mai sdnitoase alternative pentru organismuldumneavoastrd. Alegeli intotdeauna alimenteintegrale, naturale, organice, gi neprocesate nerafinate. consumali-le crudecAtmai mult posibil. $i
MANcAII cRAstMl
Da, grdsimi. Ceeace ,,gtie toatl lumea"despre alimentalia sdracdin grdsimipentrua aveao inimi sinltoasdesteeronat.Sau cel pulin parlialeronat.Este adevdrat un consumpreamarede ci grdsimisaturate parlialhidrogenate estesdndtos. acestea gi nu Dar nu suntprincipalii vinovalisau,cel pulin, nu aclioneazi singure.
siracd in principii nutritive Adevirataproblemi estealimentalia numaiin glucide9i grSsimi partegi careestebogatS din carefac in nu crdsimile uleiurile sunt, sine,cevariu. Adenestrndtoase. 5i pentru fi a de nevoie grasimi are cd vdruleste organismul absolutd horpentruoblinerea (lipidele) sunt necesare sinitos. Crdsimile neumugchi, pentruarticulalii ca 9i aclioneazS proteclie monilor, membranaceluIari acizii,stimuleazdcreierul, formeazd tr alizeazd, in o organismului. dietdsaracd grienergetic 5i oferi combustibil insi, trebuiesi alegelicu cu simi estepericuloasS! toateacestea benelrlce crSsimile pe grdsimile cares5 le consumali. inlelepciune dumneavoastri mai importantelemental alirnentaliei vor fi cel glicemiei al insulinei' nivelului gi 9i pentru reglarea controlarea pentrucombaterea sunt Lipidelemononesaturate impoftante p u d i a b e t u l uS d l u l m d e e x e m p l u l e i u ld e m i s l i n e :u n s t u d i u u i. care MedicalAssociation, a of blicatin 1994in lournal American luni,a de2 timp de 5ase cu 42 urmSrit de pacienli diabetde tip monstratci, fa!5 de o dieti sdracdin grdsimi 5i bogatd in mononein o carbohidrtali, dietSbogata ulei de mSsline/lipide lmgi nivelulinsulinei al trigliceridelor. glicemia, reduce saturate recomandd ea o 9i Americanide Diabetologie portanta Asocialie toleranla pentrua imbundtSli in dietdbogatd lipidemononesaturate si incAtdiabetul astfel la gi la glucozd a reducerezistenla insulind, se leagl de mononesaturate mai bine.Crdsimile poita fi controlat de inima9ivasele sange. inlcusiv organismul, a acizipentru proteja sunt de grlsimi mononesaturate uleiul iele mai bune surse cand suntinfineprSjite avocado. 9i de misline,nucilegi alunele nu se descompun ?n erbAntate,grlsimile mononesaturate cea giagi(vezimai jos),agaci reprezintd mai buni sotrans-acizi pe9te. cele mai multeavantaje sau gdti!ilegume lulieatunci-cdnd a5a atuncicand esterafinat, suntanulate ale uleiuluide mdsline la ci aveligriji si folosiliulei de misline presat rece,virgin.El tamsubstanJe vitaminaE (ambele de esteo sursd beta-caroten 9i din tractulgastro-intestinal 9i acizii provenili poneazi excelent benefice gi precum o mullimede altesubstanle aciziimetabolici),
bolnavii de diabet
105
pentrusindtate mai pulin cunoscute, funcJii precumformarea cu de hematiisinitoase,limitarea absorbliei colesterolului alidin mente,reducerea inflamaliei, stimularea secrefiei biliarepentrua ajutala alcalinizarea boluluialimentar carevine din stomac, producerea enzimelor careintervin digestia grdsimilor scdderea in gi nivelului colesterol circulalia de din sangvind. pe Crdsimile caretrebuiesi le evitalisuntcele saturate (din carnegi din produsele lactate) mult mai periculo5i, gi, trans-acizii gragi,numili gi trans-lipide. Trans-lipidele sunt uleiuri vegetale pdstrate artificial formi solidl la temperatura sub camerei, proin duseprecummargarina. inseamnd Asta expresia vegetale ,,uleiuri pa(ial hidrogenate" de pe eticheta produseloralimentare. Trans-lipidele utilizate prepararea sunt in prdjiligi a altor cartofilor produse fast-food, tip precum in produsele panificafie, gi de unde indeplinesc rolul de conservanli. Trans-lipidele mdresc colesterolul LDL gi scadcolesterolul HDL, avAnd efectnegativ doui un de ori mai maredecAt grisimilesaturate asupra raportului dintrecele doud fracfiuniale colesterolului. Pdrerea mea estecd cregterea consumului trans-lipide aflS la bazaepidemiei de se actuale de boli cardiace. Suntbunegi grdsimile polinesaturate in seminlele in, gdsite de Iimba-miel (Borago ului officinal primull, sem is), infelede struguri gi uleiulde cAnepS. grdsimi Celelalte bunedespre caretrebuie sd aflali sunt acizii gragiesenliali (ACE).Denumirea vine de la lor faptulcd suntesenliali pentru sdnitatea omului,trebuie ajungd si in organism prin alimente(sausuplimente nutritive), deoarece acesta ii poatefabrica. nu S u r s e lp r i n c i p a ld e A C Es u n tu l e i u r i l e e p e g t e i o g a m d e e e d g d u l e i u r d i n s e m i n ! e . e l ed o u l t i p u r ip r i n c i p a ld e a c i z io m e g a i e C 3 suntAEP(acidul eicosapentanoic) gi ADH (acidul docahexanoic) carese gdsesc pegtele in oceanic zone reci.AAL (acidul din alfa linolenic), care organismul transformiin AEp gi apoi in pe il ADH, se gdsegte plante. poatefi depozitat organism in in El pAnI cAndestenevoiesd fie utilizat (AEP ADH nu pot fi depozitate). gi
linoleic) AL 6 de doui tipuriprincipale aciziomega sunt (acidul Cele plante. in gesesc anumite care gamalinolenic), se 5iACL (acidul cea organismului. mai asupra ACE au multeacliunibenefice este cu din importantd, punctulde vedereal pacientului diabet, aciziidin singegi de a stimula lor abilitatea de a lega5i neutraliza ACE sunt ln (ajutAnd astfella scdderea greutate)' metabolismul de in nervilor cazuldiabetului tip 2. in degeneririi utili in tratarea acizilorgragiesenliali mea am vdzutcd administrarea activitatea de dozeinecesare insulini. poate chiarsdducdla sciderea pentruformarea omega 3 gi omega6 sunt necesari Acizii ACE De din organism' asemenea, tuturorcelulelor membranei impotrivapierderilor corpul prote.ieazd lubrifiazS articulaliile, 5i miopielii.Ei reducrisculinfarctului gi previnuscarea de cSldurS niveluprin cerebrale reducerea vasculare cardic al accidentelor ai total, al al colesterolului al lui ateiosclerozei, trigliceridelor, (inclusiv cele care de LDL colesterolului gi al cheagurilor sAnge organismul la saucangreni diabetici). vederii pierderea provoacd substanle pentrua produceprostaglandine, are nevoiede ACE inflapentrureacliile multor hormoni, pentruacliunea esenJiale pe animal studiile cromozomilor. gi matoare pentrustabilitatea tumorilor.Un pot inhibacre$terea metastazarea 5i aratece ACE diagnosticafi proaspdt diabetici pacienlii pe carei-a urmdrit studiu jumitatedin grup din timp de cinci ani a aritatcd pacienlii acea cu imbog5litd AL au avut mai puline o alimentalie carea primit la cei careau rSmas alimentalia decat cardiovasculare probleme cd au tipicd.Alte studiide mai mareintindere stabilit americanS de d a) in i n d i v i z i d i n p o p u l a f i a u i t( e s c h i m o $ iu o i n c i d e n l e x t r e m i in cerebrale, vasculare gi a accidentelor a scdzutd bolilorcardiace care grSsimi dar grls.imi in de extrem bogatd ciudaalimentaliei ACE' Cum diabeticii din provinin principal pegte au din belSug 9i ar periculos crescute, de descolesterolul trigliceridele au foarte 9i studiilorprecum cel efectuatla trebui sd capetecuraj datoritd care care University, a aritatcI pacienfii OregonHeaithSciences patru timp de de alimentare ulei de pegte uu frirnit suplimente
Dentrubolnavii de diabet
107
a slptdmAni prezentat, medie, o scedere colesterolului au cu in q6olo la 373 la 2O7) o scidere$i mai spectaculoasi triglice(de a 9i ridelor, la 1 353 mgidl\a281. de Alimentalia tipic americane continepreamulli aciziomenu ga 3. Ceamai bund sursd AAL se gisegte in estecarneade pegte. seminfele in, cAnepS, de nuci gi soia;cel mai bun esteuleiuldin seminfede in, care conline 57olo AAL (gi,in plus, aproape16% acizi omega6). Pede alti parte,acizii omega6 se oblin ugor,depremai frecvent consumate oarece gdsesc uleiurilevegetale se in gi in gi seminle, inclusiv cele de floarea-soarelui cum 5i in alune gi Totugi,cea mai bund sursi rtrmAn seminlele uleiul de susan. primula,cdnepagi plantelemai pulin utilizate: limba-mielului, coacizelenegre,pe lAng5uleiul de floarea-soarelui. Uleiul din la ACL,de doui ori seminle limba-mielului de confinepAntr 24olo circa34olo AL. mai mult ca primula de asemenea, 5i, intreaciziiomega3 gi Organismul nevoie un echilibru are de ctr aportulalimentar idealar omega6. Mulli specialigti considerd fi de trei ptrrliomega6 gi o parteomega3. Raportul celor doul d t i p u r il a n i v e l u c r e i e r u l u is t e e 1 : 1 ,i n l e s u t ua d i p o s e 5 : 1 ,i a r l e d l in celelalte de va de 4:1. Un raport 3:1 in alimentalie confesuturi la raporturi nivelulorganismului. tribui la menlinerea acestor Uleiul de cAneptreste cel mai aproape de acest raport, deoarece conlinetrei pirli de omega6 la o partede omega3. Alimentalia pentrucd oferi tipic americaniesteinsl extremde dezechilibratd, un raport 20-30:1. de mei care nu suntvegetarieni Eu recomand tuturorpacienfilor ori si minAncepe5teproasplt de cAteva pe siptimAni, iar pentru pescuit diabetici,acestlucru estecrucial.Alegeli pegteproaspdt (nu din crescitorii), carnegras5, cu precumsomonul,macroul, tonul, !iparul,halibutulgi pegtele-sabie. pistrivul, sardinele, in afari de faptul ctr estebogatin ACE , pegtele esteo sursdexcelenvitaminele gi D, unelevitamine A esentiali, td de aminoacizi din inclusiv calciugi potasiu oligoegi B complexul gi multeminerale, precum fluorul,iodul,zincul9i fierul. lemente
ulei uleide masline, de in 9i ar De asemenea, trebuis5folosili pregragi esenliali uleiuricombinate, in 9i alteuleiuribogate acizi legi la Barlean Udo,pentru de disponinile esenliale cum uleiurile - 1 pAni de la preparate abur,in supe5i pentrusosul salatd gumele la presate rece9i !ipe zi. Alegeliuleiurilenerafinate, i-a2 linguri inchise chiarin recipiente la neli-le loc feritde cildurS,lumind9i (care numaicd le altereazd nu rAncezirea pentrua preveni ermetic, alune 5i Consumali benefice). gi propriet5lile gustul,ci le reduce de nuci 9i seminle de pddure, alune migdale, I"tini", in special (Evitali tones5rate neprSjite. 5i ,urun, de in gi de floarea-soarelui, sunt foafterepede ?ngeneral, pentrucd rincezesc 5i, tugiarahidele, Putelisavura ,,laptele" gi mucegaiuri)' 5i pline de ciuperciparazite dacSnu esteindulcit. $i de precumlaptele migdale, din semin!e, cel din avocado belgug, pulin cAteunul pe zi pentrufieconsumali Putelilua, de asemenea' 9i care22 [ilogr"*" de masdcorporald. vom vorbi pe largin capitolulurcare cu suplimente AGE,despre ar dumneavoastrd trebui din cr5similesdnatoase alimentalia m5tor. zilnice' intre40 9i 65%din caloriile sdaducd de cu diabetsuferd un deficitde acizi Eu credc5 persoanele adipoase ACE din ]esuturile face Hiperglicemia ca gragi esen[iali. meleau ardtat Studiile pentruorganism. disponibili ia nu mai-fie - 60 g zilnic de ci o cantitate Seneroasd ACE in alimentatie -o a spectaculoasa cantitaliide insulinS, poateduce la reducere cu de sau injectabild pe caleorald, careau nevoiepacienlii diabet.
APA Ceamai bunl calede a eliminaaciziidin organism ,,speeste larea", cea mai bundmetodd spilareestesAasigurali iar de organismului din blegug apd pentru acliune. aceaste Organismul umanestealcltuitin principal ap5:mai predin cis, 70olo apd.Apa constituie 70'1.din mugchi, 25% din lesutul adipos, 75'L din creiergi peste B0%din sAnge. regleazd Apa temperatura corpului,protejeazlorganele vitale,ajutd la digestie, transportl substanlele nutritive interiorul in celuleigi eliminl degeurile toxice. gi simplunu se poate fdrdapd.Puteli Pur trdi rezista mai mult timp fdri mAncare decAt fdrdap5.Chiargi o deshidratare poatecauzaprobleme concentrare, ugoard de dureride cap,iritabilitate, gi oboseald letargie. Menfinerea hidratdrii adecvate este pentrusdnitatea esen!ial5 pancreasului, gi pentrusindtatea ca intregului organism. N u a v e l i n s l n e v o i e e a p dp u r g i s i m p l u c i d e t i p u l p o t r i v i t d , de apd.Trebuie incepeJi, si desigur, o ap5curatS, cu necontamin a t d E at r e b u i e df i e g i a l c a l i n S . e n t r u i n d e p l i na m b e l e o n d i . s P i a c ar trebuisd fie purificati, poatechiarionizatisau distilatd sau !ii, (Vi micro-ionizatd. voi oferi imediatmai multeamlnunte). ldeal ar fi sI beli apd de ploaiesauapi de la guraunui izvor.Cu cAt estemai departe izvor,cu cAtparcurge de distanle mai lungiprin locurideschise, medii impure, surse poluare doarconducde sau te de alimentare, atAtapadevinemai acid5, cu ajunge conlin.1 si mai multeimpuritSli pierde gi mai mulli electroni. Acestui ultimaspect se acordi preapulindatenfie, el esi dar te extrem important. cAtconfine de Cu mai mulli electroni, atAt cu apa are mai multi energie. cAtconlinemai multl energie, Cu cu atAtaducemai multdenergie organism. cu mulli electroni in Apa (numitd, din pdcate, api ,,s5rdciId", urmarea unei gregeli ca de gtiinlifici fluxuluicurentului inlelegere a electric trecut) in combate stresul oxidativ proprietate pentru carevitaminele antioxidanimportante. plus,acizii suntsatura{i protoni te suntatAtde in cu
(particule incdrcate negativ, inclrcatepozitiv),pe careparticulele le precum electronii, neutral izeazd. sunt puternicoxidate Majoritatea surselor apd obignuite de (sdrace electroni), organismul trebuiesd adauge apei un iar ?n pentru o aducela numirul de electroni a de numlr imens electoni caresunt electroni, din necesar sAnge gi apoipierderapidacegti prin urin5.Acestproces acutizeazd la se eliminalidin organism dar nu deoarece acegtia numaicI producurindin exces, diabetici, plindde deseori atdt au gi un organism de acid,incAturinalor este reprezintd pierdere o Aceasta acizilor. legalide protonii electroni (dar pancreasul nu nugi energetice supune a enormd resurselor mai pe el) unui marestres. gi in in desf5gurate Norvegia publicate reNigtestudiirecente o intre consumulde apd Care sugereazd legdturd vista Dlabetes e5anau potabilS de aciddgi diabetul tip 1. Cercetdtorii evaluat peste 300 de copii 9i a din locuinlele tioanede api de la robinet o apd au descoperit aceicopiicareconsumau mai aciddaveau ci probabilitate trei ori gi jumdtate mai marede a fi diagnosticali de apd cu diabet decAt careconsumau mai pulinacidi. cei de ap5 Cum pulinidintrenoi pot oblinecu ugurinld proaspitd izvor,directde la surs5, mai bundopliuneesteapa purificatd cea procesului mide prin osmozdinversd distilare, apoi expusd sau Asipentru i se adiugaelectroni. a cro-ionizare electromagneticS, gurali-v5 folosili un dispozitivtip rezervor, care apa este in cd minute,pentrua colecta expusd directtimp de cAteva curentului directla robiprin electroni. Dispozitivele careapacurge(atagate nu netulde apdrecegi din careapacurgeimediat) permitun timp de suficient pentruionizarea de apei (vezi secfiunea resurse la esteechisfArgitul cdrlii). $tiu cd paredificil,dar tot ce vd trebuie pamentul unui vas Apoi nu estemai greuca umplerea adecvat. tipic pentrufiltrarea aparatul purificare ionisau de apei:umpleti gi zare,lSsali-l funclioneze apoi beli apa! Dacd-lumpleligi-l sd puneliin funcliede fiecare dati cAndse golegte, aveala dispoveli zilie apdsindtoas5, sAcurgi in pahar, oricAnd avelinevoie. gata
A d u l t i ip i e r d , n m e d i e c a m 1 0 c i n i - c i r c a2 , 5 l i t r i- d e a p l i , pe zi prin transpira{ie, urini gi scaun. Oameniifoarte expiralie, pierd activi pierd chiar mai mult, iar majoritatea diabeticilor 4 a p r o a p e l i t r i p e z i p e n t r u e l i n r i n a x c e s ud e a c i z i .A g a d a r , a e l trebuiecel pulin si inlocuiliceeace pierdeli. deplini SinStatea necesitd mai multelichide. insS Dacdbeli doaratAtcAtsi acoperi!i pierderile, nu a organismul va aveasuficientd pentru curd-. api , t o f i a c i z i id i n o r g a n i s mO r i c u m a l i p r i v i p r o b l e m as t u d i i l e . !a in nu aratd continuare americanii beausuficientd cd api. pe Legumele confinaproape 90% ap5,agacd o dietdbazatd legumegi planteprecumdietaYoungvi va a.juta pistrali hiclrasi s t a r e a p t i m d o r g a n i s m u l u i . i a rg i a g a t o t t r e b u i e I b e l iz i l n i c o a Ch , energizatS. avut pacien!r Am cel pulin patrulitri de apd alcalinS, chiargi cu doarun litrude ap5preparat5 careau oblinutrezultate de ca mai sus,dar a$anu veli aveapartede toateavantajele care puteabucura.Un litru pe zi esteinsd un punctde pornire v-a!i fi bun pentrumulli oameni, cantitatea api bdutdputAnd apor de pAndcAndaceastd mdritdtreptat, schimbare devineo obignuinlii pe cares-opdstreze toatdviaJa. &, Asigurafi-vi apa pe careo beli estealcalind, pH peste cu cb 2?t litrude apddistilati16 picituride solulie adlugAnd fiecare la (vezicapitode de cloritde sodiusausilicat sodiula apadistilatd g li d v l u l 7 ) . S a u , i m a i b i n e ,a d d u g a p u l b e r e i n l e g u m e e r z i ,o l i n i g u r i 1 5 l i t r ug i ,e v e n t u ag,i o l i n g u r i i d e p u l b e r e i n g e r m e nd e l d la este verde".Fusoiala litru.Aceasta ceeace eu numesc,,bduturd poate proaspdt ajuta- atAt privinfa in alcalinitS[in sucde lSmAie Puteli, asemenea, preparali de sd sucur-i cAtgiin ceaa gustului. !ii, pe amestecate ap5in propoi'cu de legume, caresd le consumafi repede acizi,mai puteliuiilide lie de 1:10.Daci vreli sd scdpali ) d z a 1 0 g ( 3 l i n g u r i l ed e b i c a r b o n a te s o d i ul a u n l i t r u d e a p i distilatS.
M-am luptat aproapedouizeci de ani cu diabetulde tip 1, pentru a obline niveluluiglicemiei. tot acesttimp am incercatmai multe diein normalizarea CAt i", J.i a" fiecareaau iupta era pierduttr. timp am mancatconform piramidei alimentaretradilionale,mi-am menfinut valoareaglicemiei constant Am incercatdieta vegetariane, normal5numai prin exerciliifizice epuizante. yoga,alimentalia ayurvedice o mullimede plante9i de vidupl principiile 9i glicemiei.lndiferentce ctr taminedesprecare se spunea pot ajuta la reglarea de ftrceam, aveammereuo pofttrneostoitd a mdncamai mult, 9i alimentestrastfel dar :cl-mi incilcam intruna regimul,ceeace f5ntrtoase, gi neslntrtoase. in valori tot mai m31i.Nu credeam nici un ceaca glicemiameastrinregistreze vreo calede a-mivindecaboala. caz cI existtr cAndam inceputsi studiezdieta Young,nu b5tuttr Aproapectr mI dtrdusem acizici, penru mine, ci pentrusoful meu, sperAnd prin axareape reducerea aproape acidtrde caresuferea lor, igi va amelioracAtde cdt cumplitaingestie lichide mea,dupl ce am mincat 9i am consumat Spresurprinderea de o via15. scurtiide timp, glicemia prescrislde diettro perioadtr in manieraechilibratd din aga meaera deseorisctrzuttr, cd trebuiastrm5nAnc ce in ce mai mult pen(M-a uimit mereufaptul la tru a rtrmdne doza de insulindpe careo foloseam. ictr insulina in cazul reacfiei insulinl - estemai periculoasldecdtdiabetul la de intr-unfinal, mi-amdat seama: ce sI nu in sine,cel pufin pe termenscurt.) mai mult decit voiam sauaveamnein scaddoza de insulinS, loc strmdnAnc doud decenii,ide' de caresuferea diabetde aproape voie?Pentruo persoantr gi miraculoasS. Duptrcinci luni de diet5,am redusdoza ptrrea dar ea absurdtr, de insulintr mai tult d" jumitate, iar glicemiamea se situala un nivel cu nu-mi mai aplreau urme de normal sau scdzutin fiecarezi. De asemenea, microalbuminlin urintr,degiinaintede a incepe aceastidieti au aptrrutinnu mi-a in totdeauna. plus,colesterolul sclzut de la 233 la 177-Creutatea mi s-a modificatfoarte mult - am avut tot timpul tendinta'dea mtr menline la -, de greutatea idealS dar nu mai am atatde multe pofteextraordinare alimenctr te dlunltoare corpului meu (de5irecunosc am avut cevade luptatcu ele). zile gliin sfdrgit, m-am hottrrAt incerc osptrtulcu lichide, iar duptr cAteva sd cI cemia mea a ajuns complet normaltr9i firi pic de insulindlAm speranta 'voi sctrpa definitivde aceleinjeclii. de in plusfa!5de toateacestea, solul meu n-a mai avut nicio indigestie cdnda
Young O. Redford | 12 Robert Young & Shelley s5-mimobilizez mea- viata mea!- depindede mine.A fostnecesar strnitatea -, toatevoinla gi disciplinade caredispun - gi ceva pe deasupra dar mi-am propriulmiracol. Ce poatefi mai minunat? pl5ti orice pref pentruceAg creat ea ce am oblinut: nu-mi mai fac griji pentru sindtateafizici gi am garanlia Suntvegnicrecuunei viefi treiteinteleptgi bine pini in cel din urml ceas. programgi feluluiin caremi-atransformat viala. noscitoare acestui
Dieta Young pentru bolnavii de diabet 1 1 3 beli un suc ],Uancali un morcov, o sfecli ori un cartof nou sau rotu sau^
iae pulberede legumeverzi saupicltuli alcaline' cu ; Mancatio farfuriede rogii5i buctrfide avocado broccoli' Kid" verdenAvoRado i Beli un paharde super-shake
(:]:19::i1 syc adiugali fe.m35o; :i: 9:,:f.::11 in ie proasplt legume care addugao tingurlt; Puteti de 9i .iii'il"ii rr.riin aprpuri,in proportie 1:10)' ',
"
: i;:i;
TEGUMELE fundaliala noului agez5mant sdndtoase, Al5turide grdsimile in conIinelegume, special cele verzi. al sdndtSlii dumneavoastri g g e n e r ap u l i n e a l o r i ip u l i n e l u c i d e i s u n tb o g a l g c , L e g u m e la u i n e mineralele Aproape toatevitaminele, nutritive. te in elemente 9i dumneavoastrl se de micronutrienlii careare nevoieorganismul precumproteinele gi gdsesc legume, aldturide macronutrienli in (slnStoase). oferdgi o cantitate Ele marede fibre,care grdsimile gi gi caacizi,precum sdruri alcalinizante regleazd digestia absorb aciziigi combatinmullireaexcesivd microorgaa re neutralizeazl in sunto sursd excelenti enzime, timp ce de nismelor. Legumele (de culoare pild5,galben sauportofitonutrienlii caredau plantei diala caliu)neutralizeazA rdndullor acizii gi ajutl la prevenirea crescut obezitdlii, colesterolului betului,bolilor cardiovasculare, gi a altorafecliuni. prin a clror digerare se cAteva legume Trebuie evitaliacele si general producacizi,darin consumul legume de estecheiamenu e a l c a l i n i t Soir g a n i s m u lg iia g l i c e m i e i c h i l i b r a t e . l i [inerii
RAPIDE PENTRU CTICEMIA SCAZUTA REMEDII cAndzaharurile legumele amidonpot fi de ajudin cu situatie Existlo singurtr tor: atuncicAndglicemiascadesub 50 mg/dl gi trebuiestro mlrifi rapid. Nu vtr repezilila sucul sau la batonulde ciocolati care,intr-unfinal, poateavea gi medicii tradifionaun efectdevastator pe carese poatesdvi-l fi recomandat naturalS: in Alegeli schimbo solufie ligti. . Beti un paharcu laptede migdaleproasplt
verdecu piciturialcaline.
FaceliinaSafelincAtinfarfuriadumneavoastrSsipredomine care crescdeasupra asupralegumelor Concentrali-v5 legumele. de cu legume conlinutscf,zut carla soiulri.Consumali discrelie broccoli, lelina,napii, castravetele' bohidraliprecum,spanacul, avocado ardeigrasverde'Pensimilare, 9i gi ldptucile alte legume portoutilizadin belgug ardeigrasro$u/ puteJi 9i diverslficare tru estede o legumelor pru.ut 5i rogii.Universul caliu saugalben, exdin minunati;le puteliconsuma plin, cu doarcateva varietate cu ptrstiile' ex5i ceplii.0ntreexcepliise includ leguminoasele dulce: cu vezi mai jos - 5i legumele r5dScind germenilor'_ .ubii" a9 cartofii9i cartofiidulci)'in continuare' vreasd moicoJii,sfecla, vegetalS' din lumea superstaruri uipr"tint mai ietaliatcAteva Avocado incluuleios'.daril esteun fructcu seminle, De fapt,avocado legumS. il oamenilor consider5 majoritatea deoarece dem pe listS multeproteine gr5Con!ine 9i perfect. io ori.u caz,estealimentul (care ii conferd consistenla 9i sdndtoase simi mononesaturate, din Conline plin fibregi apa,careajuteor8afinS). aromabogata, rapid,deci nu sufeestedigerat de nismulse-scape acizi.Avocado rf,procesuldeputrefaclieinstomacsauinintestine'precum de animale, furnizeazd doui ori mai mulgi graslmile proteinele 9i sa. pentru digestia Avocado organismul consuma id energiedecat pe saulesuturilor, mlsurd sAngelui asupra areun lfect alcalinizant pulineglucinu ce estemetabolizat, conlineamidon5i arefoarte n l c d e ,a 9 a d n u c r e g t e i v e l ug l i c e m i e i '
O. 114 Robert y
In plus,avocado esteplin de compugi chimicicarereducco_ (fitosteroli), lesterolul (glutation) protejeazlimpo_ acizi-tampon gi triva cataractei, degenerescenlei a macularegi a unor tipuri de cancer, prin luteind,pe careo conlinein proporlie pAni la 3_4 de ori mai mare decdt alte legumesau fructe consumate mod in obignuit. Avocadoconline 14 minerale, inclusiv fier gi cupru gi mai mult potasiu sodiudecatbananele, cantitatea gi fdrd marede zahdr acestora. a Avocado esteceamai bundsursrde vitamina E. Din toate acestemotive,avocadoeste unul dintre cele mai importante alimente dietdcand organismur din trecede la metabolismul glucidicla cel lipidic.Cercetirile mereau aritatcr prin consumul avocado de fdrdrestricfii poatenormaliza se nivelulglicemiei.Eurecomand fructede avocado zi. 3-5 pe
Broccoli Aceasti leguml conline compugicare combat cancerul,pode JohnsHopkins9i de la alte trivit cercetdrilor la Universitatea de sursd vitaminac - doar Broccoliesteo excelentS laboratoare. -, zilnicd recomandatd din cantitatea 30 de grameconlin 90% mai De citricele. asemenea, conline5i acid mult mli buni decAt vitamina86, magneziu riboflavinS. 5i folic, vitaminaA, potasiu, de mi-auaritat cd broccoli5i germenii broccoli cercetiri Propriile cepentrupurificarea clorofili asigura pot chelaaciziimetabolici, in ca care iulelorgi asiguriglucorafanini, aclioneaze un antiacid altele,broccolireducesau echilibreazd Printre gi sAnge lesuturi. cu Aga gi colesterolul ajutdla slSbit. cd mAncali-l glicemia, reduce pentrubiuturaverde. gi ca incredere folosili-l ingredient Castravetele ceea Are pulin zahdr mult potasiu conlineapddin belSug, 5i 5i drept unul dintre cei mai buni agenli ce il recomandf, ca castravetele bazd pentrusucuri,in Vd alcalinizanli. recomand este loc de morcov,careconfinemai mult zahdr.Castravetele rdcdndesteutilizatin sucsauin apd,5i chiarpoain special coritor, acizii din piele. Printre te fi folosit la baie, pentru a extrage se pe benefice carele conlinecastravetele fitochimice substanlele gi care ajutd la reducerea neutralizarea numdrdmonoterpenele, precum 9i la reducerea gi metabolici, acizilor gastrointestinali produclieide colesterol. Ceapa usturoiul 5i suntlegumele ceapa usturoiul Aldturide jicamagi ghimbir, 9i la Usturoiul ceapacontribuie scideerbacee efectebenefice. cu 9i lor de alicinS conlinutului datoritd 9i a reasemnificativaglicemiei, pe (APDS). flavonoidele care le confinau alil propil disulfidd $i probabilo acliunebenefici.Alicina 5i APDSajutd la cre$terea glicemiei. gi producliei insulind la scdderea de proglucozei,la cresterea Ceapacontribuiela metabolizarea ii a l d u c l i e id e i n s u l i n ig i / s a ua p r e v e n i r ed e s c o m p u n e r ni s u l i n e i .
fructele pe masdsau pe bufet gi strdngeli intre degetevarful gi baza fructelorin fiecaredimineaJtr; copt atunci-cindcedeaitrra presiune ambelecipeeste la te. Punelila frigiderfructelepe care nu le consumaliimediat.ptrstrafi frigila der avocado preparat, invelit in folie de plastic, pentru a_gi ptrstra prospefimea.
llsasi-l jj 1l?:l1tl.;.::: functiede soi,temperatura sI se.inmoaie.rimn pa!e oatiu. ni fa 17 zile,in *t1:" flt1.rlu" inciperii gi umiditate. easii.ali
.-'-'*.--:
ii
ri
Rogiile $i rogiilesunt din punct de vederetehnictot fructe,dar le considerdm mod obignuit in legume. pulin zahdr contribuie Au gi fa efiminarea organism acizilor, special c"rri uric a din a ?n ai " celui sulfuric formate urmadigerdrii in cdrnii.Rogiile curilr ficatul, care,astfel, poateindeplinisarcina a eliminadegeurile igi de din organism. Rogiile procesate, precumsuculsau pastala conservd la borcan, ori suntacide, proaspete alcaline dar rogiile sunt atunci cAnd ajung?nsAnge.
Cercetdtorii aretat nivelulglicemieiscade au cd odatdcu cregterea cosumului ceapd, de dar efectele benefice apargi la un consum moderat ceapd, parte de ca normalS alimentafiei. a Ceapagi usturoiulau, de asemenea, efectebeneficeasupra sistemului cardiovascular, suntchiargi mai importante cacare in zul persoanelor diabet.Ele reduccolesterolul tensiunea cu gi gi previnformarea pldcilorde ateromin artere.Pe lAngd toateacestea, ceapagi usturoiul conlino cantitate marede sulf gi sunt un bun tamponde acizi,astfel incit ajuti la menlinerea unui echilibru slntrtos pH-uluiin organism. al Pirul gi orzul verde Acesteerbaceesunt beneficepentru organismdin aceleagi pentrucaretoatelegumele motivele verzisuntopliunialimentare excelente, le prezentimmai pe larg aici deoarece dar reprezintl totodati o sursd excelentd proteine mult mai bunl decAt de carnea de vit5, de porc,de pui, pegtele oudle.Acesta sau estesecretul unora dintrecelemai puternice mai musculoase gi animale din gorilele,urgii,caii, vacile- toatesunt erbivore. lume. Elefanlii, ToateminAncd erbacee. Erbaceele numdrd printre se alimentele celemai sdrace cain gi zaharuri, printre lorii dar celemai bogate elemente in nutritive din lume.Pirulcon[inepeste sutdde elemente o nutritive, incluzAnd toate mineralele oligoelementele gi precumgi cunoscute, toatevitaminele grupulB, inclusiv , despre din Brz carese consider5,de regul5, poate oblinutdoardin alimentele origine ci fi de animald. Estebogatin vitaminele E gi K gi are cel mai mare C, conlinutde vitamina dintretoatealimentele. plus,estealcdA in tuit in proporlie 25o/o proteine are o cantitate de din gi maredin substanla numitdletrilS, propriet5li cu antifungice antimicotice. gi Orzul verdeare de gapte mai multi vitaminaC decAtportocaori lelegi de patruori mai multi tiamind(vitamina decAt Br) fiina integral5de grAu- adici de 30 de ori mai mult decdt laptele. conlinmai multfierdecdtspanacul. Erbaceele
de concentraliei glucozain ajuti la echilibrarea Erbaceele doar 90 de gramede suc de pir sau de orz verdeintr-un sange; fie glicemia, ea preamicdsau litru de.apddistilatinormalizeazi o constituie in plus,erbaceele preamare,in numai 15 minute. pentru aciziimetabolici. tamponnaturald solulie de conlinute erdintresubstanlele poatecel mai puternic bar - ,,singele" plantei.Clorofilaajutd sangele baceeesteclorofila Ea oxigenin intregulorganism. reduceacizii uman si furnizeze pentru de oxalatul calciu, pot legade ADN gi descompune carese acizi. d e a a n e u t r a l i zg ie l i m i n a x c e s u l e identici cu cea molecularia clorofileiesteaproape Structura uman). (transpoftatorul oxigen din sAngele de a hemoglobinei hipentru elemente carbon, din aceleagi Ambelesuntcompuse -, dar hemoglobina organizeazl juin se oxigen5i azot drogen, in se rul unui atomde fier,in timp ce clorofila organizeazi jurul Eu unui atomde magneziu. cred cd clorofilapoateajutala formala organismul nivel regenerand sinStoase, reade celulesangvine g m o l e c u l a ric e l u l a r . verde,deci toate culoarea Clorofilaesteceacared5 plantelor penCele substan!5. mai bunesurse verziconlinaceastd legumele de mai bundmetodd a le inCea trri om suntpirul 9i orzulverde. lucru acest ca nu cludein alimentalie esteconsumul atare(lasali lor ci pe seama rumegitoarelor), transformarea in suc,pentrule a vindecitoare. puterile gi extrage condensa Spanacul pe o este altdlegumi-minune carear trebuisdo aveli spancul cAtmai des in farfuriegi in biutura verde.Estebogatin vitamina potaC, vitamina riboflavind, calciu, A, acidfolic,fier, magneziu, ajude importantS fibre.spanacul o siugi vitamina 5i este sursd Be la sc5derea gi arteriale a colesterolului, tf, la ameliorarea tensiunii acizilordin orgala contribuie reducerea greutdlii in general, gi, (alituride multealtelucruri). diabetului nismsi lacombaterea
^\-
Soia Soiaesteo alte sursdimportantd proteine- confine mai de multe proteinedecAtpegtele, lactate-, fdrd ouile sau produsele cofesterolsau grisimi saturate. caracterizeazd O faptul cd este singura legumd careconlinetoli cei opt aminoacizi esenliali foloproteinelor. sili pentruproducerea Datorite acestui lucru esteconsideratd aliment un complet, datorittr iar conlinutului grdsimi de 5i carbohidrali, asigurd o gamdlargl de minerale vitamine, gi soia gi intre care calciu, fier, fosfor, magneziu, tiamini, riboflavini, niacindgi chiar vitaminaBrz(despre care se consideriin mod normalcd poatefi g5sit5 numaiin alimente origineanimald). de in plus,soiaaregi acizigragi esenliali tip omega3 gi omega6. de De asemenea, conlinegi multesubstanle soia fitochimice benefice - precumizoflavonele, despre carepoatecd ali mai auzit- care au gi propriet5li anticancerigene. Acestea sunt motivelepentrucare soia ocupd un loc atAtde important dieta Young.Trebuiesi evitali produsele in fermentate din soia- miso,tempeh, sosulde soia,tamari-, dar boabele de soia intregi,tofu gi germeniide soia (despre care vom vorbi mai pe largin continuare) trebuisi apard regularitate meniul ar cu in dumneavoastr5. Uleiulde soiagi lecitina sunt,de asemenea, alegeri bune. De obicei, laptelede soia esteindulcitcu sirop de otez, dar,dacSgdsililaptede soianeindulcit vd place,gi aceasgi ta esteo alegere bun5. Germenii Acegtia numdri printrecele mai bunealimente carele se pe puteliconsuma. Conlintoatesubstanlele planteimanutritive ale gi ture, insd concentrate energizate prin scAnteia vielii, astfelcd germene fiecare mititele plin-ochi lucruribune - intr-oconcu centralie 30 pAni la 50 de ori mai maredecdtin plantaadultd. de ( v C e r m e n is u n tp l i n id e v i t a m i n ei n c l u s iv i t a m i n a r z c ? r es eg I i B , in segte principal alimente origine in minerale prode animald), gi gi teinecomplete suntbogali enzimegi acizinucleici. in Cermenii
la conlin7 gde proteine porfiade 30 de de de lucernS, exemplu, (cain cazulpudrei de germenii soia glr". iar dacddeshidrata[i verde)pentrua obline folositi pentrubdutura lin g"rrn"ni de soia le grisimi9i minerale' veti proteine, un incentrat 9i mai marede decatdacaafi conor1ln" in cantitalide 20-30de ori mai mare care vegetali conlin9i compugi Cermenii ,urn" g"rt"nii ca atare. celulard au un efect 9i gi digestie promoveaz|organizarea ajutal-a sunt din gi Proteinele grbsimile germeni in tlmpul-digestiei. aicalin iar ugor 9i descompuse in aminoacizi acizigragiugorasimilabili' carenu u$oare' vegetale in lor amidonul estedescompus glucide glicemia. mdresc seminle alulinte,cereale' 5i de eutelioblinegermeni fasole, astfelincAt sd aveli produseorganice ne in proprii bulatarie, ii Sau,bineinleles, putelicumpira' Conin proaspete oricesezon. gdti!iugorla aburimpreuni cu in ca turn"ii germeni atare, salate, fasole' cu in alte legumesau presdrali supi' in,cepeli germeni .de pe Indiferent de soia,ridichigi seminle floarea-soarelui. brocco-ii, zilnic' ar caregi subce formdii preferali, trebuisd-iconsumati $l vAtoAREA NUTRlrlvA A LEGUMELOR GERMENILOR gliajutd la scdderea pancreasul, verdeluristimuleazd Aceste vegetale fibrele ajutdla sldbit asigurS 9i cemieigi a colesterolului, c5 Evident nu sistemici. aciditatea pentrua neutraliza necesare alcaline' legumele toate pentrua prezenta .u"rn ,puiiu suficient darcuajutorulurmdtoru|uiexemp|udeinformaliinutriliona|ev5 si le putelifate o idee despremotivelepentrucaree foartebine ca consumali, ataresauin bluturaverde'
120 Robert y O.
I Date nutrilionaleprivind unelelegumealcaline % din Doza Zilnicd Recomandatdin po4ia de t/zkg Acid folic 3%
V i t a m i n aC 9 7 % Acid folic: 20% 'l V i t a m i n aA : 1 % Fier:7olo Potasiu:6olo Vitamina Bo;6olo M a g n e z i u :5 % RiboflavinS: 5%
121
t,.
I [""r., L t--, I I I I
LI ] i L
] \ --+i I - - - + I] j I I
n din DozaZilnicdReco' in mandatd Poftiade t/zkg 27% Acidfolic: 19% Fier: A: Vitamina 16%
A Vitamina :74olo Acidfolic:66% Fier:32olo Magneziu:22olo
I
lL
l
Sp"n".
I l
i
]
I I i
i
I I I
15% caliiu:
V i t a m i nC : 1 5 % a R i b o f l a v i n 1:2 % i Potasiu:|1olo
I
I
I
Frunze pipddie de
I i
I I
L
I
I
nogie I
ao']t"l]' YitTlna
C: Vitamlna 39olo
-l
r
, ]
t._
1-
I i 0:,'"il11:'^?f" l _l
I I 7% Potasiu: Fier6% : i I 1I I I j I ] i I C""l2olo Vitamina vitaminaA: B% Tiamini:9% Bo/o Magneziu: Fier6% : acid folic:3o% C: Vitamina 9olo B Tiamini: % Fier"7ol" 7% Magneziu: A c i df o l i c :B % v i t a m ia C : 7 o h n C: Vitamina 30o/o Acid folic:B%
A c i df o l i c : 2 5 % Magneziu:10% Fier:Bo/o Calciu:6% Vitamina :221. C A c i df o l i c :1 B % M a g n e z i u1 3 % : Vitamina B% Bo: Potasiu: 7% Tiamintr: 7% Calciu:6%
Vitamina C: 45"1o
ll
lI
I I t I ] I t+ I ] I I I
ulcrisde-balta Ovezverde
I
I I
C"rr"ni de soia
lI
I I
\
+
J
l
l
I
I
I 1
llf
FRUCTETE Celemai apreciate fructe suntplinede zahdr deci,nu ajutd gi, cu nimic,ba chiardduneazi cadruluneidieteal cdreiscopeste in luptaimpotriva diabetului. Existd cateva insd exceplii dericioase. Limiia, chitragi grepfruitul Chiardacdpar acide, aceste citricedevinalcaline procesul in de digestie, datoritd confinului potasiu sodiu.Aceste de gi fructe, careau pulin zahdr, cresc nu semnificativ glicemia, ci le puaga teli consuma frri restriclii. crepfruitul roz arc ceva mai murt zahir decatcel alb, dar amandoud suntalegeri bune.puteliforosi suculde l5mdiesau de chitrdsau suc de grepfruit neindulcit in apagi bdutura verdepe carele consumali nu numaici le invioreazd gustul, ajutdla gi echilibrarea ci pH-uluiorganismului. Nucilede cocos Nucilede cocosau un renumeprostdin cauzaconlinutului crescut grlsimi. Totugi, de adevirul estecI nucade cocosreprezintdo sursd important; grdsimi de benefice, precum de proteigi ne gi minerale carecontribuie scrderea la glicemiei a colestegi rolului,la s5ndtatea gi oaselor a sangelui asigurrcombustibil gi pentruproduclia energie corpului. de a Intr-adevdr, uleiuldin nucl de cocosprocesat, carea fost rafinat $i hidrogenat, atacdcu trans-lipide vd mortale, dar nuca de cocosin starea naturalf, o altepoveste. ei este Studiile aritatcd populaliile au careconsumldin belgug nuci de cocos(precum celedin insulele tropicale) au risculciescut nu de boli cardicecare se asociazd ingerarea cu unei cantitifi mari de trans-lipide. au colesterol Nu crescut, frecvenlimarea boliror cardiace nici mortalitate gi crescuti. Cercetdrile laborator, pe de goareci, aretat dietabazatlpe grlsimile nucade cocos au ci din a avut efectemai bune asupracolesterolului decat cea bazatdpe ulei de floarea-soarelui; cand laptele cocosneindurcit iar de sau uleiul integral nuctrde cocosesteintrodus dieta-standard de in american5, observd se chiaro mici scldere colesterolului. a
pulpeialbea fructuLaptele cocos, de oblinutprin lichefierea atuncicAndesteconsuesteun alimentcompletin proteine lui, mat in formd natural5.De fapt, seaminl cu laptele uman ca calciu de o chimic.El reprezintl sursl excelenttr fosfor, echilibru Ea antifungice. contrigi fier. Nuca de cocosconlinegi substanfe la aciditetii, fapt caredeterminS, rAndulsIu, sc5buie la sciderea utilizatpentrua al de dereanecesarului colesterol organismului, acizii. lega beneficiile(ca si nu mai Aga cd dafi-i drumul gi descoperili de prin addugarea miezului cocos oblinute menlionimgi deliciile) in laptelui cocossau a uleiuluide cocosintegral de neindulcit, sau in neindulcili supd,salatd incercalifulgi de cocos alimentalie. preslrali pe pegte. SAREA convenlionalatf,inci un prilejde a da pestenasinlelepciunii Astae o ideecomicddaci destulS sare. le: asigurali-vd ingerali ci alimentele americanitipicS,deoarece o rapoftdmla alimentalia treceliexclusiv gi procesate rafinate sunt foartesirate.Dar, cAnd va naturale, organice, trebuisd addugafi sdruriorgala alimente 9i a sodiulpentru obfolosegte Organismul nice,naturale sodiu. sau potasiu concentralii la dintresodiu5i iar line potasiul, echilibrul echilibrului destul de mari este importantpentru menfinerea puternic (cel pulin cele bune)alcalinizeazl orpH-ului.Sdrurile (dar aportsuficient ganismul. stare necesitd un bundde sindtate O rezonabil) sare. indemnulla dietecu putindsareare sensunede actualeindictr dar ori in cazul dietei tipic americane, cercettrrile problemede slnltate legatede consumulde sare. foartepuline de De fapt,cea mai mareproblemd sinltate legat[ de consumul aportulinsuficient! de sareeste,probabil, Sarea, sub formtrde cloruri de sodiu,joacl un rol important ennutritive,prin activarea gi substanlelor in digerarea absorblia de intregulproces, apoi prin secrelia acid zimelorcaredemareaze secreJiilor enzimatice biclorhidric stomac prin eliberarea in 9i Ai
1l{
liaredin pancreas vezicabiliard,carecontinui procesul. pregi in zenfasirii, alimentele parlialdigerate devin capabilesi activeze eliberarea citre pancreas unui bicarbonat sodiu natural, de a de derivatdin clorurade sodiu,pentrua tampona acizii care ies din stomac.FIrd sarenu poateexistadigestie. Nu avemnevoienumaide sodiu, de sodiuimpreunicu di_ ci feritealte minerale care interacfioneazi, cu intre careclor, clorit, potasiu, calciu,magneziu, siliciu gi hidrogen. Agacd forosilifird grijd sarea mare,ce confinemulteminerale. de E$TtCEEA MANANC!.SERTOS! CE Alegerea alimentelor potrivite estechiar mai importantd decat afi puteacrededaci privili diabetuldin perspectiva medicali tradilional5gi vd concentrali evitarea pe glucideror. Estechiar mai importanttr decdtv-a!i puteainchipuidacdprivifiin perspectivd gi incercalisd prevenilicomplicafiile cardiace careinsofesc atat de desdiabetul. Asta, pentru cd organismul nostru reprezinti,la propriu, o transformare biologicda alimentelor care ne hrdnimgi a lichicu delor pe care le bem. Devenimcu adevdrat ceeace mancim. in sistemul nostrugastrointestinal, alimentele suntdigerate absorgi bite agacum descriefiziologiamoderni, de acord;dar procesul nu se termindaici. in ultimaetapi, ceeace mancdm transformd se in hematii. Potrivitdatelorfiziologieimoderne,gtim ci hematiiletransportdoxigenul celulele la organismului, la carepreiau de dioxidul de carbon(un acid).Totugi,aceasta reprezinti doar o partea pro_ cesului.Acestehematiicirculd prin organism se transformd gi in celuleale lesuturilor, precumcele din ficat,mLgchi, lesuturiadipoase, creier,oase,inimi gi, revenind obiectulacestei la cirfi, ce_ lule pancreatice chiar celule beta producdtoare insulini. gi de Hematiilesunt materialul fundamental fiecirei celule din coral pul nostru.
in Pentru aveacelulesindtoase corp,trebuiesd aveli hemaa aveli nevoiede lesinltoase. Pentrua avea hematii sdnitoase tii Am o gumeverzi gi grdsimibune din belgug. observat ameliorare cAt atdt semnificativd, cantitativ5, gi calitativia hematiilorla pacidoaralimente btruenlii mei atuncicind au inceputsdconsume 5i la bune,carecontribuie formarea in turi bogate clorofildgi grdsimi diabetului: celulare.Si judecdm din perspectiva membranelor calisunt rezultatul pancreasul sinitos gi celulelebetastrnitoase, la iar hematiilor, acestea, rAndullor, sunt rezultat5!ii gi cantitetii care sd tul a ceea ce mdncafigi be1i.Dacd dorifi un pancreas gi trebuiesi vd fortifiali'sdngele sd asigurafi corect, funclioneze in mediulalcal corespunzdtor. pe verzi gi grisimi bunevi va oferitot O dietl bazatd legume pentrua pune in aplicare acestdezide' ce are nevoieorganismul pentrua forma aminoacizi.Celurat. Microzimelese organizeazd de specifici careau nevoiegi-ifolosesc aminoacizii lele selecteazf, carevor deveniceluleale orde in formarea noi celulesangvine, (fesuturi organe). gi ganismului gi de Cheiaprevenirii vindeciriidiabetului tip 1 9i de tip 2 5i Cheia pentru un insolitoare este sAngele. a tuturor simptomelor pentrualimentele benefice Cheia singe sdndtos sunt alimentele. Tot suntefidumneavoastrl. ce aveli de ficut estesd alegelisdnitatea. DAR ASCUTTATT SPUNSPECIALIST|l... NU PUNETI CE IN PRACTICA oficiale in privinla Oricdt de minimalear fi recomanddrile piramidd alimentelor, a campania alimentaliei faimoasa ,,cinci pe zi" careindeamni la consumulde fructegi legume-, cei mai dintrecalorii tot multri americani nu le adopti. in medie, 4O-45o1" gi din provin din grisimi rafinate 2O-25"1o zahdr.in plus,o mare provinedin alimenteprocesate partedin restulde 30-40procente - legumeconservate congelate, carne procesatS, produsede sau etc. au panificafie fiind rafinatd Cei mai mulli dintreamericani din
un apoftde doar 10-'15 grame fibrepe zi, in ciudafaptului de ci se recomandd 30-60 de grame.lournal of AmericanMedical Association anunlat 2O02 degialimentalia a in ci, americanf, obignuitl poate fi suficientepentru a preveni bolile determinate de carentede vitamine,precumscorbutul, majoritatea americanilor are o cantitate de ,sub-optim5" vitaminein organism, ceeace ii expuneunui risccrescut a faceboli cronice- intre carediabede tul -, dar gi boli cardiovascularecancer. existl decAtun gi Nu singurmod de a descrie situafia: felul in carene hrdnim,orgain nismul nostrunu primegte ceeace are nevoie.Consumdm canti(cu ttrJi excesiv mari de alimente aproximativ de 500 de caloriipe zi mai mult decdtnecesarul recomandat, adicl aproape 900 de cu caloriipe zi mai mult decAt mediade acum20 de ani)gi,cu toate acestea, suferim malnutrilie de serioasi da, serioasd! in ce privegtelucrurile pentrua ne plstrasdnltatea. necesare Trebuiesdfacemmai mult, dar pulini expe(i ne ajuti cu adevdrat.Piramida alimentelor esteprofunddefectuoasd, accentul iar pus pe carbohidrafi contribuie, duptrpdrerea mea,la apariliadiabetului. Chiargi indrumdrile oficiale Asocialiei ale Americane de Diabetologie pun acelagi accentpe amidon:Biblia alimentelor gi nutrigiei diabet confinesfaturicare fac alimentele amidon in cu principal meselor. elementul al Mediciitradilionaligti urmeacare zI aceste repererecomandi, general, 45-60%din calorii si in ca provind carbohidrali care, (pe din dupi cum am ardtat, organismul ii trateazd fel ca pe zaharuri). fapt,in'1994,Asocialia la De Americand Diabetologie anunlat pacienfii diabetar trebuisi de a cd cu urmezeaceleagi recomandiride alimentalie gi celelalteperca gi soane ctrpAni gi zahdrul puteafacepartedin alimentalia ar lor. Desigur, acegti oameninu sunt nebunipentrucd le recomanjumdtate d[ diabeticilor zaharurile constituie ca si din diet5.Ei din cauzapericolului suntingrijorali letalal afecliunilor cardiope vasculare care-lau in fafd bolnavii de diabetgi, ca atare,se axeazl spreo dieti sdracd grlsimi. proteinele in suntvdzuteca un pericolpentrucei care-gi griji cu privire la afecliunile fac renale,
Practic, mai rSmAn doar frecventd diabetului. a altd complicafie carbohidralii. pe cu Dar nu are nicio noimdsd le hrinegti carbohidrafi perla in o suferl de ceeace este, esenld, intoleran!5 carcare soanele ($i carbohidralii din care bohidrali.$tim sigur ci zaharurile gi pentrudiabetici nu existd niciodoprovine) suntsdndtoase nu careau fdcutdiabetvor face9i oamenii,in restsindtogi, vaddci iar de boli renaleca urmarea consumului proteine, afecliunile doarcu anumite tipuri de grisimi (proceau cardiace fostasociate De care saturate trans-lipide) pot fi pur gi simpluevitate. sau sate, in menlinglicemia limitenormacare-gi cu fapt,persoanele diabet gi complicafii. le evittr aceste American Cercetade cei Alli expe4i,in special de la Institutul (IACC)au inceputsd elaboreze recore in domeniulCancerului punAnd accentul pe legume, fructe, mandiri mai folositoare, gi de integrale leguminoase IACCrecomandd, exemplu, cereale cel pulin pe trei sferdumneavoastrd sd ca acestea umplefarfuria Publici a Unide turi. Oameniide gtiinfide la Facultatea Slndtate propria,,PiramidI alimenta{iei a Harvardgi-auelaborat versit5lii -, axatdpe un consumcrescut cereale leintegrale, de sinltoase" - gi au descoperit femeile au care ci gumegi uleiuridin plante au adoptataceastialimentalie avut cu 28% mai pu{ineafec}iuni piramida standard. alimentard decdtcelecareau respectat cardiace de exemplul, indepdrtAndu-se carDietaYoung le urmeazd gi gi vegetale grisimis5spre bohidraJi indreptdndu-se alimentele aga ndtoase, mergegi mai departe, incAtsi putem nu doar si dar (in multecazuri) elimindm. ce sI vI De sd-l reducem riscul, gi ci sdndtatea infloritoare, alesci o mai cu mullumi1i mai pulin decAt naturii? din putelioblineospitAndu-vi belgugul D D I E T A O U N GP E N T R U I A B E T Y cu caleamai buni: umple!i-vi farfuria cuvinte, lat5,in cdteva din s5 trebuie constea legume. procent 70-80% alimentafie de Un germeni, fructecu pu[inezaharuri proaspete, in legume erbacee,
llg
gi grdsimi bune(in special, gi avoccado nucdde cocos). pulin Cel jumdtatetrebuieconsumate gdtili,faceliacestlucru crude.Cdnd cAt mai repede putinld,menlindnd cu mAncarea 47 de grade la saumai pulin(laacea temeraturd trebuisdputeli!inedegetul ar in supi firi sI trebuiascisd-lscoateli gi adiugali la mAncaimediat) rea gata preparatialtfel de uleiuri decAtcel de mdslinesau de sAmburi strugure, de fiindci preparatele trebuiesd fie infiernu bAntate. Restul 20-30%din alimentafie de trebuiesd fie alcituit din pe$te proaspdt, alune,seminfe cereale gi caresuntdoarpujin acide: mei, hrigcd alac.AtAtatimp cAtfacelialegeri gi gi infelepte nu depdgiJi 20% din alimentalie, putefi includegi unele alimente ugoracide- poatealtecereale cartofiidulci saucei noi. ori Evitafi procesate alegeli cdt posibil alimentele gi pe alimentele pentrua vd asigura hrana ecologice, cd dumneavoastrd un niare vel optim de nutrienli, pdstreazd nutrienlii nu esteconi5i toli gi taminatd substanle cu chimiceputernice, precum fertilizatorii sau pesticidele. Produsele ecologice sunt de trei ori mai bogatein substanle nutritive decAt celeneecologice. Nu vd ingrijorali: consumulunei cantit5limari de legume crudenu inseamnl vefitrdiin vArful cd unuiaisberg ornatcu rogii. Reletele Shelley capitolul vor faceca toatesfaturile lui din 10 din cartesi fie ugorde aplicat9i delicioase! Primanoastricarte,Dieta Young, conlinemult mai multedetaliidespre acestmod de alimentafie, inclusiv cum sdfacelirostde aparatele corespunzdtoare, deprinderea unor noi tehnicide preparare alimentelor, precum a germinarea deshidratarea, gi aprovizionarea alimente pdstragi cu rea lor in cdmari. Acea carteconline gi o mullimede reletetentante. De asemenea, conline indrumdri pentrutrecereala acest program. Dietaaceasta esteun moft, ci o cale de a mAnca nu sdpentru trdi mult gi bine,iar,dacdnu vi pripilisd ajungeli nStos a la linti, avelimai multeganse a rimAnepe drumulpe carel-a!i de ales.
Tocmaidespreastavom vorbi in acestcapitol.Nu vI faceli griji: nu va fi nevoiesi luafipastile pumnultoatdziua,dar pe cu de altd partenu existdo singurdpastild-minune. Recomandlrile principale pentru toatl lumea suntinsdrezonabile: suplimente trei combinate intr-obdutur5, plusaltedoui tipuri de suplimente. in afaraacestuilucru, existddoui seturide recomandlripe care le puteli folosi pentrua vi alcitui un regim adaptatsitualieidumneavoastriconcrete.Dacd mincali corect, cAtevaalegeri ficute cu grijl vi vor furnizatot ce avefinevoiepentrua echilibraorganismul,pentrua vd pdstra alcalinitatea pentrua scdpa diabet. de 5i Daci nu vI alimentafi corect,toatesuplimentele nutritivedin lume nu vor fi de ajunspentrua vd insindtogi deplin.Combinape gi alimentare reprezintd mai cel !ia dintrealimentalie suplimente bun mijlocde a preveni vindeca gi gi de a trtripe deplin diabetul sindtos. PRINCI PIITE FUNDAMENTATE Princonsumul zilnicde bduturd verdeoblinelidejatrei dintre cele cinci suplimente pentruprevenirea vindecarea esenliale gi pulberea legume erbacee, diabetului: gi din pulberea germeni din jumState kilode soiagi piclturilealcaline. nevoiede peste E de gramde materie primd pentrua obline doar 30 gramede pulbere verde,iar aceastd concentralie incredibilS inseamnici pulberea e plind cu vitaminegi minerale, inclusivcele de care are nevoie pancreasul pentrua se protejagi a se vindeca,pe ldngdclorofili, gi enzimevegetale fitonutrienfi, precumgi macronutrienfi proca teinelegi fibrele.AsigurAnd sursl bogattr substanle o de alcaline (precum sodiul,potasiul, calciulgi magneziul), pentrua menline un nivel sdndtos pH-ului in organism, al pulberea verde face ca organismul nu deturneze sd aceste de minerale la sistemele organicecareau nevoie ele (deexemplu, de pancreasul). pe Toateingredientele care le alegelipentrupulberea verde fie oblinuteecologicAi strfie conservate deshidratrebuiesd prin scdzutd binein[eles, tare la temperaturd gi, trebuiedizolvatein ti-
pulcorectdeap5:distilati,purificatd,ionizatd-oricevariantdpe 7' api despre din capitolul in careo veli alege urmaexplicaliilor apa de nreitecaf o lingurifd pulbereverdeintr-unlitru de pulin 3-4 litri pe zi' verde5i beli cel pentrua oblinLbdutura ' pulbereade germenide soia estechiar 9i mai concentratideenzime'izoflavone 9i uerdi 5i estebogatiin proteine, cdt pulberea ce vegetali. previn nutritivecare conlin compugi alte substanle sau glicemiei o reduc5i combataciditacre5terea incetinesc sau/gi deja celebrepentruci 1",;," poateduce ta diabet.lzoflavonele, ni preintAmpi u r,a l" scldereacolesterolIui, i nhibi ateroscleroza, tiireprezintly.n "i menopauzei, simptomele trateazd osteoporoza, |ocimportantdestimu|areapancreasului5iajuti|aechiIibrarea celulare deteriordrii la contribuie impiedicarea gri."rLi. Enzimele sd organismul care ajuti naturale, adaptogene ii conlin substanle au Studiile la (carepoateconduce diabet). stresului iupteimpotriva activitatea de a echilibra cd demonstrat soiaesteun mijloc natural hormonalS,deapiziorganismuldeinfeclie,deadetoxificaorgaSoiacontinecomgi chiarde a inhita factoriicancerigeni' atunci de "ltt"rf unici, care combatprocesul fermentalie pugi protectori pentrua oblineenergie. olizeaz|alimentele meiab cand'organismul de din germeni soiala fiecare Adiugalio linguri de pulbere api ori inghili[io linguri ca atare'de litru de bluturi u"ri" ,", d" ori trei-patru Pezi.
gi 'nr ingrediente (care pot fi administrate ca supli{careoot Ciuta[i majoritateaacestor inqrerliente diao alegeli;toaie sunt utile in combaterea ;;;;;j i" iltb"ru" u"raul" .i* . Suc,concentrat lucernl de o Frunze lucerni de . Concentrat aloe de , r Orz verde .8eta{aroten r Frunze afin de r Frunze nuc negru de . Frunze coactrz de r Frunze PeumusBoldus de o Broccoli
young O. 132 Robert Young& Shelley Redford . Mtrcege .r Frunztr rozmarin de a Salvie .,rr, . Coada<alului o Scoa(trde ulm . Cermeni Soia de r Ment5(Menthaspicata) . Spanac r Frunze ctrpgun de r Cimbru r Rogie r gofrande India . MtrcriE balttr de . Pir r Scoarld salciealbl de r Frunze perigor de r Erbiu r Fenilalanini r Fier . Flavonoide r Fosfor . Gadoliniu r Galiu . Cermaniu . Hafniu r Holmiu r Inozind . lod o lridiu . lterbiu . ltriu . Lantanum . Litiu I r Lizind . Lutetriu : . Magneziu . Mangan r Molibden r Neodimiu r Nichel o Niobiu . Paladiu r Platind r Potasiu o Praseodimiu r Reniu . Rodiu . Rubidiu
Dieta Youngpentru bolnavii de diabet 133 o Ruteniu r Samariu r' r " r Scandiu o Seleniu . Siliciu : r Sodiu'' ,.' .: . ' r Staniu' ., :' r Strontiu o 5ulf, . Sulfat Vanadil de o Taliu o Tantal. ' l e Teluriu . lerDtu . Tirozina . I rtan
'Ioli'
. lulru .. Tungsten o Uraniu r. . Vitamina A o Vitamina Bt . o Vitamina Btz . Vitamina Bz o VitaminaBo , r Vitamina C r Vitamina E e Tinc r Zirconiu
. Bor
: l.
..,
. Bismut
(princareeu inlelegcloritde piciturilor alcaline Addugarea verde(9i la apd)mere9te silicatde sodiu)la bdutura sodiugi/sau ale pulberiiverzi gi ale pulberiidin ale efectellbenefice apei, de efectul alcalinizare, oxide germeni soia,amplificAndu-le de aclioneaalcaline PicSturile a genare de echilibrare pH-ul-ului. 5i mai mult aducand oxiSen electroni, pentru 5i zd ca un catalizator
135 ci a lia, carea cuprinspeste11 000 persoane, demonstrat la indizilnictimp de trei luni, t gramde ulei de pegte vizii careau luat cu a din risculde deces, orice cauztrmedicald, scf,zut 41% compenAcizii gra5isuntesenliali parativ cei careau luat placebo. cu normalaa celulelor.Sunt utili in gi iru dezvoltarea intrelinerea ochilor9i inimii - carese numila mod special nivelulcreierului, Ac.iziigragi rd printrecele mai activefesuturiale organismului. producitoare celulelebeta ale pangreasului, esenlialiprotejeazd provocatd aciditate asigurd de 9i de de insulinS, descompunerea fiecdreicelule membranei pentruconstruirea necesare grdsimile din organism.
din amAndoud sAnge astfel, celule,cdrorale suntnecesare in gi, in pentruo funclionare optimd.Acestepicituri se combini cu substanlelechimice din apd gi elibereaztr formr foarteactivtrde o oxigen,careesteabsorbitd ugurinfd organism ajutr la stocu de gi pareatransformdrilor negative microorganismlor. se comale Eie bindcu sodiulpentrua produce potasiu, careestealcalinizant. 16 picdturi la fiecarelitru de apr sau de bruturd .Adiugagi verde.
Consumul bduturi de (gi din legume plante, germeni) va gi vi ajuta sd vr reglaliglicemia,si neutralizali acizii, sd utilizafiin mod corectglucoza,sd preintampinafi rezistenla insulind- pe la scurt,si vi protejaliorganismul ravagiile de diabetului. Aceastl combinalie acoperd trei dintrecerecinci principiifundamentale pe caretrebuiesd le adoptepacienliicu diabetca bazda programului de suplimente alimentare. de-arpatrulea cer esteun su limentde acizigragi (ACE). esenliali Agacum am vizut in capitolul7, AcizirgraEi esentiali contribuie la eliminarea acizilor apirtrorganismul aiaUei gi (dargi de ae boli cardiace, accidente vasculare cerebrale, hipertensiune, ateroscleroz5, trombozl gi hipercolesterolemie)de efectele gi secundareale acestuia, precumafecliunile pielL,disfuncfiile de renale gi neuropatia diabetictr. dovedit ce acizii gragiesenliali s-a omega3 - AEPgi ADH - din carnea pegte in special, de au, efec_ tul de a preintampina diabetul, precum bolilecardiovascuiare gi gi accidentele vasculare cerebrale. studiuefectuat Un recentin lta-
de estereprezentat un sucel de-alcincileasupliment<heie gami largi de multivitamine9i minerale, pliment continind o primegte zilnic dumneavoastrtr ci pentrua vtr asigura organismul produs iot ce are nevoie pentrua funcfionanormal' Ctrutaliun ,,siminerale pe careimi places5 le numesc careincludestrruri pulberefind, pentrua intr-o gi ruri celulare,, pisate transformate fi uEor asimilate.
young O. I J$ Robert Young& Shelley Redford Organismul poatefacefali unui deficitde vitamine mai mult timp dec6tunui detlcrt minerale chiaro ugoard de modificare concentraliei a unor minerale importante sdnge in poateamenin[a via[a.prin urmare,luali un produscaresi , vitamine, minerale. gi Lualio capsuld 500 mg de cel pufin trei de :o.ntine.$j orr pe.zr.(cnrar gase pe zi cdndvr luptafi un dezechilibru de ori cu maiorprecum diabetul),cu bduturtrverde sau api. Cdutaliun produscare sd .oniine toatesubstanlele mai jos '"u pe majoritatea, cantitrli aproximativ de in egale cu cele prezentate: Vitamine r Vitamina 7 500 Ul A: r V i t a m i n a r :2 0 m g B r Vitamina 20 mg Bz: o Vitamina 25 mq Be: r V i t a m i n a r z :3 5 m c g B ,r Vitamina 350 mg C: o V i t a m i n a : 1 5 0U l D . Vitamina E:300 Ul . Vitamina (niacinamidl): mg B: 35 r BiotinS:6mg e C o l i n i :1 5 0m e Minerale o Calciu: 350 mg o Magneziu: mg 350 r Mangan:20O mg e Zinc: l0 mg o Cupru:1 mg e Potasiu: mg 35 o Seleniu: mcg Z0 o Molibden:40 cg m o S i l i c i u : 0m g 1 r lnositol: mg 15 r lodurtr potasiu: mcg de 50 Siruri minerale r Fosfat calciu:I mg de r Fosfat fier: 1 mg de o Fosfat potasiu:1 mg de r Fosfat sodiu:1 mg de
la nu nivelulglicemiei, recurgeli o dozd marede il li DacI trebuiesi vd ridicaJi - carepoatecorecta glicemia, totodati vd facesd intraliintr-uncerc it dar ii zahar de din de luali in vicios. loc de aceasta, o lingur5 pulbere germeni soia,dupi , ' pulbe-,: sau carebeli un litru de biulurb verdecu picituri alcaline amestecali ' r"" au bartur". -=.:--'--=-'---:r L.:::=-=
--':_-1 li
iL-:'::.._.
ii
mele de sindtate.Aveaminsu- li pulin serioasidin problemele cea=mai ll urt, "ru .*aiacd congcstivS, inceput insuficienld hepaticS insuficienlS de un 5i , i ri.l"^te ' de tahicardie prolaps valvb mitrali' SufeAveamsi hipertensiune, 9i ,i t"n"ti. printre careocluzieintestinali fap 9i digestive, ,i reamde tot feluj de probleme j' mi Vederea se deteriora, distrusS. stomacului ,, trt .a aveam95% din mucoasa nevo ! picioare glezne5i aveam lichidin plimAni,abdomen, 9i li ;; ;; ".u*"r" cel Avusesem pulin ?.d* i timpul la o buteliecu oxigen' ii i; re f;;;";.turl,ot peste 100 de interniri gi o mullime i ii rina de intervenliichirurgicale, astfelsd iau cAte.l2 meajungAnd de ingrijordtoare cliagnostice tratamente, Si o datd. dicamente cu diabeticS, dureriin de dejasemne neuropatie ani $apte mai tarziu,aveam cu inainte, marechin, o vre' mersastfel Am iiiio"r., amorjeligi furnicdturi. doui dozede insulini cu actiuaiestuian, imi administram me. Lainceputul zi, scurtiin fiecare cu24 de cu gi dozede insulind acliune ne prelungiie gase dimineala 5-10noaptea. unitdli 5i am DisperatS, inceputsI beau bluturl verde cu picdturialcaline(in cantititi mai mult). De asemen-arfi suportat meu deteriorat stomacul miii, deoarece rinichi pentruinim5,pancreas, alimentare s5 nea,am ?nceput iau suplimente de alSturi multivitamine am trecutla digestiv, 9i sistemului gi pentru suslinerea
;;;, #,'
ffi;ilff
nediabetice. pdni ra rimitere normare, mi-as<.izur i"'i:-i:J:'-l"i,re, gricemia am DupI cinci s5ptimAni renuntat insulin5. 9i am inceputsd reducdozelede
rpl1t. au p" iorJ U*.r,i, :1_1_:"9 9"o1aceea.in S!medicii anutat-oper"tt" penftl=llpreglleay.pieta Voung redat l mia strnltarea! ,
aveammult mai multl energiegi chiar a; putui sf tnt6i sI fae exie Stomacul s-a vindecat9i acum pot sI mtrnCnc mi legume,nuci gi
CADRUT GENERAL Cu bdutura verde, aciziigragi esenfiali un bun supliment gi cu multitivamine multiminerale, pus bazlle programului sugi afi de pentrucei carevor sauau nevoie plimente alimentare. sd meargd mai departe, sugerez cdteva vd alte suplimente alimentare plus, in pe care le consider fiind la fel ca structura rezistenftr unei ca de a case.Nu toatecasele trebuieconstruite aceleagi din mateiiale; ceea ce veli folosidepindede proiectulpe care-luimali gi care,la modul ideal,esteadaptatperfectla situaliadumneavoasiri. Majoritatea persoanelor diabetva beneficia pe urmasuplimentecu de lor din secliunea care urmeazd. (Nu e nevoiestrmodificafidoza recomandatd dacr vreunelement din cele ce urmeazise rlgesegte gi in formula multivitamine careo lua!i.) de pe Cromul cromul, un mineralesenfial, cregte eficienfa insulineigi-iimbunitSlegte capacitatea a gestionJ de glucoza.El stimuleaieactivitatea enzimelor implicatein metabolismul glucozei gi leagtr insulinade glucozd.prin faptul ctr imbunrtdlegie asimilaiea glucozei, cromul reduceaciditatea astfel,reducenevoiaorganisgi, mului de a reline grdsimi.Ajuttr,de asemenea, transformarea ra celulelor sangvine celulemusculare la convertirea in gi glucozei in energie. cromul estebeneficin rezistenfa insulintr.Jntrucat la inhibdformarea pldcilorde aterom aortd, in deficitulde crom contribuiela aterosclerozi. Cromulajutdgi la sltrbit.
Chiargi un foartemic deficitin crom are efectedrastice asupra organismului, dereglAnd, printrealtele, funclionarea inei insul gi contribuind astfella instalarea intoleranfei glucoztr. la Degieste rari in alte 15ri,deficienla crom esterf,spAndite SUA.Acest in de lucru se datoreazifaptuluicI in aceastd solul nu mai are refari gi, surse adecvate ca urmare, cromul nu mai poatefi absorbit culturile vegetalesau de surselede apd. Rafinarea alimentelor elimini in maremtrsur5 cromulcareajunge totugiin ele. Cravide le suntmult mai expuse deficitului crom,deoarece de ftrtulil conin sumtr ceamai mareparte. Studiileflcute pe animalele laborator arltat, inci din de au goarecilor deficitde crom la glucozainjecta1957,cd toleranla cu imediatla normalatuncicAndli se administrau ti revenea suplimentepe bazdde crom.Alte studiimai recente doveditacelagi au '1993, jumltapeste lucrugi in cazul'oamenilor. intr-unstudiu din te dintrepacienlii diabetde tip 2 gi peste treimedintrecei cu cu o diabetde tip 1 au pututsd renunfe medicalia la antidiabetictr orald saula insulintr dupi ce au inceputstria 200 mcg de crom zilnic. in 1997,pacienfiicu diabetde tip 2 inscrigi intr-unstudiuau primit crom ftrrdsI factralttr modificare ce privegte in alimentalia, medicafia activitatea fizicd.Duptrpatruluni s-aobservat redusau glicemiei a insulinemiei, gi precum a colesterolului. gi cerea
NADP NADP scaderezistenla insulintr, deoala Coenzimanaturald a glucozeisd treacl prin.ciclulde rereceajuttro anumittr formtr
acfii in urmacerorase oblineenergie nivelulcelular. lipsa la in unei cantitf,fi suficiente NADP in organism, pdndegte vd riscul de de a facerezisten!5 insulinigi diabet. la NADP (care,dacd vreli neapdrat gtili, vine de la ,,fosfat si B-nicotinamid adenindinucleotid") este un combustibil celular pentruproducerea energie; de fdrdea nu se produceenergie. Cu cAt celulaare nevoiede mai multf,energie, atAtare nevoiegi cu de o cantitate marede NADPpentrua o obline.NADPajutd mai la intArzierea morliicelulei(inclusiv cazulcelulelor in alfagi beta jucdndtotodapancreatice) promoveazd gi regenerarea lesuturilor, td un rol-cheiein reglareaactivitdlii celulare gi in repararea ADN-ului.NADP esteun antiacid puternic sprijindleucocitele gi in procesul eliminare microorganismelor acizilorprodugi de gi a a de acestea. asemenea, pentruinimi, reDe NADP estebeneficf, (NADPesteprezentd ducAnd gi colesterolul tensiunea arterialS. in toatecelulele organismului, ale inimii o conlinintr-oconcencele traliedeosebit mare.) de NADH/Pesteo moleculd asemdndtoare, se gisegte orcare in ganismul uman;NADP se gisegte indeosebi alimente origiin de ne vegetald. magazin, puteligisi uneorico-Q'I,adicdcoenzima in careestepractic acelagi lucru. Ql,
Sulfatul vanadil de rar Oligoelementul numit sulfatde vanadilajuttrla reglarea importanti, El foarte acliunea insuglicemiei. imitd,intr-omanierd (cunosculi sub numele de aceiagi transportori linei, stimulAnd glucozeiin celule. CLUT-4)utilizalipentrutransferul transportori pe animalele laborator un numdr gi de studiiefectuate Numeroase cu ctr din ce in ce mai marede cercetdri subiecliumaniau arf,tat glicemiei pe mdsuratd nemancate. amelioreazd de sulfatul vanadil din cu intr-unstudiurestrAns 1996,la pacienlii diabetde tip 2 cade de re au luat5 mg de sulfat vanadil doudori pe zi timp de pas-a tru sdptlmAnigi apoi un placebotimp de patru sdptemAni glicemieimlsuratepe nemAncate mediea cu o constatat scddere gi incAts-aprelungit in timpul peatdtde puternic, 20olo rezultat , rioadei placebo. cu nivelul de controleazI cu Combinat cromul,sulfatul vanadil glicemiei, gi poftade dulciuri.De asemenea, reduce colesteroca HDL, lul LDLgi mlregte colesterolul
Luali 5 mg de trei ori pe zi, pe stomacul gol, cu bluturtr verdesau cu un pahar cu aptr. r Recurgefi hiperhidratarea cu la organismului biuturd verdecu pictrturialcaline gi NADP. . Lualicrom 9i sulfatde vanadilpentrua legainsulinade glucoztr; singurtr o dozl va aQionarapid.
Magneziul Magneziul esteimplicatin multe procese metabolice esenfiale. El activeaztr pentrumetabolismul enzimelenecesare carbohi(inclusiv zaharurilor) a aminoacizilor. drafilor a gi Aveli nevoie de magneziuin cantitatesuficienti pentru a trasforma glucozain preintAmpinAnd gi energie, rezistenfa insulind aciditatea la excesipermite v5. Magneziul gi reglarea echilibrului acid-bazd sdnge din din fesuturi. insugiesteputernicalcalin- de fapt,poatefi utiliEl zat in locul medicamentelor antiacide care pot fi cumpdrate fdrd protejeazlochii gi inima gi ajutd refet5. asemenea, De magneziul preamicd de magla funcfionarea normalda nervilor.O cantitate neziu in organism fost asociaticu bolile de inim5,formarea a de gi in creier,ingustarea cheaguriin inimd arterelor, colesterolul gi crescut retinopatia diabetici. nu Carenfa magneziu esterar5,in ciudafaptuluicd el este de prezentin multe alimente, mai ales?n legumele verzi proaspete. Dar magneziul multealimente pierde timpul procesului din se in gi de rafinare apoi in timpul gatitului. bineinleles, existdmulte $i, persoane porfiade legume.Mai multe studii care nu-gimdnAncd au ardtat pacientiidiabeticiau o concentralie magneziu ci de in sAnge situatsub medieEipierdprin urindo cantitate maredin mai acestmineral.Cei careincep sd ia suplimente magneziu de revin la concentrafia in iar normalS sAnge, risculde orbiregi de complicafii cardiovasculare scade. in magneziului membrana CredcI prezenla celulard amplifiinsulinei. ci efectele intr-un studiuefectuat asupraunor pacienfi vArstnici diabetde tip 2, la cei careau primit 2 g de magneziu cu o zilnic s-aconstatat imbunitilire semnificativd sensibilit5lii a la insulin[gi a asimiliriiglucozei, de perioada careau primit fali in placebo.
Maineziul trebuieechilibratcu manganul intr-o proporliede 2:1 atuncicind de se administreaztr supliment. ca Luatio capsulS 500 mg conlinind o astfel de combinaliede trei ori pe zi, cu bluturtr verde,cu aptrsau la masi. Putefi lucluta un suplimentalimentarcare str con[intrplantebogatein magneziu: de cern5, ptrtrunjel,ghimbir, ardei iute, rtrdtrcintr gteviecreaftr,rlddcintr de valerianl gi extractde aloe vera.
Zincul insulina, are de a aga Organismul nevoie zinc pentru produce este,evident, importantpentru diabetici, ci acestoligoelement dar persoanele diabetau in generalun deficit de zinc; pancu la lor existentd percreasul conlinenumaijumitate din cantitatea poatecauzamulte tulburdripancreasoanele sdnitoase. Carenfa faptul demn de remarcat tice (printrealtele),inclusivdiabet.Este cd, totugi,preamult zinc poatefi la fel de ddunitor ca gi deficitul; intre celedoudextreme existl o plajI largi a cantitSlidin fericire, le lor de zinc pe careorganismul poatefolosiin mod util. de Zincul indeplinegte multitudine funclii in organismul o intr-unnumlr de procese metabolice. uman,inclusivimplicarea gi in Componentd cel pulin25 de enzimeimplicate digestie mea pentrudigerarea tabolism, carbohidralilor zincul estenecesar gi in inclusiv zahdrului gi esteimportant absorblia normald aca tivitatea vitaminelor, special celor din complexul in a majoritdfii in B. Zincul ajuttrla preintAmpinarea limitarea aterosclerozei. sau vindecarea rdnilor gi a leziunilor, doze terapeutice, accelereazd inclusiv celor legate diabet. a de Zincul atit externe, gi interne, cAt neutralizAnd acizii strSini oresteun extraordinar agentchelator, ganismului. plus,regleazi concentra[ia insulini din sAnge: de in de cercettrrile ardtat administrarea zinc, alituri de insulini, ci au glicemiei. prelungegte asupra insulinei efectul
, Lr"il rr r"g d" *i""*id gi chelat zinc(o formi de zinccombinatd o proteintr) 82 de mgde citrat, de cu 1 de zinc,de trei ori pe zi (daravefigrijdsI nu depSgifi 800 mg de zinc pe ; bogate zinc:i in zi). Puteti cluta un supliment alimentar strconlinlplante care pltrunjel,j rtrdtrcintr ptrp5die, de trifoi rogu, ardeiiute,frunze echinaceea, de gi naibtr-ma1e, clorqfili;'lipide. geminle dovleac extraaOejl din de ,ilOfdiir.Ae
GymnemaSylvestre Frunzeleacesteiplante cdl5rdtoare sunt utilizate de peste 2000 de ani in Indiapentrua tratamadhumeha(,,urina mieca - adicl diabetul. glucidelor in rea") Extractul incetinegte absorblia glucozei celulegi in tractulgastrointestinal, la pdtrunderea ajuti revital izeaztr ulele betapancreatice. cel in doutrstudii,la gobolanii li administrat substan!e ctrrora s-au toxicecarestrle declangeze diabetulgi apoi extract Cymnema de timp de Sylvestre de o lundsaudou5,numtrrul celulebetas-adude aproape normal. la blat,iarconcentralia insulinf, crescut a pe valoarea studiile subiecli umaniau demonstrat terapeu$i ticd a Cymnema Sylvestre, in cazuldiabetului tip 1, cAtgi atdt de fn cazul diabetului tip 2. intr-unuldintrestudii,pacienlii cu de plantd din timp diabetde tip 1, careau primit un extract aceastd pAndla opt luni, au prezentat scddere 23o/o gliceo cu a de gase pe nemAncate gi-auredusdoza zilnicdde insulind gi miei medii cu 25olo. alt studiu, pacienli diabetde tip 2, la cei care Un cu cu au primit400 mg de extract Cymnema de Sylvestre de 18-20 timp produs,de asemenea, reducere importantd gliceo a de luni s-a - gi toli pacienlii, exceplia miei cu unuiasingur, pututsi-gireau orale.Primuldintreei a doza de antidiabetice duc6 semnificativ la medicalie. reugit chiarsdrenunle
a nduf(Trigonell foenum) Schi de ci pe de cercetarile laborator animaleau arf,tat seminlele total 9i trigliceprecum9i colestrolul schindufreduc glicemia, ridele.
Momordica charantia doar disponibild o charantiaeste plantdtropicalS, Momordica Ea alimentar. ca sub formdde extractgi comercializatd supliment de tip 1, prin cregterea in glicemia, inclusiv diabetul poatereduce a celulare glucozei. absorbliei cu c5 Un studiua demonstrat la pacientrii diabetde tip 2, care s-a timp de trei sdptdmAni, dupd mese, au primit 15 g de extract sSptdmani, la a produs reducere glicemiei jumitate.Dupdgapte o a semnificativS o a prezentat scddere i:"1" din grupul de studiu f5r5 persoanelor pacienli randul in pe acegti glicemiei,-situandu-se sprelimitasuperioari' normald cu glicemie diabet, intregorganismul, plantdaregi efectulde a alcaliniza AceastS . sistemicf, aciditatea red ucAnd
rl-
MOMORDICA CHAMNTIA
Argila Pentru aceiadintredumneavoastr5, nu cred cA am mers care suficient departespunandu-vd vi hrdniliin principalcu de si plante, ridicagi mai susmizagi vd voi recomanda mAncali voi sd pimAnt. Ali auzitbine:pimAnt!Dar nu oricefel de phmAnt. pe caCel re il recomand esteargilaMontmorillonite, igi tragenumele care localitatea Montmorillon, de la depozitul argilS lAngd de de unde Mai ideeava clpita sens a fostdescoperitS. avefipuJini rdbdare; cdnd veli afla ce anumeconlineaceastd argili, ce facepentruorganism cum s-outilizali. gi printrecare Argila oferdo gaml impresionanti minerale, de potasiu,mangan,sodiu gi siliciu,toate calciu,fier, magneziu, in intr-o alcalinizante. plus, in argili, mineralele sunt prezente proporlie incAtsuntabsorbite naturald unelefap de altele, astfel mai ugorgi in intregime organism. in Argilaareo incdrcdturd electricd negativS, astfelcd atragetoxinelegi acizii forma{iin urma glucozei, pozitiv,gi ii !ine in susfermentdrii caresuntincdrcali pensie, pentru organismul poateeliminain siguran!5 si combica pot na!ia. Particulele argild blocatoxinede cAteva mai grele de ori decAt ele. multeboli gi afec[iuni, ?n ultimulrAnd nu Argilaamelioreazd caremi-auspusci gi-au redus diabetul. pacienli Am dozade insul i n l s a uc h i a ra u r e n u n l alta m e d i c a l i e .l [ i i m i - a u p u s i n i v e l u l A s c glicemiei s-aechlibrat cI au sl5bit. sau Artrebuisd puteliobserli dupi douh pAndla patrusdptdmAni va o diferenld dupd ce incepefisd lualiargild.
fif;r5 naturalS, aditivi, este ArgilaMontmorillon in intregime procesingura chimiceartificiale fSri conservanli. r5 substan!e 5i chiar dacd nu este estefdramilarea. $i, durd la care estesupusS al element dieteiYoung,n-areun gustprea chiarcel mai gustos Montmorillon rdu - degiesteun pic sdrati.PutelicumpiraargilS c5 (doar v5 asigurali nu o confundali si naturiste de la magazinele sau dar mai rdspandite) cu altefeluride argili, mai pulin active, prin internet.
RecomandlS0-240gdeamestecdeargi|tr,dedoud.treioripezi.Existtrmai penincercaliJe, multe modali6li ln carepute{iutilizaargilaMontmorillonite; potrivegte mai bine: cel tru a vedeacarevi se r Amestecali lingurittrde pulbere uscatdde argilSMontmorilloniteintr-o o str jumltare de paharde ipf distilatl gi ltrsali-o stea 6-8 ore (dar nu lisali o fie Fie iinsurl de metalin pahar). beli lichidul clar de la suprafafa, amestecati beau beli intregul con[inut. Unii oblin rezultatemai bune dacd. Ji"" 9i "o" la prima oia ditin""1", allii prefertr il bea seara, lnaintede culsi propicepentrudum"r"ttu.ui altii in timpul zilei.Trebuiesd gdsifiperioada lare, iar neavoastrtr. r Amestecati lingurtrcu vArfde gel de argiltrMontmorillonintr-o iumitate o cd imediat'Unii gdsesc gede paharde apd saude biuturd verde9i consuma[i gustmai putinpronuntat. lul areun pentruo mul. O" prieti folosiargilagi extern,undeesteindicattr de "r"rnin"a, de la inlepiturile de albintrsaulanlarpanSla dermatita lime de probleme, importantl pentrudiabeticiestecapacitade contactsau furuncule.Deosebit mul ranilor.Face[io pasti de consistenta tea argileide a ajuta la vindecarea pe de gel taruluiamestecand de argiltrcu api in propor{ie 1:2. Aplicali direct daci saucu pansament piele,f5rtrp"nr"t"nt daci vieli un efectde constriclie Aplica[io datSsaude doutrori pe gi ureli un efectmai rdcoritor mai linigtitor. puteli llsa gi pestenoaptedacddorili, insd cltrtili bine cu aptrduptrce ali zi; pur si t"r*inai gi maiaii ugor locul' Pute[i,de asemenea, prestrrali 9i simplu pulberea argiltrPe ran5. de
li lL=-_.,__-
]l
I
gros;lua[i pentrutoli cei careau problemela nivelul intestinului esteindicatS - la trezire,inaintede pranz9i inagol o lingurdde trei ori pezi, pe stomacul intede culcare). lichide Suplimentele la Ar trebui s5 puteli gisi acestesuplimentesub formd de preparatcoloidal il.gt"di"lt: separat.to?te Degiam enumerat produsenaturiste. de magazinul pentrua nu trebui sI avetide'a tace le, i-ar puteasi gisili formulecombinate, cu preamulteflacoane. preparate coloidale,una dupdalta: punelisub lirnbdcinci picdturidin aceste
r . . . . r r r r Complexul B Acid caprilic lridiu Magneziu Mangan N-acetilcisteini NADH Noni (Morin da oficinalis - lArA zah6r, nefermentat5,nepasteurizati) Rodiu
in prima noastrtr carte,Dieta Young,, existi mai multe detaliiprivind urmitoarelesuplimente trebuieutilizate timpul ospSfului lichide.Pute{i ce in cu avea beneficiide pe urmadietei lichidegi flrd aceste suplimente, dar, dactrle folosi!i,veli oblinecelemei eficiente rezultate. Produsde purificaredin plante
i;;ilil;;il;ili;ll;;au-J"
suplimente carestrasigure sursizilnictr o echilibrattr fibre.Alegejiunul cade re strvtr curefeorganismul intestinele, pieleagi ficatul,rinichii,plSmAnii, pancreasul dupl anii de hiperaciditate. Ciutafi o combinalie sinergicd, in intregimenaturale, care poate s5 includi multe dintre urmltoarele,dactrnu pe toate:scoar!5 nuccenugiu,scoa(l de crugin,rddtrcind revent,semide de gi nle de pitlagintr alge rogiiatlantice, pentruproprietiJile laxative; ghimlor bir gi r5dtrcintr lemndulcepentruproprietSlile de a atenua de lor disconfortul la nivelulcolonului, a reface gi de tonusul a vindeca gi rnembranele, ardeiiu: te, rddlcinade drtrcili, ulei de seminle feniculgi frunzede zmeur,care de amelioreaztr diferitemoduri digestia. in Alte ingrediente benefice sunttdrifele gi de grAu,lucerna,ptrtrunjelul pectinadin mere.Aceasticombinalieoferl fipentrua ajutasistemul bre din belgug digestiv eliminedegeurile, prin sI at6t imbunSt5firea mobilitetiiintestinale, gi prin legareaacizilor,pe careii eli: cAt mini din intestin. LuaJi suplimentele aptrsaucu biuturl verdein timpulospiluluicu lichide, cu dupdcum urmeazS: . Adullii peste ani: unasaudoul capsule 500 mg o datdla opt ore. 60 de . Adullii inlr:e 22-60de ani: patrucapsule 500 mg o datdla ore. de o lntre1G2t de ani:dou5{reicapsule 500 mg o datl la gase de ore. r fntre6-16ani:doui sautrei capsule 500 mg o datl la opt ore. de r Sub 6 ani: nu se recomandtr. Puteli utiliza laxativeneconcentrate, precum seminlele pltlagintrsingure. de Putelifolosi gi aloe vera in timpul osptrtului lichide,pentrua descompune cu proteinele la nivelul instestinului a participa vindecarea de gi la structurilor intestinale. afardde capacitatea purificare, in de aloe vera conline vitamine, minerale, enzime gi lipide. S-ademonstrat aminoacizi, totodatl .a "."mti planttrpoatereduceglicemiala pacienliicu diabetde tip 2 - intr-unstudiua pentruca pacien[iisd-gi redus-o suficient poattrreducela jumdtate doza de antidiabetice orale,menfindndu-gi acelagi in la timp glicemia o valoare normaltr. Lualio linguri de suc integral frunzede aloeverade gase de p6nI la noul ori pe zi ln cursulospdfului lichide.(in afaraospS[ului lichide,aloe vera cu cu
young O. lgQ Robert Young& Shelley Redford pentru.oriceprobleml concretl de strnitatecu-careva luptaf, ar in,tfe.tti-t, trebui stradtrugali capsul5 formulacorespunztrtoare. afartr cele deo din in de scriseln seqiuneadespre diabeticiipot grsi formuledeosebitde "acoperig", utile pentru rinichi, pltrmAni sau sistemulreproductiv(masculin sau feminin)
151
ACOPERT$UL Acum sunteli gatapentruultimele retuguri programului ale de suplimente alimentare. Dactrar fi si compardm programul sude plimentecu ridicarea unei case,ceeace urmeaztr puteafi asear minat cu construireaacoperigului.Casa poate rezista fdrtr acoperig, pentruun succes dar deplinestebine si fie acoperitr! Multedintresuplimentele aceasti din secliune suntrecomandatepersoanelor au gi alte probleme sdnrtate afaradiacare de in betului. Dacr aveti, de exemplu,diabet, hipertensiune stres gi adrenergic, trebui sd luali suplimente ar care si suslini pincr"asul, inimagi suprarenalele. aveli gi probleme tiioida,in Daci Lu afard glicemia de dezechilibratr, trebuisi forosili supliment ar un de stimulare tiroidei. a in oricecaz,crutatiformulesinergice suplimente, de destinate pentrudiabetcaresd vd asigure combinafie in multe vitamine, minerale plante,pentrua limita numdrulde capsure care gi pe trebuie le luali. sI glandulare Suplimente Recomand folosirea suplimentelor glandulare compugi de acizinucleiciizolalidin organe animale gi deshidratate degresate - in combinalie alte substanle cu nutritive, pentrua echilibra gi susline glandele endocrine organism. din studiileau ardtat suci plimentele glandulare compensa pot carenlele, asigurand substannutritive organului umancorespunztrtor animaldin care fe celui provine. exemplu, De suplimentele pancreas din bovin duc acizi nucleicidirectla nivelulpancreasului uman.cregterea nivelului de acizi nucleicidintr-unorganreface capacitatea funclionare de
pe a acelui organ.Ciutali agadar etichetaprodusului,,pancreas sau bovin",de exemplu, ,,inimibovintr". VitaminaE cu pe de Formula multivitamine careo luatiinclude siguranli cantisd luali cu regularitate gi vitaminaE, dar s-arputeasd dorili atuncicAnd acizilor formarea E Vitamina inhibtr iali suplimentare. sd-i proteinegi cheleazi acizii,astfelincat organismul consumali a de capacitatea apdrare imunitatea poatdelimina.Eaintdregte 9i la E participd din mediu.Vitamina fali organismului de toxinele declinului treptat al proceselormetabolice,care .ontr"."r"rea proceapareodat5cu varsta esteeficacenu doar in incetinirea in plusnedokilogramelor ci suluide imbStranire, 5i la prevenirea la rite (temuta ,,labdrlare vArsta de mijloc"). in studiile de careau primit vitaminaE au trait mai mult animalele laborator, celelalte. decAt dar cea mai VitaminaE are o listSlungi de efectebenefice, sensa pentrudiabeticiestecapacitatea de a ameliora importantS dintre ci a Shute anuniat la un sfert Dr Evan la sibilitatea insulind. de o pacienliisdi cu diabeta fost necesarS reducere zece unitdli au r"u rji mult a dozeide insuliniduptrce acegtia luatzilnicvicronicd de organismul hiperglicemia protejeazd taminaE. Aceasta protemulteafecliunirenale, gi poatevindecasauline subcontrol cangrepieleasan5toas5 preintampinS jeazdvederea, pdstreazi 9i Poatecel mai importantlucru, atat pentru diabetici,cat 9i pentrutoli ceilalli oameni,este faptul ci vitaminaE protejeaza aprovizionaci ioreazd rculalia, Ea impotrivacoli lor cardiace. amel de hemoglobinei a precumgi capacitatea a rea cu sange inimii, lor, dizolvdcicatricecheaguri apari!ia Reduce oxigenul. transpofta care ar puteasd impiedice pe p"r"Jii interioriai arterelor, le de acizii de pe perelii gi leagdgi neutralizeaza circulaliasangelui, mai si foloseascd eficientoxigeVitaminaE ajuti inima arterelor. de nul. Daci vd amintili cd infarctulpoatefi cauzatde cheaguri la scdzutia oxigenului nivelulinimii, sau sdnge de o concentralie na.
li,L;|,
il;iir.
'lgf
inlelegelicat de importantd vitaminaE. intr-un studiuefecuar e asupra peste a doui mii de pacienfi, grupa primit400-800Ul un de vitamina pe zi, in timp ce celilalt a primito capsuld inE cu gredienteinactiveca placebo.Ambele grupuri au fost urmirite timp de un an gi jumtrtate. acest in timp, in grupulcarea luat vitaminaE s-au inregistrat 75o/o pulineinfarcturi. cu mai In afardde prevenirea infarctului, vitaminaE estebeneficl gi atunci cand se produce un infarct:ca sd revenimla cercetdrire doctorului shute,el a declarat pacienfii cd caresuferi un infarctgi au avut suficientl vitamind in organism mai multeganse E au sd supravieluiascd infarctului vor aveamai pulin fesutcardiac gi afectat.Vitamina contribuie prevenirea E la anginei pectorale redugi ce nivelul colesterolului. ReducAndaciditateain intregul organism, vitaminaE previnegi formarea depozitelor grlsime. de VitaminaE - tocoferol- se gise5tein concentralie mare in uleiurilevegetale presate rece,in seminlele alunelecrude, la gi precumgi in soia.in afardde ceeace obline1i alimente, redin vd comando formuldspeciald vitaminaE, naturaligi practicfdrd de ulei, intr-otabletdmasticabilS, combinatd mod idealcu cromul in gi seleniul, pentruun plus de eficacitate. Vitamina sub forma E uscatd estemai bine absorbitidecatcapsulele clasice, careconlin vitaminaE in ulei. Cdutaliformade ,,alfa-tocoferol,' a vitamineiE, careesteceamai puternicd. Luafi200 Ul de trei ori pe zi. Vitaminele B in acest caz ar fi de dorit cevamai mult decAt $i formulaelementard multivitamine, special ce privegte de in in vitaminaBr (tiamina),B: (niacina) Bo.Acfiunea gi vitaminelor constdin tran_ B sformarea carbohidralilor glucozanecesarr in oblinerii de energie; ele suntvitaleatdtin metabolismul grisimilor,cdt gi in cel ar prote. inelor.De un interes pentru special persoanele diabet, cu vitaminele B suntesenliale pentruo funcfionare normali a sistemurui nervos sunt, poate,cel mai importantfactorin sdndtatea -, fiind nervilor importante pentrusinitateainimii,a pielii,a ochilorgi a gurii, gi printremulte altele.(Folosirea contraceptivelor orale poatedeter-
sd cd B, de minao carente vitamine astfel oricinele ia trebuie ia 5i B d u n s u p l i m e n te v i t a m i n e . ) ale benefice vitamineiBr se numdrdstabilizaefectele Printre alimentelor, digestiei absorbliei gi rea apetitului ?mbunatdlirea 5i de carenla vitamini Br face a in special amidonului glucidelor. 5i de la ceea carbohidralilor, ce conduce acumularea digestia dificild gtiecd un deficu Persoanele diabettrebuiesd in zaharuri sAnge. opnervului la poate duce,de asemenea, inflamalia cit de tiaminS la central, aritmii5i vitlmare nervos ale tic, la disfuncfii sistemului iar estedificil de detectat, manifestdrimoderatd Carenfa cardiacd. se printresemne de le salesuntatribuite, obicei,altorafecliuni; gi iritabilitatea inapetitului, rapida,pierderea oboseala numdrd Deficitulmoderatpoatecauza probleme emolionale. stabilitatea gi digestive de memorie. motiv Br. de au Mulli americani carente vitamina Principalul in alimentelor, timprin procesarea vitaminei in consta pierderea la sau pul rafinSrii al gatitului, chiar prin expunerea aer sau sau ape. Vitamina B: se prezinti sub doud forme: niacina 9i funclipoatemenlinesauimbundtdli Nicotinamida nicotinamida. vindecarea Ea celulelorbeta pancreatice. a dus chiar la onarea atuncicanda fostadministratd de diabetului tip 1 la unii pacienli, (Urmali,recomanddrile de corectin primii ani de la diagnostic. unui stuin ce mai jos imediat aflalicd avelio problemi.) cadrul in diu de amploaredesfdgurat Noua Zeelandi, peste20 000 de pentruanani intre cinci gi gapte au fost investigali copii cu vArsta (clP),care indicdun risc pancreatice insulare ticorpiianti-celule de a crescut apari;ie diabetului tip 1. cei mai mulli dintrecopide au un ii la carea fost identificat risccrescut fostde acordsd urmecare li s-aoferit,iar in decursul cu ze tratamentul nicotinamidd rata de-alungulcirora au fost urmdrifi, celorgapte (in medie), ani copiia scdzut 60%. cu la de aparifie diabetului acegti a de cu utildpentrupacienlii un risccrescut a Niacina fost5i ea in plus,s-ademonstrat poateajuci de aparilie diabetului tip f . a
ta la scdderea greutate cazul pacienlilor diabetde tip 2, in in cu datoritd capaciti[ri saiede a stabiliza glicemia. proprietate Aceeagi a niacinei estela fel de utili gi in cazulhipoglicemiei. mult Mai decAtatAt,niacinaamelioreazd circulalia,reducecolesterolul gi ajutdla menlinerea s6ndtiliisistemului gi digestiv a celui nervos, p r e c u m ia l i m b i ig ia p i e l i i . 9 Recomand ambeleforme,degitrebuiesi fili prevenilicu privire la ,,euforia niacin5", de careapareuneoricAndse administreaz5aceastd formda vitamineiB:. Este, fapt, un semnbun de *, semnific5 intensificarea circulaliei sangvine dar unii pacienfii o considerd neplScutd. LuaticAte100 rng din fiecare, trei ori pe zi; ali puteadori de si incepeficu 25 de rng din fiecaregi si ajungelitreptatla 100 mg, dacl vreli s5evitafireaclia ,,euforic5". Deficitul vitamini Bo(piridoxind) de determind glisciderea cemiei,toleran!5 scdzutS glucozi gi lipsl de sensibilitate inla la sulini. Eapoatesd imite,de asemenea, uneleefecte secundare ale diabetului, cauzAnd tulburdri nervoase, urindri gi frecvente tulburdrivizuale. Vitamina estenecesari Bo pentruo digestie bund,inclusiv pentru descompunerea utilizarea gi gi carbohidralilor a glucidelor. asemenea, facilitazd De ea glicogenului eliberarea depozitatirr ficat gi nrugchi, pentrua fi folositin producerea energiei. Bo contribuie totodatd menlinerea la raportului optim dintre sodiugi potasiu, pentru esenfial echilibrul delicat pH-uluiorgaal nismului. Diabeticii tind s5 aibdo concentrafie scizuti de vitamini mai Boin organisrn decdtoameniisdnito5i.Un studiuaustralian efectuat asupra 500 de persoane diabeta demonstrat numai a cu nu acestlucru,ci gi faptulcd diabeticii probleme cu cardiovasculare au o concentralie rnai mici de vitaminaBodecAt diabeticii in 5i general: vitarnina intervine metabolismul Br, in gi colesterolului ajutd la linereasub control a aterosclerozei. alti veste bund O pentrurjiabetici esteaceea vitaminaBapoatefi folositi pentru cd a tratatulbruririle nervoase, colesterolul crescut tulburdrile car5i
dentare dermatologice. gi un diace,probleme Este, asemenea, de puternic. antiacid S-ademonstrat suplimentele Boconstituie tratament cI de un gestalional; studiu diabetul in un clinicprezentat Brisigurpentru cd tish MedicalJournala ardtat femeilegravidecare au luat 100 s-auvindecatcommg de Bozilnic timp de doar doud strptimdni plet de diabet. Vitamina Brz poate reducedeteriorarea nervilor cauzattr de publicat in Current diabet. Potrivit unui studiu din 1995 Therapeutic Research, durerilegi deteriorarea nervilorprovocate iar nervilors-a de diabets-audiminuatsemnificativ, funclionarea la pacienlii vitamina Brz. ameliorat semnificativ careau luat Eu recomand capsulide 500 mg de complexB, de trei ori o pe zi, cu bduturi verde,cu aptrsaula mas5. Formula meafavoritl rIdSestecombinatd o seriede plante,intre caregura-lupului, cu ghimbir,hamei,ridicind de valeriani ardeiiute,conlicindde 5i nAndaproximativ urmdtoarele cantitifide vitamineB: . . . . . . . . . . . Vitamina 50 mg Br: Vitamina 50 mg Bz: Vitamina 50 mg Br: Vitamina s?ubitartrat colind: mg B+ de 50 Vitamina sauacidpantotenic: mg Bs 50 Vitamina 50 mg Bo: Vitamina sdubiotini: 100 mcg Bz Vitamina s?uinozitol: mg Be 50 Vitamina sauacidfolic:400 mcg Bg PABA: mg 25 Vitamina 500 mcg Brz:
pancreasului pentrustimularea Supliment de mei o combinalie plante pacienlilor Recomand adesea aminoacizi acil1tt"t; plusrnicronutrienli, 9i crom,slruri celulare, Supl;t"na pentru stimula sdndtoasdpancreasului' a functionarea
tele glandulare combinalie din furnizeazA acizi nucleicicarecoplantele lecteazigi transportlceilalli nutrienlidirect la pancreas. curd!5, detoxificS revigoreazd gi pancreasul, in plusstimuleazd iar circulalia, amelioreazd gi digestia intdresc alte glandegi organe, inculsiv rinichii,acestea fiind doarcateva dintrenumeroasele lor efectebenefice. Dacdsuntfolositecu regularitate, allturi de bdutura verdegi de legumele verzi,efectulacestor plantepoatefi extraordinar: poateoferi un pancreas vd sindtos(gi mult mai mult decAtatAt),pe via!5. Ca suplimentla tratamentul insulind, cu aceastd combinafie stimuleazi toatesistemele fiziologice implicapAndla a ameliora te, mergAnd prediabeticd ceadiabetici starea gi in multecazuri, ceeace include scdderea necesarului insulinl. de in celece urmeazd, principalele suntenumerate ingrediente active din plantepe carear trebuisd le ciutali. Toateau o gami largd de proprietilibenefice, le vom menJiona dar doarpe celede interespentrudiabetici: . Strugurii-ursului: contribuie protejarea la pancresului, rinia gi a mai multorglande ajut5la sciderea chilor gi glicemiei. . Rdddcina pdpddie: parecd scade de se saustabilizeazd glicemia(degisunt necesare multe cercetdri mai pentrua se prin ce mecanism) este, general, stabili gi in pentru beneficd pancreasu senetatea Iui. . Pdtrunielu/ esteun antiacidgi contribuiela scdderea glicemiei. . Rdddcina genliand de aclioneazlin principalla nivelul sis(inclusiv pancreasului), temului digestiv al influenlAnd apetitul, digestia absorblia gi substan!elor nutritive. asemeDe nea,are proprietdfi antiacide. Riddcina genliand in al de are doilearAndefecte asupra altororgane, cum ar fi rinichii.Ea ajuti la scdderea glicemiei poateintArzia chiar preingi gi tAmpinaapariliadiabetuluidificil (cu cregteri scdderi gi spectacu loase,mprevizi le ale glicem i iei). bi . Frunzele zmeur scadglicemiagi atenueazd de inflamatiile t r a c t u l u i r i n a r i a l er i n i c h i l o r . g u
Frunzele afinconlincompugi de carescadglicemia similari cu cei din planta Este inruditS, strugurii-ursului. una dintre plantepentrupacienfii diabetmoderat cele mai indicate cu gi deosebit beneficd pentru cu diabetsenil- diabetul de cei (de careaparepe mdsura inaintlrii ?nvArstd obicei,dupSgaizecisaugaptezeci ani),complicat afecfiuni de de degenerative?naltep54ialecorpului. gi Frunzele pulvis(Agathosma de betulina) atenueazd ele inflamaliile tractului urinar. pitic contribuie formarea lesutnou Fructele palmier de la de gi la refacerea funclionali,inclusivla nivelul sistemelor afectate diabet. de pentruiodul pe care-l Vareculeste in primulrAnd, util, congi din absorbit apa de mare.Varecul absoarbe o mulline, intrecareacizigragi esenliali, esenliali, [imede alli nutrienli gi oligoelemente sdruride sodiu gi de potasiu; conjine el cantit5[iimportante fier, cupru, magneziu, de calciu,potasiu,bariu,bor,crom,litiu, nichel, siliciu, argint, tistronfiu, gi zinc. lodul din varecestecrucial tan, sulfatde vanadil pentru bundreglare metabolismului, o a ajutAnd organismul gi strarddexcesul zaharuri evitAnd de formarea depozite de de grdsime urmalegdrii in aciziilor rezultali urmametadin glucidic. Varecul bolismului esteun antiacid. Alga marindbrund - o altd planti marini - este util5 in gi obezitate, deteriorare lesutuluicardiacai boli cardiace a in uneleafecliuni renale. Alte plante care pot ajuta pancreasul sunt ridicina de lemn-dulce, lucerna,verbina,aloe vera,ginsengul frucsiberian, tele de cedru gi Caulophyllumthalictroides. Clutali o combinalie a tuturoracestor plante combinalie urmltoarele gi in cu vitamine minerale:
. . . . . .
Vitamina 2 000 Ul A: B r :0 , 2m g Bz:0,75 g m B:: 5 mg V i t a m i n a : 1 3 , 5U l E Acid pantotenic: mg 6,4 Aminoacid chelat zinc:0,9 mg de Aminoacid chelat magneziu: mg de 35 Aminoacid chelat mangan: mg de 10 Aminoacid chelat crom:O,25mg de Aminoacid chelat seleniu: de 0,01 mg Fosfat calciu:1 mg de 1 Clorurd potasiu: mg de Sulfat potasiu: mg de 1 Fosfat magneziu: mg de 1 Fosfat sodiu:1 mg de S i l i c i u1 m g :
Lualio capsulS 500 mg de gase pe zi, cu biuturdverde, de ori api sau la mas5.Estefoartebine dacd luafi aceasta alSturide cu B u n s u p l i m e nd e m u l t i v i t a m i ng i u n s u p l i m e nd e v i t a m i n e g i t e t vitamina E.
ll li;;*"".,-,,;.:,..
,.,
gi Am ftrcuttratament insulintr cu timp de doutrzeci trei de ani, cu o doztrde pAnI la 120 unittrfi zi, plusincddoutrantidiabetice pe orale.Nimic nu ml ajuta. Clicemiamea sctrpase sub control,fiind de obicei peste400, iar uneori de la aproapede 500. Aveam polineuropatie piciorul drept - nu prea mai simaproape completsensibilitatea nivelul la [eam nimic acolo - gi-mipierdusem piciorului stling.De fiecaredattrcind intram intr-un cabinet medical mi se spunea sltrbesc strmai crescdozade insulini cu zeceunitSfi. sI 5i gubrede, o mula cu Pe llngl diabet,eramo enciclopedie ambulanttr s5ndttrlii gi cu lime de tratamente trdind permanent dureri.Nu aveamniciun pic de energie, abia puteamstrmerg.A trebuitsd renu!chiar 9i sI merg la cumplrtr-
tirnp nepo[iisinguri'..Lucrasenl de pesit treituri gi-mierafricdsi-mi ingrijesc (t''va l)en' ,"EJi."Lli nu.r*dua* cr se rnaip'attl laec zecide ani in domenirr trumine.Amatinspunctu|criticlacincizecigicincideani,.:andanrtosl. lrlni in'!.e'ca:ie 5! tloi cu diagnosticatS cirozd gi mi s-aspusc5 nlai anr cjetrSit ani. acum4 ani. AstaseintAmPla lottng pen6lis1g m-amimbolndvitfoarte,foartertru,arn descoperii D;;t." q:u biuturir'vercle pir:itttrialinceputs5 he.au 5i tru?onttot"r"adiabetului am a de aminceputsd iau suplimente suslinere pancreacaline.De asemenea, crom' vanadiu' NADI-l 5i u ,upr"r"nil"lor, acizi^gra9iesen{iali, i"i"i ii opt kilograme, anr in cu multivitamine sdruricelulare. patru sdptlnrAni, siibit cu de nevoie injecliile insulit''tr! iar dupi trei luni nu mai aveam d:'.t verdepc zi 1r;tm.sctrpat la beaupAntr patrulitri de bSuturtr ' in orezent, orale,dar nunraide antidiabetice incl mai iau medicamente ;;iil;;;". in timpul zilei' J."A oi pe zi in loc de trei. Am inceput si am hrpoglicenrie r: jumtrtate medicaliacare a rtrmas' lelul meu estesI nu mai 9i .f ,"au. la "g" d e l o c m e d i c a m e n t e , l u c r u c a r e c r e d c t r s e v a i n t 6 m p i a i n c u i A n d ' ( A r n r e iau clicemia mea estein mod corra"i" r" toate celelaltemedicamente). "*pi subl 60. stant -ti"tlrat acum am ince- ' de obez5,incAtnu puteamsI fac exerciliifizice' dar loc din parin DUtsI merg pe ios mai mult.imi las magina cel rnaiindepSrtat incit si fac cel pufin doul nrici p!irnbbripe ; astfel [*" tpii"iri"i Lnde lucrez, sensibiMi migcmai ugor5ifdri dureri.Mi-a revenri ;'i;;;;;i";;."* rnari' dintre degetele cu in litatea picioare, excepliaurruia alimentalia incerc sd o menlin alcalini' 5i mi-am schimbat De asemenea, imi muSchii in{e' incepdurerile' Cind deviezde la ea,corpulimi dtrde gtire! 'in introdtrs organism'' la acizii pe care i-anr f"n"ra gi refin lichide,ca reacfie o aduni pentrua se protede iCa sa nu mai amintesc grisimeape carecorpul ' in viaJi' simt ci ll], r", vreaustrmai slibesccam 60 kg 5i, pentruprimadati la loc' pltrs si 9i i",t*O"aunaa fosto corvoada sldbesc puneamtotul ' ""ir"rii. deasupra, doar cAteva Dar acestporgramnu esteun chin' Mi luni' in auu" p" Pot'pot' pot! de simtmult mai bine9i am incredibil multi energ,ie' pot yorng mi-asalvat viala.Sinrtcd triiescdin nou. $i sinrtdin nou <:5 Di"t" am De Criciunultrecut, avutgriitrde n"poii fninrnali. aveaeriil de cei Sapte
ff J;il;"fioiJ."oiii
t"'^it*"ti" cresc!
bolnavii de diabet
151
pentruglandele Suplimentul susfinere suprarenale de Clandele producAielibereazi suprarenale hormoni imporde pentruorchestrarea tanli cruciali gi suntcelebre de ,,valului adrenalinS"care pregdtegte in organismul situaliide urgenli.in viala pentrua face de zi cu zi insd apelalimai frec-vent suprarenale la fa[5 stresului decAtpentruurgenle adevdrate. Dar, fiindcdsuntem (fizice, supugi unui stres continuu, diferite gi din surse emolionale psihice,inclusivstresul reprezentat alimentalia inadecvatS, de de lipsade exercifiifizice,de expunerea toxineexterne, aciditala de gi tea in excesa organismului de bolile cronice, dar nu numai ne acestea), forltrmsuprarenalele, flcAndu-le trudeasci greu sf, din gi, in final, sd ajungl la epuizare. Activitatea se reducetreptat lor gi,in celedin urm5,poatesdinceteze complet. gi in plus,glandele suprarenale accelereazi metabolismul ?mbundtdlesc circulafia, ambelesisteme suferind atuncicAndsunteli supusstresului. Suprarenalele crescnumirul de hematii,asigurAndastfelmai mult oxigencelulelor,pentruca acestea ardd sI gi, de asemenea, mai rapid combustibilul crescaportulde combustibil, stimulAnd ficatulgi mugchii elibereze sd zaharuri sAnin ge. Clandelesuprarenale, deci, vd furnizeazd energie. de altd Pe parte,aceasta inseamntr preamult stresduce la o un activism cd prea mareal acestor glande,ceeace duce la cregterea glicemiei, gi apoi la cregterea concentrafiei insulinS la rezistentl insulide la - apoi celulelealfa gi betapancreatice gi, n[ cedeaztr in cele din urmd,apare diabetul. Ar trebuis[ permitefisuprarenalelor se mai gi odihneascd, sd reducAnd cAt stresul de mult puteli.invdlali sf, vI relaxali. ingriji[i-vd.Dar a trtriin lumeamodern[inseamnd trii sub stres iar a gi diabetulesteel insugiextremde stresant stimuleazd incontinuu -, agacd trebuiesi vtr men[inefisuprarenalele in suprarenalele formtrmaximi pentrua puteafacefafdstresului mai bine posicAt bil. Ve puteliajutasuprarenalele utilizAnd combinalie vitao de plante,strruri gi extracte glandulare, mine, minerale, celulare aga incAtsi furnizalisistemului adrenergic toatematerialele necesare
ddunitoare efectele bun5,minimalizAnd pentrua se pistrain stare zilnic. alestresului Extractul adenoid suprarenal este o componentl-cheiea nutritivenecetoatesubstanlele combinalii.El furnizeazS acestei uman,pe care le transadrenergic sarepentrua suslinesistemul este foarteimportant Un porti directla suprarenale. alt ingredient pantotena(vitaminaBs),de obicei sub forma acidul pantotenic din compozitia dramatic scade tului de calciu.Acidul pantotenic gititului, al congeldrii multor alimentein timpul proceslrii,al scadeodati cu vdrconcentrafia in gi/sau decongeltrrii. organism, de a capacit5lii a facefal5 stresusta,fenomeninsolit de o sctrdere hriniti cu o diettr cd pe lui. Studiile animaleau ardtat la gobolanii Stusunt glandele suprarenale distrusesiracf,in acid pantotenic, dupi modelul celor pe gobodiile pe subiecliumani (elaborate lani) au ardtatcf, dozele foartemari (de pxntrla o mie de ori mai zilnic in mari decAtdoza zilnici recomandattr SUA)administrate absoluttoate probrlemele timp de gasesdptdminipreintdmpind precum9i vtrtlmareaorganicl rezultatd fiziologicelegatede stres, '10 in urmainotuluiin apdsub gradeCelsius. care a de o Eu recomand combinalie susfinere suprarenalelor, sauchiar pe toate:riddcintr plantele benefice includeuneledintre boabe de ienupdr, studeni!1, ptrtrunjel, de lemndulce, lucerntr, 9i fructede palmierpitic, ardei iute, frunzf,de echinaceea gofran produs care str conlintr substanle mexican.in sfirgit, cdutali un cu echivalente urmtrtoarele: in nutritive cantitlli aproximativ . . . . o . . . Bz Vitamina 0,76mg Br: Vitamina 9 mg Bs: Vitamina 100mg m B Vitamina o:0,9 g 25 de glandular suprarenale: mg Extract mcg lod: 60 de Fosfat calciu:1 mg de Sulfat calciu:1 mg
. .
Pentru preveni a simptomele stresului adrenergic, luati o capsulSde 500 mg, de trei ori pe zi, cu SucVerde,cu api saula masd.Pentru reducesimptomele a adrenergic, luali o capsustresului ld de 5ase pe zi. ori
pentrusustinerea Supliment tiroidei Multedintrecomplicaliile diabetului putea atribuite ar fi unei tiroide hipoactive: cregterea greutate, problemele in obezitatea, dentare, colesterolul gi crescut, afecliunile cardiace, oboseala multe altele. Tiroida regleazdrata metabolismului cantitatea gi de energieconsumatd acesta. glandi tiroidi sindtoasd, de O active producehormonivitali pentrumenlinerea unui metabolism normal. Principalii hormonitiroidieni stimuleazd activitatea mulmai tor organe, inclusiv pancreasului, gi a lesuturilor celulelor. TiroidaparticipS, strdnslcolaborare pancreasul glanin gi cu delesuprarenale, reglarea la nevoilor energetice organismului, ale iar stresul exercitat glandele dezechiliasupra uneiadintreaceste breazl rapid gi pe celelalte. pancreasul funcfioAtunci cAnd nu neazi bine, tidoida va fi foarte suprasolicitatd, sectrtuitd de substanle nutritivegi hipoactivlactivd gi invers.Prin urmare, in cazulmultoroameni, sprijinirea tiroideicu suplimente o idee este bund. Existi mai multe plante care pot ajuta, iar mai jos sunt
beneficecare trebuie cdutateintr-un componentele enumerate sub preparat formdde caPsuli: ' destial : Varecul esteun ingredient-cheie oricdruisupliment sdu conlinutului de iod. clandatidoidd datoritd nattiroidei, de iod din organism necesitiun depozit 5i esteprincipalul de 9i aportadecvat iod pentruo bun5dezvoltare funclionas5u hormonului principal' producerea pentru re, inclusiv tiroidei, activitelii ajutdla normalizarea . Rdddcina getriand de chiardacdindirect. glandularl9i furnizeazl . Ardeiuliute stimuleazlactivitatea imPortante. vitamine5i minerale furnizeaztr 9i . AIgamarind brund,o rudSapropiativarecului, printre carecalciul,magminerale iod (gialli electrolili, "" Ea oligoelemente sdruritisulare. stimu9i neziulgi sodiul), digestiv5i creSte sistemului a leaztrfunclia de detoxifiere ratametabolismului. palmata, Alte plantecu efectbeneficsuntalga rogiePalmaria verde'Ciutali griul verde9i orzul rldicina de guarana, splinufa, de care sd confintrmai multedintre plantele mai sus preparat un egale nutrienliin cantitdliaproximativ urmdtorii gi, de asemenea, cu cele recomandate: . Vitamina :27 mg C . V i t a m i n a : 1 0 , 5U l E . lod (varec): mcg 300 40 de chelat calciu: mg . Aminoacid fier:20 mg de . Aminoacid chelat 10 de . Microcomplex hipofizlbovind: mg de . Micromplex tiroiddbovini: 10 mg . Sulfat calciu:1 mg de . Clorurtr sodiu:1 mg de 1mg . Cloruride Potasiu: 1mg . Sulfat Potasiu: de
Lualio capsulide 500 mg de cel pulin 3 ori pe zi, cu bluturi verde,cu apesaula mas5. PENTRU SANATNTTA INIMII SUPTIMENT sau Pentrucei care se luptdcu problemecardiace sunt preo- toli diabeticiiintrdintr-unulsauceldinimii cupalide sindtatea grupuri- recomand amestec plantepentru de un lalt din aceste protejarea inimii: . Fructele pdducel trebui s[ fie elementulprincipalal ar de a ele de unei astfel combinafii; au reputalia mai bine de un formede boli cardiosecolde eficienf[impotrivadiferitelor gi studiiclinide vasculare. Cercettrrile laborator numeroase lume au demonstrat in ce efectuate SUA, dar gi in intreaga ctrtreinimtr, intensificl fluxul sanguin de cf, fructele ptrducel ictr uneaarteriali,i ntensif uc imbundt[lesc rcula[ia,red tensi ci (rezultAnd mai cardiac in enzimatic mu5chiul metabolismul frecvenlagi ritmul bltailor multd energie),normalizeazd la utilizirii oxigenului nivelulinieficienfa inimii gi mdresc (Meritd angineigi a aterosclerozei. mii. Potfi utilein tratarea faptul cd fructelede piducel par sd aclioneze de remarcat poatedeamAndurora iar sinergiccu degetarila, utilizarea de degetarilinecea importanttr cantitdlii terminasctrderea solidi beneficii- gi reputalia sarl). Date fiind toateaceste -, negative este secundare de a fi practiclipsit de efectele in de de inlelesde ce fructele plducel suntatAtde utilizate De alte trtrri. mirareestefaptulcf, nu beneficiazide atenlia gi din medicale tradifionaliste SUA. cuvenitd in cercurile . Ardeiuliuteaclioneazd stimulent, cetransportul asigurl ca lorlalteingrediente activedin amestec ajutl la activarea Ai pentru lor. in plus, conline substanle nutritive importante strnitatea sistemului circulator.Ardeiul iute gi fructelede ptrducel, luateimpreunf,, amplifictr aga reciproc igi efectele, cd estebine sI le ctrutafi impreund.
Talpa-gd$tii folositd pretutindeni lume ca tonic cardiin este previne ac. Eascade spasmele tensiunea vaselor de afterial5, sAngegi este calmant5,acliondndca relaxant.Talpa-gAgtii normalizeazd funclionarea inimii in general- de exemplu, gi calmeazipalpitaliile. TalEstebeneficd pentrucirculatrie. pa-gAgtii aclioneazd cel mai bine atunci cAnd este folositi impreuntr alteplantecu activitate cu asemdndtoare. . Frunzele rozmarinsunt bogatein mineraleprecumcalde fosforul, necesare inimii ciul, magneziul, sodiulgi potasiul, (dargi nervilo0pentrua funclionacorespunzdtor. fel ca La frunzelede rozmarinacfioneazd mai bine in talpa-gAgtii, plante. combinalie alte cu . Varecul arterialigi asigureduce aciditatea, scade tensiunea rd substanle nutritiveesenfiale, careimbundtdlesc eficienla amestecului plante. de intre alte ingrediente benefice caretrebuieavutein vederese racemosa, rutina,menta,riddnumSrd fdinade hrigcd, Cimicifuga rddicinade genliand, usturoiul, sfecina de lemn-dulce, acerola, gi gura-lupului, p6trunjelul, cla rogie, mdcrigulde-baltd usturoiul. nutrifional, aveliin vedein plus,pentru furniza a inimii un suport glandulare sirurilecelulagi preparatele re vitaminele, mineralele, jos: re in cantitdfi aproximative egalecu celede mai . . . . . . . . . . Vitamina 2000 Ul A: V i t a m i n a r :1 0 m g B Vitamina 3 mg Bz: Vitamina 4,5 mg Br: Vitamina 5 mg Bo: Vitamina 0,05mg Br:: Vitamina 50 Ul D: Vitamina 400 Ul E: 15 Acid pantotenic: mg Acid folic:0,02mg
O. 1gg Robert y
& ShelleyRedfordYoung
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Biotintr:0,0'l mg ColinS: mg 50 Inozitol: mg B PABA:5 g m Aminoacid chelat calciu: mg de 30 Aminoacid chelatde fier:2Omg Aminoacid chelat magneziu: mg de 30 Aminoacid chelat mangan: mg de 10 Aminoacid chelat zinc: 10 mg de Aminoacid chelat seleniu: mg de 2 Aminoacid chelatde potasiu: mg 5 Aminoacid chelat cupru: de 0,06mg Aminoacid chelatde crom:0,02 mg Extract integral suprarenall de bovinf,:10 mg Extract integral splindbovind:10 mg de Extract integral timusbovin: 10 mg de Microcomplex fesutarterial de bovin: 10 mg Fosfat calciu:1 mg de Fosfat magneziu: mg de 1 Fosfat fier: 1 mg de Fosfat potasiu:1 mg de S i l i c i u1 m g :
a a
Pdpddiaajuti organismulsi elimine acizii gi microroganismele nocive. Trifoiulrogu singurajuti la detoxifierea purificarea gi sAnge(precum lui 5i a organelor ficatul) careil filtreazl;in combinafiecu varecul,stillingiagi ridtrcinade brusture formeazl un puternicpurificator sAngelui. al Scoarta uugin influenleazitractulgastro-intestinal. de Rdddcina lemn-dulce, rdddcinade brusturegi rdddcina de de sarsaparilla propriet5li au intdritoare tonice generale gi asupra ficatului, gi avAnd proprietdfi stimulatoare. Rdddcina Mahonia aquifolium. Zanthoxylum americade Si num au o acliunebenefictr glandelor la nivelul asupra de mucoaselor, diminudndaciditatea astfel,reducAnd gi, producfia de mucusnecesar pentru legarea acizilor ca mecanism protector,gi stimuleazdo gaml impresionatide activittrli gi fiziologice metabolice vitale.
Luafio capsuli de 500 mg de trei ori pe zi cu btruturiverde, cu apdsaula masd. Formulapentru ficat Complexulde plantede mai jos estebeneficpentrutoateorganelecu rol de filtru, in primul rand pentruficat,dar pi pentru rinichi,plimani gi piele.El curdfd, purificdgi detoxificd atesteorganegi sangele. Folosili-l de cateori avetinevoiesr vi detoxiori ficafi in urma hiperaciditelii sau pentru a ajuta organismulpe duratarecupeririiin urma oriclrei afecliuni(de exemplu,diabe_ tul). Va aclionacel mai bine in combinafie acizii gragiesenlicu de ali, germenii soiagi formula suslinere pancreastlui. de a
Trebuie str avefi in vedere, de asemenea, extractulde ficat bovin,rldtrcina mdcrigul-calului, de seminfele lelintr, de echinaceea, ardeiul iute, ridtrcina de ignami sdlbaticd,scoarlade drdcili, sfeclarogie,pitrunjelul gi hameiul. plus,ciutali o forin muli careinclude urmdtoarele vitamine, minerale siruri celula9i re in aproximativ urmdtoarele doze: . . . . . . . . . . Vitamina ::3 mg B Vitamina 0,3 mg Bo: V i t a m i n a r z : 0 , 0 0 0m g B 6 Acid pantotenic:2 mg Calciu: 500 mg lod: 0,0225mg Aminoacid chelat zinc:5,5 mg de Aminoacid chelat mangeziu: mg de 4 potasiu: mgC Clorurd de 2 Sulfat calciu: mg de 2
. . .
[' ' ]
,i;i;,;,i
i'-----
-----
Luafio capsuld 1 000 mg de gase-noud pe zi, cu bdutude ori rd verde,cu ape sau la mastr.
fftTlL
''.
' lSrrrr" i | I Menti -
PLANTE PENTRU DTABET STMPTOMELE CORETATE $t pot Acestea fi incluse biuturaverde,in capsulele in combinate sau pot fi consumate atare,urmAndinstrucliunile proca din spect.in esenld,toate simptomele enumerate aici se datoreazi unei producliiexcesive acidin organism; plantecombat de aceste in general hiperaciditatea. Pentru stabilice plantear fi cele mai a utile ?ncazuldumneavoastr5, pe alegefi-le acelea carese adreseazi simptomelor carevI supiri gi ciutifi o capsuli ce combindo partedin ele saupe toate.Cantitdfile exacte suntmai pulin imporgisireaplantelor tantedecAt potrivite.
lesuturi' I i gilesuturi. I ---- -t -l a,t"t*" t, t"tp*-ll pt* 6; Trateazi [*ta#t o" I Radacinade nalbS-mare1r*rta afecliunile digestive 9i respiratorii prin lega- | ' "urui*"r" ] r.ea eliminarea sistegi "i"qlr"il" acizilor la nivelulacestor de lnn,ii"rL*"-r tt"i"tti i"aig"rtit tru.ti*ir";*ili
acizilor. cii biliareprin legarea eliminarea 9i
I ;. I iritabil, indi- ] intestinului sindromul colicile, lTrateazi gi gi litiaza candida micozele reduce I biliard, I Sestia,
IMitasede porumb
Pir
t;;;;A;Rozmarin
Escherichia coli. protejeaztr Trateaztr indigestia, ficatulde acizii metagi bolici,areproprietdji antiinflamatorii antimicrobiene. HydrastisCanadensis gi Are propriettrfi gi antifungice antibacteriene ajutl la neutralizarea gi acizilor sistemici intestine, in sAnge lesuturi. poateprotejaficatulde Poate scideacolesterolul, glucozei. aciziiprodugi urmametabolizirii in
Cimbru
respiratorii digestive. afecliunile trateaze I Antiseptic; 9i jTrateazd, asemenea, alerde durerile cap,astmul, de : g i i l eg it u s e a . gi elimind confungice parazitare, infecliile Trateazd negilor.De asemegi I stipalia pot ajutala combaterea glicemiei, toxinele ard la nea,contribuie echilibrarea gi de gi depozitele grdsime au proprietSli gene. anticanceri
F r u n z e e n u cn e g r u d
furigo,
a"."rr, Arruril" iiarr"rif ;;t;;;"; lJr"t""ra " "rtrii" inflamalia stimuleazi circulafia. ! reduce 9i
ra!_e!{lonrlc 4 pl"l"rgll"{':l{"
l'lln
j Seminle lelintr de
, 1!l:o"lE"9ri*::y^::g1f::y!! __
t - l
jlj"iirut:"1:Lt111t"li9ip'9tji:Ji!:Ii":'d".
elimindexcesul aciditate singe gi de din i Diuretic,
Pdpddie
niciun medicament, il ci ,Medicul viitoruluinu va prescrie pe va sfdtui pacient foloseascd virtugile sd alimentagiei co recte,aleaeruluicuratSiale exerciliilor fizice." Thomas Edison Mai existdun ultim elementesenlial carevd ajuttrs[ scepali de hiperaciditate, intoleranlS glucozd, la diabetgi toateconsecinnegative ale acestora. lAngi legumeleverzi gi grdsimile Pe lele bune,biutura verdegi suplimentele nutritiveavefi nevoiede un program exerciliifizice pentruca organismul devini alcalin de sd gi si se menfindastfel. Toatf,lumeaare nevoiede migcare, desigur,dar persoanele diabetau o nevoiemai maredecAt populacu acidit5liiin sunt mai sensibile cregterea la lia generali,deoarece glucidelor, eliminarea la cereiacontribuie urma metabolismului fizice. exercifiile Migcarea nu este importante numai pentru renumitelesale pentrucontribuefectebenefice asupra sistemului cardiovascular, fo4ei gi a flexibilitdfiigi pentrucapacitatea a de lia la cregterea gi imbun[tifi dispozilia a reducestresul. Exerciliile fizicesuntcruprediabetici cialepentruorice persoan5 diabetsauo afecfiune cu nu doar pentrucd amelioreazd tensiunea arterial5, reduce triglicegi ridele insulina. Exerciliile fizicesuntimportante pentrueliminarea acizilor 5i din organism.Efortulfizic vtr ajutd str respiraficorect. Vtr face sd in limfatic,iar aceste transpirafi. Stimuleazi circulafia sistemul trei acliuniau, dupd cum veli vedeain acest capitol,un efectunic de gi Acestlucru se intdmpli prin plSmAni curilare a organismului. prin piele: respirafie transpirafie. bine cd avemvreo 600 de gi Ce pori pe centimetrul pdtrat piele!Exerci!iile de fiziceduc la elimi-
--'.,Pltlagini
]
l-l
- ]ilfsl4:i{r:ll9llt",rilllllvl:i:-
I -Satuie t !Vacege I
gi indigestia arsurile gastrice. I Diuretic;trateaztr j Stimuleaze sistemul nervos central tubuldigestiv. 5i j Proprietdgi antioxidante; combatinflamafia, bacteriile relaxeazistomacul, stimuleaztr i 9i ciupercileparazite;
i
] ] I I Pitruniel
I--
efecte anticancerigene, stimuleazi digestia, I nntiacid, stimuleaztr funcfionarea vezicii, rinichilor, ficatua a | gi a I lui, a stomacului, plSminilor a tiroidei.
gi nareaacizilorprin acestipori (printranspiratie) prin pldmAni, pentru menline chilibrulH-ului. a p e oainsdtipul de exercitiifizice pe careil practici ma.ioritatea pentrusdnitate.La fel gi excesul meniloreste,de fapt, periculos trebuiesd faceliexerde exerciliifizice.La fel gi lipsalor. Agadar, cilii fizice,dar trebuiesi le facelicorect. gi aerobice Prezentdnd diferenlele esenfiale dintre gimnastica in acid-alcalin ceaanaerobicS, in carese modificd felul echilibrul sau fizic,dacdorganismul ardezaharurui grisimi timpul efortului precum rolul sistemului gi limfatic ca 9i o in timpulexerciliilor, trecerein revistda detaliilorprivind cAtevatipuri concretede exercifii-, acest capitolvi va ajutasd alegelitipul corectde exergi cilii fizice pentruo sindtateadevf,rati durabil[. Veli obline rein zultatechiar gi in urma plimbirilor obignuite pas vioi sau gedinfelor zeceminutede sirit pe miniplasa dar, elasticd, dupd de din aveli multealtevariante caresI alegelipentru cum veli vedea, a vtralcdtuiplanulcarevi se potrivegte. EXERCTTT rLEANAEROBTCE pentrua facechiargi cea mai Energia necesarl organismului minuscule interdin micl mi5care estecreatd nigtegeneratoare de gi in cazul iorul fiecirei celule, numite mitocondrii. fel ca La procesul producere energieiare combustieila automobile, a de neajunsurile - se formeazidegeuri Tipulde toxinecare lui acide. intrtrin componenfa atAtde tipul degeuriestedeterminat aceste ln combustibilului utilizat, gi de mediulin careesteconsumat. cAt condilii idealeesteeliberat dioxidulde carbon- acid mai pulin toxic -, dar adesea rezultl acidul lactic,mai toxic.Cit timp orgaenergia oblineprin rese nismulare un aportsuficient oxigen, de spirafie,care produce,dupi cum am invilat cu tolii cdndvala orele de gtiinleale naturii,dioxid de carbon,eliminatprin pldprocesul devineunul de fermentalie, mAni.Fdri oxigensuficient, in caredescarcl lesuturi acid lactic.
o Estenevoiede 20 de pirli de oxigen pentru a neutraliza fragilde 7,356 partede dioxidde carbongi a menline echilibrul duptro cursi, alergdtorii stau al pH-uluidin organism. aceea, De sau cu de aplecali, mdinile sprijinite genunchi seintind,respirAnd acude din greu:au nevoiedisperatd oxigenpentrua neutraliza pot sd legine mulareaexcesivd acizi din timpul cursei;altfel de puteli legina sau latl de ce gi dumneavoaste sauchiar sh moartr. minute, chiardacdnu timp de cAteva muri dacdnu respirafi chiar tot alergaliin cursd.Avem nevoiede oxigendin belgug, timpul, pentru ne menline organismul slnltosgi alcalin. a (in sau fiziceanaerobe senspropriu:firl oxigen) in Exerciliile - adici ori de cAteori facefiefort pintr cAndajungelistr reexces sI luptAndu-v5 oblinelioxigen- duc la cregtespiralicu greutate, gi pancreasul declangi suprasolicitAnd rea aciditdlii a glicemiei, inceput, glicemia gAndacel cerc vicios care duce la diabet. La pentrua se obline ce scade,pe m5sur5 glucozaesteconsumate glandele adrenalinS, eliberdnd suprarenale, Apoi intervin energie. pentrua elibera zagi mugchilor semnale ficatului caretransmite glude la stocate nivelul lor. Aceastieliberare harurile(glicogen) pentruoblinerea de cozl furnizeazipe termenscuttcombustibil de in cazul unei cantitdliinsuficiente oxigen(in timenergie, dar cregterea cantitdfii pul exercitiilor sau anaerobe a efortuluiintens), afi de glucoztr creeazigi mai mulli acizi gi, astfel, intratin cercul stlrilede hipoglicemie hiperglicemie, viciosin carealterneazl 9i gi la ceeace duce la rezistentd insulind la diabetde tip 2. lattrexplicaliapentrusituafia careface a contradictorie persoanei aparent sau chiar se ingragd: str exerciliifizice,dar nu reu$egte slSbeasctr firtr oxigensuficient, esteforlat si intre in modul de organismul producAnd colesterolul funclionare scopde autoconservare, cu 9i pistrAnd pentrua tamponaacizii,ceeace duce la obezigrtrsimile tate. este exemplulclasic de exercitiuanaeRidicatulgreutdfilor rob. Exercifiile gen flotiri, abdomene, tracliunila bartrinclasice tri in aceea5i Eu categorie. insi ag l5rgi mult lista, incluzAnd
numeroasele exerciliipe care le credemaerobice(,,cuoxigen"), dar pe care tindem sI le practicdm excesivde mult, pAni cAnd practicanaerobice, devin precumalergatul, ciclismulmontansau urcatulsctrrilor. COMBUSTI L GTUCI VERSUS BI BI DE COMBUSTI L GRASIMI Problema exerciliileanaerobe cu efortulexcesiveste cu sau in absenla oxigenului, metabolismul c5, celulartrecede la respiraAstainseamnd celuleleconsumtr principal cd ?n lie la fermenta[ie. glucoztr pentrua obline energie, ceeace determinlacumulare de lactic.Acidul lacticestefoartetoxic. El determintr acid durerilegi pe crampele carele resimlili?ntimpul efortuluifizic gi duptr- durerilemusculare careapardupd un antrenament, pildd.Acidul de lactic se gdsegte intotdeauna concentralie in mare in organism atuncicind existl irita[ie,inflamalie saudurere(precumgi in interiorulsauin jurul tumorilorcanceroase!). insd,cind energia obline prin arderea lipidelor5i nu a gluse produclia acid se injumdtSle$te, cantitatea eneriar cidelor, de de gie se dubleazd. Acestlucruesteimportant vialade zi cu zi, dar in gi mai important cazul exerciliilor in fizice.Efectuarea exerci[iilor pe fizice corectepermiteorganismului funclioneze bazametasI grdsimilor, nu bolismului elimindnd totodattr acizii.Astfelreugi[i doar sd vtr reduceliaciditatea, gi sd vd intlrili forla gi rezistenla, ci si imbunitdfili performanla tuturorfuncliilororganismului, vd si ameliorali calitatea viefii gi si prelungili durata ei. CAnd consumafiglucozl pentru a obline energie,vd simli gi amefifi.CAndireapoatefi incefogatd pute[i deveni agitalisau anxiogi. poatesI vI tremureori si se rdceascd mAinilesau piSe cioarelesauputeli aveasenzalii arsuri ?nalte zone ale corpude lui. Vtr pute[iauzi cum respirati inspirali9i expiralipe gurd,nu - gi nu puteli purtao conversalie timpul exerciliului. pe nas in pumnii stringigi fruntea gi Avefi mugchii?ncordali, incruntattr s-ar puteasI simlifi un nod in git. Transpiralia poatemirosia amovi niac. Cdmpul periferical vederii se poateingustagi puteli avea
chiar pAni la a nu vd de senzalia detagare mediulinconjurdtor, de Puteli in pagilor timp ce alergali. zgomotul mai auzi,de exemplu, Pe sau aveadurerisistemice localizate. scuft,nu vtr simlili bine! cAndardelilipideestein contrast Felulcum vi simfiliatunci inconjuin impdcat, contactcu mecliul Vi evident. simlili linigtit, pe gi uSor linigtit, nas9i Cdndificlar.Respirali r5tor, chiareuforic. felei este relaxatl 9i Expresia puteli vorbi ?n timpul exercifiilor. par mai asculite. gi fericitS v5 sim!i!imai flexibil.Toatesimlurile f5'rd alergitorului" Nu simlifinicio durere. puteliobtrine ,,euforia $i prin inca imensi de energie, la maraton, o a consuma cantitate corecte a tipului corectde exerciliifizice. alimentaliei termediul 9i CU SE REZUTTATETEPIATESC SUFERINTA? se Nicidecum! ,,Rezultatele plitesccu suferinli"esteuna dincand faci de minciuniale industriei fitness. tre cele mai gogonate (deciexerci!iianaerobice) forse pinS la epuizare exerci!iifizice determinicregcelulele5i caredescompun meazi acizi in exces, fizic in pe glicemiei. Durerea careo resimfi!i timpulefortului terea de de exemplu- durere,iritalie,inflamalie se datoreazl, multe se in timp ce organisnlul de ori, eliberdrii acid lacticin lesuturi, pAni ajungi pH-ul la 7,365.A faceexerciliifizice luptdsi menfintr esteo calesiguri citre boali, inclusivcdtrediabet. sd simfidurere Daci simlili durere, inseamntrci mediul din organisme (Dacdsimlili la un moment esteinstabiltr' iar hiperacid, glicemia dat durere sau disconfortin timpul exerciliilorfizice, oprifi-vi verde)' gi cu imediat hidratali-vtr bduturd
'La ani, optsprezece am intratintr-unadintre cele mai mari trupe de baletdin gase de-.pintr.la lume. Diminealaeram la cursuri,apoi ftrceamrepetitii..timp
iar ftrcem de pentru scen5, exercifii inctrlzire, seamtr org pe urmtr machiam program repese mai Acest ce avem bunin mine. tot dtrdeam ra,ia spectacol, ta identic lunile. cu
DietaYoungpentrubolnavii de diabet 177 in ce privegte alimentalia, constatat am nevoiede mai putineproteine cI am gi ml simtbine cu alimentele gtiu Care acumctrsuntalcaline. chidespre Dar (gi ar daci-mi pl5ceaceeace mAncam mincam mult) gi chiar dactr-mi fineam suLr control glicemia,nrtrluptamin continuare un sentiment nemulfucu de mrre. Cind am auzit prima dattrde dieta Youngpentrucontroluldiabetului, am crezutctr practico urmezdeja. Nu credeamctr am nevoiesI adaugbtrutura verdecu picituri alcalinela dieta mea cotidian5.Dar eram dispustr incerc si orice ar fi putut si md ajute(maialescd ideeaveneade la cinevacaremergea pe aceleagi principii desprecaredescoperisem deja ctr dau rezultate cazul in meu),agaci m-am decissd incerc.Am inceputcu un litru de bduturl verde pe zi, cu piclturi alcaline pulbere germeni soia.Restul, gi din de cum se spune, esteistorie. Primulefectpe care l-amobservat fost efectulasupramugchiilorgi tesuturia gi lor moi. Durerea incordarea acumulate de-alungulanilorau displrut.Dupi aproximativ s5pttrmAnS, descoperit adormmai ugorgi dorm mai proo am cd fund gi mai odihnitor, chiargi duptro zi stresantd. Celdlalt lucrupe carel-am observat fostfaptul suntintru totul mullumittrde ceeace menanc. a Am adtrugat nigtesuplimente, special gi in acizi gragiesenfiali, am crescut cantitatea de pAnI la patru$i uneoricinci bluturdverdela doi litri pe zi, iar apoi,treptat, fitri pe zi. Nivelul glicemieimele a continuat se imbuniteleascS, acum inleleg, str iar pentru prima dattrin vial5, cum e s{ te simti cu adevdrat strnltos;Am sentimentulctr am ciutat acesttratament incl din ziua in care mi s-apus diagnosticul. Sunt entuziasmatl gi profund recunosc5toare fiecare zi pentru in schimbtrrile continuein ce privegte slndtatea mea.
DECETREBUTE AVEI| CRUADESTSTEMUT SA L|MFAT|C fiziceau efectbenefic asupra inimii,pltrmA$tili cI exerciliile gi nilor 9i mugchilor, desigur toateacestea cd sunt un lucru bun, dar probabil gtilicA poatecel mai important nu efectbenefic este (incel asupra limfaticleagl organe sistemului limfatic. Sistemul c c c l u s i vs p l i n a )f,e s u t u rg i c a n a l ep r i n i n t e r m e d i u la p i l a r e l o ra r e , i gi, preiaulichidele lesuturi le transportd inapoiin sAnge de gi din prin transportarea leucoimunitar asemenea, stimuleazd sistemul citelorin tot organismul. organismul deAstfelse debaraseazd de g e u r i l e e z u l t a tie u r m ad e s c o m p u n e cie l u l e l o rA s t f e e l i m i n d . r n r i l organismul aciziiin exces.
Vaselelimfatice ajung practicoriundeajunggi vaselesangvineted.Avem ne. Elesuntcdptugite un peretemuscular sublire, cu pe vase, ei dar acestor sutede ganglioni limfaticirdspdndili traseul Limfa, suntconcentrali zona gAtului, axileigi cea inghinaltr. in a ajutd la lichidul transparent care scalddceluleleorganismului, gi degeurilor la la aprovizionarea substanle cu nutritive, eliminarea schimburile oxigengi dioxidde carbon. de limfa mergecdtre Vaselelimfaticepar sd fie unidirecfionale: glanglionii pentru fi filtratd. Deoarece sistemul limfatic limfatici, a nu se bucurdde avantajul a aveao pompdmare,agacum este de de inimapentrusistemul circulator sangvin, depinde modificiel (in prode rile de presiune cauzate respirafie special, respiralia de limfei. curgerea fundl) gi de activitatea muscular5, carestimuleazl pentruca acestsisAgaci exerci[iile fizice regulate suntesenliale tem crucial funcfioneze timpulfiri piedici5i sI eliminedin sI tot in acizii(precum acidullacticcareapare urmaexcesului fesuturi gi parazite, fizice), bacteriile virusurile. de exercilii ciupercile limafatic, Existd mullimede lucruricarepot blocasistemul o gi fiziceaerobice influcele mai impoftante fiind lipsaexerci!iilor gi Alimenteexerciliilor fizice anaerobice a efortuluiexcesiv. enla le acide, zaharurile, toxice precum medicamentele, substalele pot cauzagi ele probleme.Deaditivii gi conservanlii alimentari geurile rezultate urmareacliilor chimicedin celulegi celecare in rezultd urmadescompunerii in metabolismutisulare, reziduurile lui glucidicgi ale celui proteicAi toateprodusele care secundare nu pot fi eliminate circulalia pot bloca, asemenea, de de sangvini gi pot sistemul limfatic. Problemele emofionale psihice aveagi ele prin sistemul un efect important. limfaticse incetinegte Circulalia ca urmare furiei,stresului, afective. a oboselisaugocurilor CAnd circulaliaprin sistemullimfatic incetinegte, celulele ajungsd fie scdldate intr-obaieacidd.Oxigenulgi combustibilul (fie proaspdt glucoz5, lipide)nu pot ajunge celule. la fie Clucoza prezenla neutilizatd fermenteazi acizilor5i creAnd acizitoxici;in incep sd se transforme. in absenJa oxigenului, microrogansimele
(Acestprocesar trebui sd vd sune deja familiar,el constituind in careduce la diabet). primelestadiiale rezistenlei insulind, la la plus,organismul va mai funcliona fel de eficient vd veli nu 5i proastd. Veti simti simfi lipsitde energie. Veli aveao circulalie datorateacumulSriide acizi. dureri sistemice 5i/saulocalizate, - unadintrestrategiile neutralizareacizilor a de Veli relinelichide precum gi de folosite organism veli fi expugila boliledegenerative diabetul. Astfel exerci[iifizice sdnf,toase! Aga c5 faceficu regularitate astfel asigurAndu-vd ci limfatic, in vefi stimula circulalia sistemul se primesc de combustibilul careau nevoie, menlinscilcelulele gi, gi elimini toatetoxinele degeurile astdateintr-obaiealcalind, gi mai fel, menlinorganismul sindtos mai plin de energie. POTRIVITE FTZTCE EXERCTTilLE dacdnu de Veli puteaaveapaftede multe probleme sdndtate Din le faceli pe cele nepotrivite. facelideloc exerciliifizice sau potrivite. general, in estesimpli: faceliexerciliile fericire, solufia inseamnd exerciliifizice aerobicecu impact redus,preaceasta pe gen pe aparatelor stepper sdriturile cum mersul jos,folosirea 5i gimnastica exerci!ii statice precum YoBa, miniplasaelasticS, pasive", gi de exercilii forfd,ba chiar5i ,,exerciliile Pilates anumite in vd aceastd secliune vom descrie linii in sau masajul. ca sauna corpul.Orice ali tipuri de exerciliicarealcalinizeazd mari cdteva fizicd pe cel face,rezervafi-vi pulin 20-30de minutede activitate de datdinainte a de cu medicul fiecare zi. Trebuie vi consultali sd dacdali fost de incepeun nou program exercifiifizice,in special vreme. camsedentar ultima in Mersulpe jos pentrua stimugchii suficient Mersulpe jos punein migcare pe cea limfaticlgi a elimindaciziidin mulacirculalia sangvind 5i deLa fesuturigi din organism. fel ca toate exerciliileaerobice,
termini organismul consume si lipidein loc de grucozd reduce gi nivelulde solicitare pancreasului. al Mergelipe jos suficient mult ca sd incepelisd transpirali _ de circa 20 de minute pentrubirbafi gi 30 de minutepentrufemei. (Transpirafia, fiind un mod excelent a erimina aciziidin orgade nismprin piele,esteunuldintremai bunemotive a facemigcade re.) Rimaneti relaxafiEi atenli la tot ce se intimpld in jurul dumneavoastrd timp ce mergeli inspirali expiralipe nas. in gi gi foggingul oferdaceleagi Joggingul avantaje, trebuiepracticat gri_ dar cu ji, ca sd rimani aerobicai sd nu se transforme exerciliuanaein robic. Joggingultrebuie sd fie intotdeaunapldcut, niciod"ta dureros. Dactrincepelisd simtili durerein timp ce facelijogging, incetinili ritmul gi mergeJi pas normarpanr disparedurerea. in lnspiraligi expiratitot timpul pe nas,nu pe gurd gi aveli grijtrsd transPirali! inotul Dactraveli accesla un bazin,inotul esteuna dintrecele mai buneformede exerciliuaerobic, deoarece practicimpactzero are (cu o treapttr mai susdecatimpactulredus), pune in migcare dar mugchii lucrucare,la randul sru, stimuleazd circuratia limiaticd gi reduce aciditatea. Aparatelede tip stepper Acesteaparate suntfoarteutile. Cele prevtrzute cu manere gi fac strlucreze atatpartea inferioartr corpului,cat gi ceasuperioaa rd, in acelagi timp, cu migcdri similare celordin joggingsaudin mersul normal.Putefi ajusta numaidurata nu exerciliului, gi vici teza,distanfa, (atatla nivelulbratelor, gi ra cel il pirezistenfa cat cioarelor), intensitatea frecventa gi cardiacd, chilr gi tipul de ba pe care-l strtrbateli. ,,teren" Dupd pdrerea mea, Life Fitness cross-Trainer cel mai bun aparat acest este de tip; numeroase sdli de gimnasticr buneil au in dotare. incepelicu parametrii mai cei de jos gi exersali pufin30 de minutepe zi. cel
ii
iLii
Yoga Yogaconlinein programul gi un elementde filosofiegi/sau ei Ea spiritualitate. esteo disciplinia minlii 5i a trdirilor afective, nu pe doara corpuluigi, de fapt,igi propunesi le intergeze toatetrei intr-untot unitar.(Totugi, aproape unelecursurise concentreazi exclusiv asupra aspectului fizic, agacd ar trebuisd vi informafi pentrua vd asigura abordarea inaintede a vd inscrie, respectivd cd vi atrage.) Privinddoar planul fizic, yoga esteo formi excelentl pune accentsimultanpe echilibru, de exerciliufizic, deoarece gi fo4i, flexibilitate rezistenld. lupti gi impotrivagrlsimii. Mai Ea gi mult, exerciliile respiralie de imbunitilesccirculalia oxigenarea yogaesteun exCercetdrile demonstrat practica au ci fesuturilor. pe celentmijloc de eliminare stresului, lAngi faptulcd reduce a tensiunea fizicd din corp. Ea poateimbundtSli stimade sine,capacitatea concentrare prin calmarea gi, poade sistemului nervos, generald bine.Studiile te intensifica senzalia careau urmiritin de mod specificdiabetulau demonstrat yoga poatecontribui la cd gestionarea bolii. Pilates Gimnastica gi corpul 5i Acesttip de gimnasticd urmdregte, el, sd integreze camintea. punela lucrumugchii, inlcusiv din profunzime, El cei re suntde multe ori treculicu vederea, se concentreazd gi asupra (in gi Tehnicile centrale" .jurulabdomenului al spatelui). ,,for[ei
irt
il
I I
i
Pilates, care pun accentpe migcarea grafioasigi eficientd, sunt conceputepentru a amelioraposturagi respiralia, imbundtd[i a congtientizarea propriul organism, gi ui intinzAnd intdrindtotodati mugchii.La persoanele diabet,aceste gi cu migcdri exerciliide repot spirafie imbunitdlicirculafia, contribuind eliminarea la acizilor rezultali urmametabolismului in glucidelor. Antrenamentul greutifi cu Poate o forml excelentd exerciliifizice,dar trebuieefecfi de tuat corect, cdci altfelpoatefacemai mult rdu decAt bine.Trebuie sI lucralicu intensitate mare,dar cu forti sctrzutd, intdrindmugchii printr-un numir mic de repetitiifoartelentegi controlate, folosindgreut5li saurezistenf5 pAni la zecerepetilii modeste Sase per exerciliu. greutatea !ineli-otimp de 15 secunde Ridicali gi in poziliacarenecesitd mai mareefort.Atuncicdndo repetilie cel vI cere efort considerabilgi nu mai putefi si faceli incd una, oprili-vd!Ali terminatcu acel exercifiugi e timpul si trecefila altul. Dupd ce ajungefila zecerepetiliipentruun exercitiu dat, mdrili intensitatea tot !indnd greutatea mai mult timp, treptat,pAnI cAndajungelila 30 secunde pentrufiecarerepetilie. Apoi mirili greutatea cAt s-o puteli line iarigi doar 15 secunde progreatAt gi salidin acelpunct,pdni cAndajungeJi iardgi zecerepetiliigi 30 la secunde. Aceastd abordare estecunoscutd dreptcontraclie musculari staticd, subiectdesprecare s-auscriscirfi intregi pe care le puteli consulta daci vreli mai multe detalii.Vestea bund estecI aveli nevoiesI petrecelila sali doar 20-30 de minute odatdin primelesdptdmAni program acestfel, iar dupd aceea, de de doar 10-15minutepergedin[5, treiori pe s5ptimAntr. de Ar trebuisd vd propunefi obiectivnu si vedelicAtde mult ca putefitolera,ci cAtde puginestenecesar pentrua vd cregte masa gi fo(a musculard. ldealulestesi abandonagi totul sloganul cu macho,,reugita suferin!5". cere Adevdrata for[5vine de la ridicarea greutSfi fdrddurere. lor
Celulizare aeeste Celulizarea unadintrecelemai buneformede exercilii deja o Poate cunoagteli subformasalturilor robicecu impactredus. de pe o micd plasdelasticd, mie imi placetermenul celulizare dar gen acest DavidHall),deoarece (ndscocit autorulgi inventatorul de asuprafie' estesingurulcare aplictrgreutate migcare de migcare 5i anumili timp (in loc sI izoleze in celuledin organism acelagi ctrrei propriuFolosind grupede mu$chi). sauanumite Sreutatea mugchi muSchii, intiregte celulizarea lesului corp pentrua crearezistenfd, gi ligamentele oaselor chiarintiregtegi ridica turileconjunctive, 9i sus-jos miScarea pielii. De asemenea, gi interne celulele organele in eliminS proporlie gi sangelui a limfei,dar circulafia intensificS prezenta alte forin gi oaselor a incheieturilor de 80% solicitarea principalede exercilii aerobice(pistrAndtotodati aspectul me in greuteliicorpului,ce lipsegte cazul inotubenefical susfinerii nemugchii stimuland digestiv, buni gi pentrusistemul lui). Este de greu sau imposibil cu tezi ai intestinelor, carear fi altminteri lucrat. pe mersul decAt arde Celulizarea caloriide 11 ori mai repede repede inotul 5i de trei ori mai jos, de cinci ori mai repede decAt in energie acelagi folosesc toatecelulele deoarece decit alergarea, 15 minute,de doudori pe zi' doarcAte timp. Ajunges-opracticafi
AvANrAfELEcElutr4Nt
(fortificdinima, r Reduceriscul de aparilie a problemelorcardiovasculare mtrreducecolesterolul nivelul trigliceridelor, a 9i scaderatade repaus inimii, i regtecapacitateanimi i)'
young O. I g{ Robert Young& Shelley Redford . Meretteproducliade hematii. o Stimuleaztr activitatea leucocitelor. r Stimuleaztr circulaJiaimfatici. I . mugchii, mtrrindu-le vigoarea tonusul,precumgi masa9i forfa. 9i lFrgf" o Stimuleaztr metabolismul. o Intensifictr circulalia. o Aduce.mai m.ult oxigenin tesuturi. randa.mentultiroidei. ::ryr"*" . . o lvltrre5te capacitatea organismului a depozitacombustibil. de o lmbunlt2ilegte performanlelementale. . dureri din corp (datorate lipseide exerciliu). l"9ro diferitele o Reducedurerilede cap gi celede spate. o lmbunlttrtegte gi digestia eliminarea. o lmbunlttrtegte somnulgi relaxarea. r Combate extenuarea. o Reduie disconfortulmenstrual. r Eliminl kilogramele plus. ln
din eliminarea toxinelor, exercitat reducAnd parte stresul o asupra limfatic. sistemului
INTERZIS FUMATUT Nu esteo noutate tigtrrilev5 fac rtru,dar ceeace probabilnu gtifiestefap ctr prin in tul cI fumatulelibereaztr sAnge atAtzaharuri, gi ciuperciparazite, cAt pltrmAnilor. asuintermediul Acestlucru are, firegte, influenltr o dezastruoastr pra capacitd[ii dumneavoastrd a respira de cum trebuie,fapt carevd compro' pentruaJ curtrta de mite capacitatea a face limfa strcircule prin organism, de rj acizi.
EXERCTTilLE PASTVE Existd, asemenea, multe formede exerciliipasive, de mai ex_ celente ele pentru gi punerea migcare lichidului in a limfatic, astfel reducandu-se aciditatea organism. din Acestea suntalegeribune pentrupersoanele care,din diversemotive,nu pot facesuficientd migcare. Pentru noi, ceilalliele constituie bun supliment un penpoate nu se oblintoatebeneficiile tru exerciliile fiziceregulate. cr pe care le aducexercifiile aerobice antrenamentul greutdli, sau cu dar, pe de altr parte,majoritatea exerci!iilor pasive sunt mai atrrgitoare.Cum suni, de pildd,un masaj sauo sauni?latl celemai buneexerciliipasive carevd ajutdsdvr reduceli aciditatea sdvd 5i glicemia' stabilizafi profundd Respirafia Respiratia profundd ajutdla eliberarea toxinelor acidedrn organismprin intensificarea primere circulaliei limfatice. organela careajunglimfagi toxinele ea dupi ce sunttransferate cirdin in culafiasangvind sunt plSmdnii; profundd respiralia contribuie la
Acupunctura acupresura Ei Acestea creeazi un cAmp de energiepozitivdin punctele la circulaliei cerora aclioneaze acele, ducAnd intensificarea asupra gi gi vindecarea regenerarea zonelor suprasolicisangvin facilitAnd (intre gi tatealeorganismului caresepoateinclude pancreasul). Sauna cu determind Cdldura radiantd uneisaune lumindinfrarogie a astfel organism aciziitoxici transpiralie abundentd, elimindnd din gi metalele grele. incilzesc obiectele Saunele lumindinfrarogie cu -, din ele - in acestcaz, corpuldumneavoastrl nu doar aerul, Aburii sau c5lduraumedl cum se intAmpli in saunaobignuitd. pot microorganisme fierbinte obignuitd sdtransporte dintr-osaund pe precum parazite mucegaiurile, carele gi ciupercile ddundtoare, este inspirali. dintr-osaundcu luminl infrarogie CSldura uscate aga de totodatd mult mai confortabilS, cum temperatura 35 grade pe intr-o zond temperat5, cAndintr-unatroCelsius suportabild e pe picali e cumplit5.Exist5 mullimede alte beneficii care le o saund lumini infrarogie: cu dintr-o oferl cildurauscatd . Accelereazi metabolice, procesele inclusiv celede la nivelul pancreasului. . Inhibd microorganismelor negative. dezvoltarea
a o a a I a
Creeazio ,,reaclie febri" - mdrindtemperatura corpului de - careducela eliminarea acide. degeurilor Cregte numdrul leucocite sAnge. de din Antreneazd inima. Red tensi uce uneaarteriall. Dilateazd vasele sAnge. de Calmeazd durerea. Accelereazivindecarea luxaliilor, entorselor, artritei gi a problemelor circulalie nivelulmdinilor picioarelor. de gi la Accelereazd circulalia gi, sAngelui prin aceasta, eliminarea t o x i n e l oa c i d e r i np o r i ip i e l i i . r p Determinl relaxare o stare bine. gi de
C5utafi, agadar, saundcu lumini infraro5ie; puteli gdsiin o o unelesili de antrenament saloane infrumuselare. recosau de Vd mandjumdtate ord de saund 60 gradeCelsius. uitalici de la Nu prin transpiralie elimini gi minerale se benefice, cd reaproviaga zionali-vd organismul consumAnd, dupdaceea, bduturd verde. Masajullimfatic gi Cunoscut sub denumirea manipulare de limfatici,se deose. begte altetipuri de masaj de prin faptulurmiregte pund limfain sd migcare intregul in organism, accelerAnd eliminarea degeurilor. Terapeutul ganglionii activeazl limfatici, principal zonaaxilei, in in in genunchiului, indoitura spatele la cotuluigi in zona inghinald, lucrAndasupra (tesutul conjunctivcare-iaddposte$te care, fesutului de asemenea, leagi mugchii oase). de presiune Aplicdndu-se asupra ganglionilor limfatici, limfaesteimpinsl spreinimd;cdndpresiunea scade,ganglionulse dilat5, atrdgAnd limfa spre el gi intensificAnd circulalia astfel limfeiin tot corpul- camca acliunea de reglare maginii tunsiarba. a de Acestgen de masajugorimbundtilegte circulafia relaxeazi gi mugchii, totodatila intlrireasistemului ajutAnd imunitar, echila librarea hormonaligi la imbundtilirea digestiei, mirind absorblia gi folosirea nutrienlilor. desigur, esteun extraordinar mijlocde $i,
a ca reducere stresului, sd nu mai spunci faptulde a fi ingrijit5i de astfeldi o starede bine. Indiferent tipul de masajla rdsfdlat dar efectebenefice, care apelafi,veli obline multe dintre aceste limatAtde mult circulafia nu niciunalt gen de masaj va stimula fei. chiar instruitd cu limfatic o persoani masajul a Shelley studiat ani. de metodeigi il practicd pestedoisprezece de cdtrecreatorul sunt 9i mai bune in degi acestea excelente, A obtinut rezultate Mi-ar fi pldcutca 9i noi, cu combinafie o terapienutrilionistd. limfatic masajului de sd americanii, fim la fel de congtienli puterea planurilor asigurdri de majoritatea in precumeuropenii; Europa, in iar integral, mediciiil prescriu mod il de sdndtate compenseazi curent.
,,,.' IIMFATIC SISTEMULUI sPRlrlNlREA
acizii, iar b5fizice, masajullimfatic$i alte activitelipun in migcare Exerciliile menfinind acestora, in uturaverde estedeosebitde importantd alcalinizarea nutritivegi oxigencitre celule. limfaticcuratgi fluxul de substanle sistemul limfatic are nevoie de sprijin supliori de cite ori sistemuldumneavoastrtr a folosirea trei fi bine strluati un plusde vitaminaA. Eu recornand mentar, ar tolerancompletll5i imbuntrttrtirea absorblia diferite,pentrua se asigura surse uscat,solubil in aptr(relativ [ei: ulei din ficat de pegtesub formtrde preparat (din plante); varietate plantece con[invitamina de o grdsimi); caroten iipsitde (btruturtr n, tntre iare pirul, orzul verde,ovlzul Verde,plptrdia 9i ptrtrunjelul nutritiveutile in sprijinireasistemuluilimfatic 5i elimiverde).Alte substanle ,nareaacizilor sunt: octacosanolul(carese gtrsegte uleiul neinctrlzit,_19rafiin (SOD).. ' dismutaza germenide griu), N,Ndimetilglicina5i superoxid nat din 25 carevtr turnizeazaintre 000 9i 50 000 ul de vitaminaA Lualiun supliment gi gi cel putin 10 OO0Ul de beta-caroten ulei din ficat de pe$e. Luafio capsu-
ori de alcaline, gase pe sau verde cu iptr cu pictrturi ii irrir"ii^a cu bduturtr : zi.
este dumneavoastr5 foarte dacd organismul Un aveftisment: puteaca dupi masajullimfaticsd vi simliti apatic,cu acid, s-ar
minteaincelogatd, extenuat sau se aveli steride grea!5.Esteun lucru normal: aciziiacumulali organismul din dumneavoastr5 inprocesali. cep se fie Beli bduturi verde pentrua facilitaprocesul gi,in douizeci gi patrude ore,vd veli simfibine. Automasajul perierea sau o corpului (folosind periepe pielea poateoferi multedintrebeneficiile care le oferl masape uscate) jul limfatic.Masaliintotdeauna inspre inimd. Aclionali mai intAi asupra zoneidin imediata apropiere ganglionilor a limfatici, aplipresiune ganglion, cAnd inspre apoi trecelila zoneletot mai indep5ftate.
C APIT OLU1O T
Reletele dietei Young
,,Vddlimpedecd acestmod de a te alimentaitripoateschimE ba total viaga. o revelalie. mod de a privi |umeaintr-o noud Un lumind. El influengeazd felul cum ne privim pe noiinginegi boala pe alimentelor carele intoducem in organism [...] gi influenga asupra tot ce facem." a Clayson, CBSNews Jane Toatelucrurilepe carele-aficitit pdni aici nu v-arputeaduce prea departefdri acestcapitol,care conline secretulpunerii in practicd acestui program: a refete delicioase preparate de alcaline. inlelegelide ce e importantstr nu mai consumali alimenteditdgi toarede aciditate vreli sI renunlalila ele;toatebune gi frumoase,dar rdmAne intrebarea: veli mdnca? ce Rispunsul afld chiar se papilelegustative pentru un rtrsfi1. aici. Preg5tili-vd Poatectr in prezent gusturile lor acuitatea e tocitf,gi nu pot percepe desivArgite ale belgugului alimente cdmara de din naturii, la scurt timp dar duptrce trecelila acestmod de alimentalie, redeveni vor receptive la fiecarearomdnaturalf,, sinitoastrpe careo ofertrnatura. Soliamea,Shelley Redford Young,a alctrtuit reletele cuprinse in acest capitolgi credcd vd veli bucurala fel de mult ca mine cf, ($i are un talentatAtde originalin materie gastronomie. probade bil ar vrea str vi spun cd inaintestrtrecemla dieta alcalindn-o prea interesa gf,titul,agacd nu vI facefigriji, avem de oferit din belgug releterapidegi ugorde preparat, carevor fi pe placulfamiliei voastre.) Shelley creatmulte dintrepreparatele urmeazd, a ce dar am inclusgi uneledintrerezultatele pe concursului refete de care l-am organizat.Cine ar fi crezut ctr existi atdlia maegtri intr-alegastronomiei care-gi compun propriilemeniuri alcaline,
lg[
mai sdnitoase? gi Shelley cu mine vrem sd mullumirn s5-icingi stimpe toli aceia pe carene-au impirtdgit calea concursului crea[ i i l el o r . Primanoastricarte,Dieta Yaung,conlinegi ea o bogati secaga sd [iune de relete(vezi caseta), c5, dacdajungelivreodatd le pe celede aici,v5 staula dispozi!ie idei de preparate epuizali noi aflate armonie dietaYoung. sperdm gi dumneavoastrd in cu ca $i gi sd improvizali si faceliinovaliipe misurl ce vi obignuili cu prepararea alimentelor stiluldieteiYoung. in in acestcapitol,vefi glsi o secfiune bduturi shake-uri, gi cu una cu supe,una cu salate, una cu sosuripentrusalategi sosuri-garniturS, cu aperitive garnituri unacu gustlrigi degi gi una serturi. Am incluso seriede relete,,detrecere" preparate care nu sunt complet alcaline,avAnd ingrediente precum tofu gi tortilla, al cdror scop este sI vd desprindi de preparatele foarte acide;pe acestea trebuiesd le consumali moderafie. cu Cele mai multe suntcAgtigltoare categoria la Relete trecere concurde din sul nostru,agaci le veli identificaimediat" Dacdvreli si glsili o reletd anume, folosi[iindexulde refete.
ll il ll ll
Varzdcoloratd Salatd castraveli de alcalinizantlgi energizanttr pentrusalate Sosesential pentrusalate Sosde soiagi castravete Sos chitrd9i ghimbir de {:emergin acestprogt"alrin ,l toaterefetele carteaDieta Ycrung din Degiaproape pentrLr in diabetici, caztrlin carevreJi de le de mai ios suntdeosebit benefice si le clutati: Cazpacho Minestrone Supi de legume de Supi cu buctr1i legume Salatd zucchini de Pesto primSvard de Salatide broccoli din Salattr germenide fasole Salaticu potasiu Salatidin germenide grdu Salattr curcubeu Salatd linteincollite din 5os-surprizd Pasttr tofu pentrusalati de Sos salaticu condimente de U l e ic u c o n d i m e n t e cu Sosde salattr pStrujel
Urmtrtoarele relete aceastd figureazlgiin DietaYoung: din carte SupIPopeye ' Suptr AsparaZincado Supd-cremd broccoli de Suptr crudittrli de verzi de , Cocteil legume . Suptr vindecetoare SupIdelelinl : ' SupIde troccoligiconopidl : Supl-cremtr legume de Suplde1elintr ionopidl 9i Salat6 germeni lucerntr din de Salatd spanac de
ll
iI [:-:----
l$f
Robert Young& Shelley O. Young Redford Laptede migdaleproaspit,fin Piurefranluzesc delicios Suptr<remide creson gi SupS limpede simplS SupS-cremi rogii de SupS-crem5 broccolicu curry (ftrrd de tofu moale) Suptr vindecltoare Suptr-crem5 crocantl de broccoli sau SupI Popeye Supi AsparaZincado Supd cruditili verzi de Supa [elina de pi Supd broccoli conpidtr de Supd lelinI gi conopidi de Suptrde legume(pasate) tofu cu
fi t+
REfETE BUNE IENTRU HrpoclrcEMrEr coREcTAREA .Shake ihimbiigi ltrmAie , ' l cu Supidefasole albl Suptr cruditeli de rogie, rdcoroasi de I Sup{condimentatl linte verzi lfecltrla abur 'Chipsuri cu legume gilossalsa Tocanlnord-africantr fasole de Burrito Robio stil Biscuifi crocanti vegetarieni pudrd germeni soia cu din de Btruturtr mentolattr Salat5 varztr de alcalind Pltrcint5 cremide dovleac cu Pldcinttr avocado, gi cu cocos chitrl Btrrcufedesertardei gras cu rogu ,l , Cocteil vegetat (salatl pltrunjel) Tabbouli de Somon relal ' . Legume verzipifasole . Morcovde ronltrit gi SupIde rogii calmantd rtrcoritoare
tr
BAuruRr sHAKE-uRt $t
Multe dintre acestebtruturigi shake-uripot servi drept mastr completd. sunt asimilate Ele rapidin sdngegi furnizeaztr mai cea marecantitate substanfe de gi nutritive concentrate energie, solicitandtubul digestiv mai pufindecAt oricarealtepreparate.
gi din cea din germenide soia(in specialpentru copii). Castravetele gi chitra au un efectrdcoritor, iar grdsimileesenlia/edin avocado, excelentu/ unt vegetal, gi germenii de soia fac din acest shake un combustibilcare vd oferd energie timp de mai multe ore. 1 avocado (lung Ei nu foarte gros) % castraveteenglezesc 1 rogiemici de culoareportocalie 1 chitri (decoiiti) 2 cegti spanacproaspit 2 linguri pulberedin germenide soia 1 linguri pulbereverde (indulcitor natural) 1 pfic Stevia rebaudiana gheafi 6-8 cuburi de intr-un blender,cu vitezl mare, Amestecafi toate ingredientele imediat. pentrua obline o pastd Se omogeni gi groasd. servegte Variante: r Adlugati 1 lingurifi unt de migdalepentrua obline o aromd de nucd. o Adtrugatilapte de cocos sau Laptede migdale proasplt, fin pentru oblineun shake mai cremos. a o Preparati parfaitalternAnd de de straturile shakecu straturi un pe presdrafi deasupra gi miez de cocos deshidratat neindulcit; pufindnucdde cocos. . inlocuili chitracu un grepfruit sau o ldmAiepentrua obline un alt gust. o Adiugati 1 linguri de ghimbirproaspltras. r Addugalimirodeniipdstrate ulei (fird alcool)pentruo noud in aroml interesantS. o Pe timp de var5,congelafiAvoRadoKid sub formd de inghe' sd-l tate pe b51,un deliciu. Putefi,de asemenea, congelaficomiar plet, ttrind apoi bucSfimici pe care le l5safisI se topeascd, gi pe urmd le amestecafi restulde shakecongelat le servili. cu
Super-shakeverdeoAvoRado Kid'
1 porfie Acestaeste categoric shake-ulnostruverde, rdcorosfavorit, pe care-lsavurd.m micul dejun, la prAnz, Ia cind sauori de cdte la ori dorim o gustare.Este modalitate exce/entd a ne asigura o de substange/e gi nutritive concentrate clorofila din pulberea verde
1-2 porlii releti oferitd de ParvinMoshiri 1 ceagciapi distilattr /r ceagci ulei din semintede in sauulei de misline 2 castravetimici, tiiafifelii 2 avocado 1/3 cipitini de liptuci % ceaEcibroccoli '/r ceagcide coriandru % ceagcipitrunjel 2 tulpini de felini, tiiate buci[i /r ceagci frunze proaspetede menti (sau 1 linguriti menti uscati) 2 chitre de mirime mediesauo limiie 1/8 ceagctr mirar proaspit (optional) Punefiapain blender, apoi adlugali uleiul.DaJiaparatul vila tezd micd gi addugafirestulde ingrediente, unul cdte unul. CAndtoateingredientele tocate, sunt treceliblenderul vitezd la marepind cAndoblinelio bduturtr culoare de verde,omogeni gi aspectuoasS.
pAnI Puneti toateingredientele intr-unblendergi amestecali-le addugali ap5 ce obginegi amestec un cremos.Dacdestenecesar, pentru oblineconsistenla a doriti. Variantd.: Pentruca produsulsd fie mai bogatin proteineSi mai acri9o.r, addugafi: 1 limiie sauchitri de 1-2lingurifepulberedin germeni soia 2 lingurifeStevia(cu fibri) /e ceagcitofu moale 6-8 cuburi de gheafi
lz greptruit mare,din cel deloc dulce (sau1 mic), curifat doar de coaja exterioari (stratulalb estefoarte hrinitor), firi mijloc Aiseminle 1 mini de germeni(de lucerni, de trifoi saualli germeni) proaspit 1 mini de spanac 1/3 ceagci seminlede in proaspit micinate de 1-2 linguri ulei Udo (amestec uleiuri nerafinate) 2 cegtibroccolitiiat mirunt tiiat mirunt /z ceagci de castravete 1% ceaEciapi intr-un blender,la vitezi micl toate ingredientele Amestecafi mai omogenl). (saumai maredacddorili o compozilie din aceastd refetd dupl gust;de reguld, se Potrivilicantit5tile grame. obtin900-960
Itg
Bduturd mentolatd
2 po4ii releti oferittr de Matthew gi Ashley Rose Lisonbee % castraveteenglezesc Suculdela 1 chitri Suculde la 1 grepfruit 1 avocado 1 ceaEcispanaccrud 1/2 conservi de laptede cocos 1 linguriti pulbereverde 2 linguritepulberedin germenide soia 8-10 picituri alcaline frunzele proaspete a 24 tire de menti sau th. lingurifi aromi de menti (firi alcool) 14 cuburi de gheafi Punetitoate ingredientele intr-un blendergi amestecafi-le pdnd cAndoblineli consistenfa doritd. Variantd: Eliminafi cuburilede gheafd congelali compozifia, Ei transformAnd-o inghefati pe bI1. in
Putinardei iute 1 castravetecurifat de coaji %-1 ceagci de broccoli fiert la abur (sauorice alti combinatiede legumeverzi pe care o dorifi - experimentati!) O combinalie din urmdtoarele ingrediente (toate, unul sau niciunul): 24 trunze de busuioc sau dupi gust pitrunjel sau dupi gust t/r ceagctr 1/8-1zr ceaEctr cretugci (doar frunzele) sau dupi gust intr-un blenderpAni cdnd oblitoate ingredientele Amestecafi nefi o pasti sublire,omogen5.
Morcov de ron(dit
1 porlie refetd oferitd de Randy Wakefield % linguriti pulbereverde 7 picituri alcaline 1 ceagci suc proaspit de morcov 1 morcov tiiat mlrunt 4 cuburi de gheati
**stsgxge.gg ","*-**
2 po(ii
_.
reletdoferiti deJill Butler, la prietenul Ernesto ciccarelli de ei chi 1 cipitini de liptuci (daci doriti, folositi doar partea ceamai verdea frunzelor, indepirtind{ pe ceadinspre cotor,de un verdefoartedeschis) 3 cifei de usturoi 1 limiie % ceagciapi % ceagci ulei de misline 1 bucattr ghimbirproaspit, tiiat felii (optional) Putinisarenaturalide mare
intr-un blenderelectricsau manual9i Punefitoate ingredientele Servili presirat pdntrce oblineti o pasttromogentr. amestecati cu nucAoard.
Cocteil de legume
2 po(ii % kg rogii proaspete % linguriti usturoi 1 castravetetiiat felii 1 ardei gras verde Citeva fire de pitruniel verde proaspit l/e ceapitiiati felii
2-3 frunze de liptuci 1' lingurili ghimbir Punelitoate ingredientele intr-un blendergi amestecali-le vila tezdmicd.
SUPE sunt Supelesunt extremde bune pentrudiabetici,deoarece gi sangvini. in lichide seasimileazi repede circulafia care conlin amidon, zaherbogate Acum, cd evitafi produsele considerafi supaca fiind un alimentpentrumicul dein proteine, jun. Supdde fasole albd
4-6 po4ii reletd oferitd de Roxy Boelz
Lapte migdaleproaspelfin de
4-6 po4ii (aproximativ2 l) 4 ceEtimigdale crude, proaspete Api puri Ciorapde nailon (pentruscurs) Punelimigdalelecrude,proaspete intr-unvas cu api gi lisali-le la inmuiat pestenoapte,apoi le scurgefi.puneti migdalelein bfenderpdndce acesta umple la o treime(circa2 ce5ti), se apoi adlugafi apd pur5,astfelincAtsd umplefi blenderul. Amestecali la vitezl mare pAndcAnd oblineti un lapte alb, cu aspectcremos. Luali un ciorapde nailon(eu folosesc ciorapdin naiun lon alb, curat) gi turnafi amestecul,prin el, intr-un vas sau castron,apoi ldsali-lsd se scurgd.Stoarcelicu mdna pentru a scurgegi ultimul stropde lapte.(Putelifolosi fragmentele solide rtrmase c6nd faceli un dug, ca un foartebun produspentruexfoliere).Diluali cu api pAndobfine1i consistenta doriti. Seconsumi astfelca atare sau puteli addugapulini Steviapentru a indulci bdutura. Acestsuc mai poatefi folosit la prepararea supelor,a shake.urilor a budincilor.Laptele migdalerdsau de mAneproaspdt timp de 3 zile la frigider.
Locul trei la Concursulde relete,,DietaYoung" 1 ceaEci boabede fasole adzuki (fasoleasiatici cu boabe mici, roEii),lisate la inmuiat pestenoapte 1 ceagci boabe de fasole albi, lisate la inmuiat peste noapte 1 ceapi mici, tiiati mirunt 2 morcovi mari, ragi Saredupi gust 2 lingurifeghimbir proaspit, ras 1 ceagcifelini tiiati mirunt NucAoari fasolea doar cAtsd seinmoaie.RIciJi-opu[in. Dactreste Fierbefi pe apd pentrua da supeiconsistenla careo do' cazul,addugafi ri!i. Addugaliceapa,morcovii,sareagi ghimbirul.Punelitotul sau intr-un robot de bucdtdrie intr-un blendergi pasafipAni ce doriti. Puteliadduga obtineticonsistenJa lelina impreundcu cebula sau la urm5,pentrua r5mAne lelalteingrediente, pasat, cu sau cu orice altl mirodenie ctrli. Servi[ipresbratd nucgoard pe careo prefera[i.
Supdcu tortilla
4-6 porlii refet5 oferiti de Cheri Freeman Locul trei la Concursulde relete ,,Dietayoung,,, Categoria ,,Re!etede trecere" Unii oamenipreferd sd foloseascdzeama obginutd supd ordin ganicd de pui strecuratd,in loc de zeamd obginutddin supd strecuratd legume.Aceastd supd., de mai putin tortillat gi tofu2, estefoarte potrivitdpentruospdEul lichide. cu Tortilla din griu germinat(% pentru fiecare porfie) (optional) 3 cegtizeami de legumefiri drojdie (citifi eticheta) 1 ceagci de rogii proaspete pasatesau rogii pasategi scurse,ambalatefiri conservati aditivi sau 230 g tofu copt cu mirodenii,tiiat felii sauin cuburi mari 2-3 lingurifeulei de misline 2 linguri usturoitiiat mirunt 2 ardei jalapefio3 curifali de seminfegi tocali foarte fin Yzceapi.,tocati foarte fin '/u ceagcicoriandrutocat foarte fin Saredupi gust Amestec praf de usturoigi piper, dupi gust de 1 avocadotiiat cuburi pune[ifeliilede tortilladirect incdlzilicuptorulla 200 de grade. pe grltarulcuptorului coacefi-le pAntr cAnddevin crocante 9i circa10-20 minute. Turnafi zeama legume piureul rogii de gi de intr-o oald gi puneli-lela foc mic, timp ?n carepreparafi legumele gi tofu. Rumenifitofu intr-o tigaie cu ulei de mdsline.
r Tortilla:lipie mexicanlfdcutl ftrin5 gr6usauporumb(n.t.). de 2 Tofu: produscu aspect de brAnzd, oblinutdin laptede soia(n.t.). r.falapeilo: ardeitropical, culoarerogiesauverde,lung gi foarteiute (n.t.). de
usturoiul, ardeiijalapeno, Addugali zeamade legume. Addugali s-a ceapa9i mirodeniile. amestecul inctrlzit,luali-lde pe Cdnd foc Ai addugaliavocado.Servilicu bucdtelede tortilla pe post de crutoane.
Chili vegetal
2-4 po4ii relete oferiti de Cheri Freeman Locul trei la Concursulde relete,,DietaYoung", Categoria ,,Reletede trecere" in Excelent serilefriguroase! 2 turte vegetale soiafirimitate din /r ceagci ulei de misline lz ceapi tiiati mirunt 1 ardei jalapefio tiiat mirunt (cu sau ftrri seminfe, in func[ie de cit de iute vrefi si fie chili) 1 linguri boia de ardei iute 1 lingurifi sare 2 cifei de usturoitiiati mirunt gi 3 ceEtiroEiipasate strecurate 2 ceEti salati combinati (amestecde legume verzi, ardei gragirogii gi galbeni,morcov etc.) Brinzi vegetali rasi (opfional) intr-o cratifdsau in Rumenili turtelefdrdmilate ulei de mtrsline ingrediente, excepfia cu toatecelelalte un vasde tuci. Ad5ugali (dacdo folosi[i). dupd gi Potrivilimirodeniile salatei a brAnzei seminpropriul gust.Dacd nu vI placesI fie prea iute, scoateti jumdtate canjalapefro. din intr-unblender Puneli lele ardeiului titateade chili, salatacombinatdgi pasafitotul, apoi turnali bine. ServilipresSaceastd compozifiepestechili 5i amestecali rasd. rat cu brdnzavegetald
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 2OS 2 cegti creson proaspit, tiiat mirunt (pistrati un firdoui pentru aspect) 1 ceaEcizucchinil tiiat bucifi broccoli tiiat buciti 1 ceaEctr 1 ceagcifelini tiiati buciti 4 cepeverzi, firi virfuri '/r extravirgin ceagci de ulei de mtrsline Saredupi gust sd Fierbefiapa, luafi-ode pe foc, adiugati conopida5i l5sati-o gi conopidaintr-un robotde bucittrrie stea5 minute.Puneliapa pAnI obtineti o compozilie sau intr-un blender gi amestecati pdndobgi Addugafirestulde ingrediente amestecali omogen5. pasafiexcesivde mult. Se servegte dorit5. Nu linefi consistenla cu calddsaurece.Carnisifi un fir de creson.
Piure frantuzescdelicios
6 po4ii releti oferitd de Eric Prouty Locul doi la Concursulde relete ,Dieta Young" Acestaeste un minunatpiure alcalin cu efectcalmant.L)neori imi place sd sublez cantitateade ldptucd, pentru a-l face pu[in mai subgire. 1 avocado 2 tulpini de felini 1 cipitini liptuci 1 rogiemici 1 mini de spanac 1 castravetemic, curifat de coaji 2 cifei de usturoi 1/3 ceapi 2 linguriulei de misline Verdefuri de Provence Germenide plante(opfional) Amestecafi toate legumelein blender pAnd se transformdin past5, ldsdnd ceapala urmd.Apoi addugali uleiulde misline gi verdeluride Provence dupd gust.Servifipresdrat germenide cu plante.
Supdlimpedegi simpld
1-2 po(ii reletd dlruiti de Eric ProutY Locul al doilea la Concursulde refete,Dieta Young', alcaline" Categoria "Relete tiiat cuburi 1 castravete 1 avocadotiiat cuburi Menti (optional) folosindlamain intr-un robotde bucdtdrie, Punefiingredientele pAndcAnd pastadevine aproapeomc' formtrde S. Amestecali gentr. cu Servifigarnisittr frunzede menttr.
Supd-cremd creson de
1Zucchini:tip de dovlecelde mlrime medie,cilindric,cu coaji u5orincretitilgi de culoare gi verdeinchis,miez alb-verzui gustde lapte(n.t.).
Sucul oblinut din primele Sase ingredientese strecoarl printr-un ciorap curat din nylon sau printr-o sitd foarte find. Turnaliin blendergi amestecaJi avocadogi laptelede cocos. cu Dacddorili, garnisifi legume rase. cu
2-4porfii
Aceasta esteo supd crudd, preparatdprin transformarea tuturor legumelor in suc, pe careJ arnestecali apoi cu avocado gi cu lapte de cocos proaspdt.Are un efed. rdcoritor,este usoare$i inviordtoare - perfectl intr-o zi cdlduroasdde vard. 1 sfecli % castraveteenglezescmare 4 tulpini de telini 1-2 morcovi 1 citelde usturoimic /r ceagci de coriandru proaspit th avocado /r ceagci de lapte proaspit de cocos (care trebuie si fie limpedeEi ugordulce) Legumerase(pentru garnisit)
O. Young Redford & 208 Robert Young Shelley 2 citei de usturoi tiiati mirunt 2 conservede zeami de legume 1 tulpini de telini tiiati felii 2 morcovi tiiafi rondele Sare,piper Eiardei iute 1-2cegtide frunze de spanac 1 bucattrde ghimbir proaspit de 1,25 cm, tiiat felii sau mtrrunt Busuioc(optional) Citeva frunze de coriandru !6 castravetetiiat mirunt 1 roEietiiattr mirunt th ardei gras verde sau rogu,tiiat mirunt Fierbeficartofii in apd clocotitdpAndse inmoaie (circa20 minute).Separat, ?ntr-o oald pentrusuptrpusl la foc mic, intrbugifi usturo ceapain ulei de mtrsline; cind e aproapegata,adtrugati iul. Adtrugatizeama de legume,Jelina gi morcovii. Dacd nu de avefi suficientlichid, addugafio ceagctr aptr. Ltrsalipe foc pAntrse inctrlzegte, minute; legumeletrebuie sd nu se in3-5 moaiecomplet.Addugati duptrgustsare,piper Eiardei iute. Luati de pe foc. Adlugali spanaculgi ghimbirul. Pentrua servi supa,ttriafi cartofii in patru gi imp5(iti sferturilein cele patru farfuriide suptr.(Opfional:adtrugali fiecarefarfurieo frunzl in de busuioc).Punetisupain farfuriigi addugati deasupra coriandrul, castravetele, rogiilegi piperul.Servifiimediat,cu crutoane sauavocado tiiat felii.
pentrubolnaviide diabet 2O9 1/8 lingurifi piper negru 2 frunze de dafin 1 ceapi (tiiati mirunt) 2 cilei de usturoi (tliafi mirunt) !4 ardei grasverde (ttriat mtrrunt) th ardei gras rogu (tiiat mirunt) 1 tulpini de telini (ttriati mirunt) % lingurifi ardei ialapeffo firi seminte,tiiat mirunt 1 linguriti ulei de misline de /r ceagctr coriandru tiiat mirunt Pune[iintr-o oal5 mareapa 5i boabelede linte 9i dafi in clocot. Addugafimorcovii,ardeiuliute, piperulnegru9i frunzfle de daincepe din nou str fiarbtr usor, acoperili.intr-un alt fin. C-and ceapa,usvas,cilili timp de cdtevaminutein uleiul de mtrsline Luali turoiul, ardeiulgrasverdeEi rogu,lelina,ardeiuljalapefro. vasul de pe foc. Ldsa[ilintea str fiarbtrcirca 20 minute, apoi adtrugaliceapagi ardeii ctrli1i.Ltrsalisi mai fiarbtr 10 minute garnisit coriandru. cu Servili se saupdntr inmoaielintea.
de Supd-cremd rogii
2 po4ii refetd oferitd de GladYs Stenen 4 roEiimari Cozilede la 2 cepeverzi (inclusivcirca 2,5 cm din partea albi/verdedeschis) 1/r ardei gras verde 1 ceagci zeami de legume 1 avocadosau /r Pachettofu moale 1 linguriti sarede mare Piperdupi gust. Punefila foc cu Pasali toateingredientele ajutorulunui blender. doarpentruaoincilzi.
6 ceEtiapi distilati 4 lingurifezeami de legumeinstant(firi droidie) 1 ceapi albi mare tiiate mirunt 4 tulpini de sparanghel 1% lingurifechimen 2 linguri[e mirar Saredupi gust de 2 lingurile amestec condimente(boia dulce, boia iute, coriandru,oregano,limiie) Pude morcoviigi [elinacu ajutorulrobotului bucbtdrie. Radefi zeamade legume addugafi cdnd clocotegte, nefi apa la fiert 5i, clocote, lua[i de pe foc. Addugalimorgi ceapa.DupI cAteva pdndce se inmoaielegi sparanghelul ldsafi-le covii, lelina 9i cAt sd le puteli pune in blender 5i gumele. Ricili-le atAt
-- :::::::.lli-1111i.ili-l:-:::i::1T
Supddelicioasi de legume cu migdale
4 porlii
dupd ce a stat Ia frigider peste supd e 5i mai gustoasd Aceastd timp in care aromeles-auamestecat. noapte, 3 cegti migdaleinmuiate (indepirtafi coaia, daci doriti) sau 24 cegti lapte de migdaleproaspit, fin (vezi pagina 2O2) Zeamade la 1'2 limAi 1 citel de usturoi 1 linguriti usturoiPudri 1 | zeami de legume 2 lingurile pudri de rogii deshidratate 1 lingurili sare % lingurifi chimen % lingurili sarecu felini Pipernegrusaumirodeniidupi gust /r lingurifi pasti de curry verdethailandezi 1 cipilini broccoli
-"*"*ieff. xPjlL**
4 po(ii refetdoferitdde Mary Seibt 3 morcovi mari 2 tulpinidefelini
212
213
1 ceapi albi 2-3 fire de felini 230 g mazire verde proaspiti (din pistii) Punefiintr-unblenderprimelet'l ingrediente (mai putin pasta de curry)gi amesteca[i-le pAndoblineli o pastl foarteomogentr. Punelicompoziliaoblinutdintr-o oald de suptr.Fierbelilegu_ mele la abur 9i adlugali-le pe acestea oalacu supa.inc-ll_ gi in zi[i gi servifi.
ap5. ele) gi addugali-le sup5,iar daci e nevoiemai addugali in de tot. FierbelipAni cAndlegumele inmoaiepulin,dar nu se
f l{
6 rogii mari 1 cipitintr de lf,Ptuctr 2 ardei gragiverzi 11&castraveteenglezescmare (sau2 de mirime medie) % ceapi rogie 2 avocado 3 cilei de usturoi /r ceagci zeamtrproasplti de limiie t/r lingurili sare 2 linguri ulei de misline 1% linguritebusuioc % lingurili mirar lzrlingurifi oregano 1/8 lingurittrsalviePulbere Mtrrunlili toate legumele. Amestecali avocado, usturoiul Ei intr-un robot de bucdtlrie (folosindlama in ,"ut"-d" ltrmAie pe omogentr, careo golili forml de S) pdndcAnddevin o pasttr ltrptucapini ce de' cu intr-un castron.Pasali robotul rogiile 9i in uin otnog"ne Ei adSugali_le castron.Tocali ardeii, castravelii gi ceapa"incuburi mlci (circa 0,5 cm) gi punefi-lein castron' imestecali bine cu sarea9i uleiul de mdsline,apoi addugali dacl doriti. plantelearomate,
crude(n't')' pentrusupaEcutAdin sucde ro'ii 9i legume r Gazpacho: denumiremexicantr
217
.!yy"i_!"*s:y:y_leJt
4-6 po4ii reletdoferitdde JenniferCrinberg 1 borcande 900 g zeami de legume 2 prajitiiafi in lungime, curifa[i$itiiati mirunt 1 ceapi mare, tiiati in patru 1 pachettofu tare gi proaspit, scursde zeami gi tiiat cubulefe 1 nap mare,tiiat felii subliri 4-5 tulpini de telini tiiate mirunt 250 g pistii de mazire dulce proaspiti, cu capeteletiiate % linguriti ridicini de ghimbir proaspit tocati (op1ional) Saregi piper proaspit micinat 2-3 fire de arpagictiiat mirunt (pentrugarnisit) Pufinardei iute (opfional) Punefi zeama de legume intr-o oald de mdrime medie. Adadugafi prazul gi ceapagi ltrsalisi fiarbd la foc mic, timp in carepregitilicelelalte ingrediente. Puteliadduga dacdgusapd tul supeiesteprea puternic. Addugafirestulde ingrediente gi l5sa1i-le foc mic pAnd la cAndseinmoaienapul.Servili garnisitd cu arpagic ardeiiute,dacddorili. Ai
crud, proasPit 1 ceagci spanac 2 cepeverzi 1 ci[el de usturoi 1/3 ardei grasrogu Sareduptrgust de 14 Condimente: lingurifi amestec chimen,piper negru, 1/z scorfigoari, cuigoare,coriandru; %-1 lingurili curry; chimen, co' lingurifi amestecde ceapi, boia, ardei iute, riandru,oregano,ulei de limiie. Sucproaspit de chitri, duPi gust 4 frunze de menti creafi (pentruSarnisit) Puneliintr-un blendersau un robot de bucdtlrie avocado5i apoi adijumdiate ap5 saudin zeamade legume9i pasali, din pAni cind oblinegi pe amestecAnd de ugalirestul legume, rAnd, doriti gi, la nevoie,subliindsupacu restulde aptr' densitatea cu 9i saredupdgust9i,dacdvreli,aromafi condimente Addugafi doua-treirogii uscate putefiadiuga sucde chitrd.De asemenea, Aceasti supdestefoarte potrivitd la soare.Faceliexperimente! in timpulospiluluicu lichide. Opliuni: Aceastdsupd poate fi servit5atAt caldd, cAt 9i rece' mai cu Daii folosiliun robotde bucltdrie, cdt amestecafi mult, purobotde buc6tdrie, cu atatseincilzegtesupa.Dacdnu aveJi intr-unvaselec(nu s-opreparali!) teli sI lncllziti cu grijesupa trt sau intr-unulobi5nuii,pe plitd, la foc mic' incilzili supa in la numai pAndla temperatura caresI pute[i[ine degetul ea - circa48 gradeCelsius, temrepede fdri a trebuisd-lscoatefi sd ingredientele s5 peraturS care face ca mancarea fie caldi, Pofti mentdcreafd' cu garnisitd frunzede r.aranacrude.Servili buni!
SupdPopeye
4-6 porlii Aceastaeste o supd minunat de alcalind, datoritd castrave[ilor gi legumelorverzi. Se prepardin numai l0 minute. Servigi caldd,,cu o tortilla proaspdtd loc de crutoane. in 1 avocado 1 ceagciapi sauzeami de legume 2 castraveti neceruifi
SupdAsparaZincado
3-5 porlii este bogatdin zinc, are o puternicd savuroasd Aceastdsupd, prepardin doar 15 minute' de aromd ro5iigi se
I
218 Robert Young& ShelleyRedford O. young :]
Dieta Young pentrubolnavii de diabet 219
ilil
iiil tirfl
illlt
il
lfl ilr
I
I
i
12 tulpini de asparagus medii(sau17 tulpini mai subliri) 5-6 rogiimari 1 ceagcd pitrunjel proaspit 3-5 rogii uscatela soare(conservate in ulei de misline) /r ceagci ceapi uscati 4 cifei de usturoi proaspit 1 ardei grasrogu 1-2 lingurifeverde[uride provence 2 lingurife mirar uscat 1 avocado Saredupi gust 2 limdi sauchitre, tiiate in felii subtiri (pentru garnisit) Cur5la{i asparagusul tliati mlrunt capetele, gi pe carele pistrali pentru ornare.Amestecali intr_unrobot de bucdtdrie #;;r;: sul gi rogiileimpreuni cu pltrunjelut, -giit" uscate, ceapa, us_ turoiul, ardeiul gras rogu gi condimentele. Rpoi Ja,jg"ii avocadogi amestecafi pdni cind supaesteomogend cremoa_ 9i sa19 gust. incltzili gi garnisili fetiitede tlmd_ cu 11 sau {una re luneli chitri sau, pe timp de de vari, servili_o rece. Chiar inaintede a servi,presdrali deasupra."pu,JL d; tei;_ te mdrunt. Mmm! "rp;;rr
1 linguri coriandruproaspit 1 linguri pitrunjel proaspit Yzceapd, albi tiiati mirunt 1 morcov tiiat mirunt (mai pulin ceapa9i morcovul) roPasa[i toate ingredientele in botul de bucdtdrie. Folosi[imai multd sau mai putintrapi, in funcfiede consistenta doritd.Addugafi ceapagi buc5lelele de morcovcrud la urm5,pentruornare. deliciu! Ce
"-
ii;;e;;d;t;;*6-8 porfii
Aceastd, supd este bund oricAnd. Are un efect calmant atunci cAnd sunteliobosilisau stresafi, dacd agird.cit sau ati fdcut gripd, 5i are un puternicefectantifungic. 2-3 cifei de usturoiintregi 1 ceapi mare intreagi 2-3 | api 3 linguri zeami de legumeinstant,firi drojdie 1 castravete 1-2 morcovi(optional) 1 cipifini mici de varzi saubroccoli (optional) 2 tulpini de felini (optional) 2-3 linguri ghimbir proaspit, tiiat mirunt 2 linguri coriandruproaspit Saredupi gust gi Zdrobilicdleiide usturoi fierbeli-i ugorla abur.Luati-i pe de foc. PuneJi ceapaintreagl in apd, intr-o oalS gi fierbeti la foc (aproximativ or5).Adtr1 scdzutpAndcAnddevinetransparentd gi gi de Tdiafiin felii castravetele uga[iusturoiul zeama legume. pe in legume oplionale carele folosifigi adtrugafi-le eventualele timp de 10-15 minute.Addugali sup5.Fierbelila foc scSzut potrivind gi gustul. ghimbirul, coriandrul sarea,
1l
I
i
l I l
jl,l
!l tl til tl tl
Young 220 lobert O. Young Shelley & Redford Varianta1: De asemenea, putefisd dati apain clocot, apoi sI o luafi de pe foc Ai sd addugalilegumeletdiatefoartefin. Astfel, supava fi caldi, dar legumele rdmdn crude. Varianta Putelisd dali pe rdzltoareingredientele, le trans2: sd formafiin suc cu pulpl sau sI le pasali9i apoi sd le puneli in apa fierbinte.
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 221 Amestecafi bine. Adtrugafi broccoligi conopida,fdri a opri apapAntroblineli o pastdomogentr.La sfArgit, ratul, gi amestecali gi sau condimentele zeamade ldmAie de chitrdgi sare addugali Addugalimai multtrsupdde legumesauaptr,pAndobnatural5. doritd. tineti consistenla Folosili un avocadoin loc de migdalegi folositi pre Variantd: paratuloblinut ca sospentrusalatd.
Supdde telind
2 porlii
4-5 fire de felini (inclusivfrunzele,daci sunt proaspete) 3 cegti de api puri 2 linguri zeami de legumeinstant,firi drojdie Uleidin seminte in, dupi gust de Sareduptr gust Ardei iute dupi gust Fierbelila abur felina cu pu[in5 ap5, pAnI cAndse inmoaie. Addugafi apa gi zeamade legume.Turnalitotul in blendergi amestecafi timp de 15-20secunde. Re?nc5lziti, addugdnd uleiul din seminle in, sarea ardeiuliute,dupdgust,apoi servifi. gi de
222
tul intr-oaltd oald.incdlzilisupala maximum48 grade9i servifi.
1 avocado 1-2 tire de [elini, tiiati in bucifi mari Saredupi gust Chimen Ei ghimbir dupi gust (faceti experimentecu diversecondimente!) la temperatura maincdlzifisupade legumesau apa,pdstrAnd broccolitliat m5Addugati cu ximum 48 grade(testul degetul). in runt gi incdlzili timp de 5 minute. Pasali blenderbroccoli gi avocado felina,diluAndcu api, daceapa, cald,ardeiulgras, preferat5. DacI docd estenevoie,pentrua obline consistenfa de ri[i, ptrstralicotoarelede broccoli (curd[ate stratulexterior gi in in tare),tocali-lemtrrunt robotulde bucdtdrie amesteca[i-le chiarinaintede a servi,pentrua puteafi ron[iite! supi Servifi supacaldd,aromatlcu ghimbirulproaspit,chimensau cu Carnisili o feliede limAie. carevd place. oricealt condiment
Supd-cremd broccoli de
4-6 porlii Aceastd supd bogatd in proteineeste un deliciu pentru amatorii in de broccoli!$i se prepard numai I 5 minute. 2 cegtizeami de legumesauapi 3-4 cegtide broccoli tiiat mirunt 1 ardei grasrogu,tiiat mirunt 2 cepe rogii saualbe,tiiate mirunt
pentrubolnaviide diabet 225 Zeamade la o limiie % ceagci fulgi de alge rogii 1/z ceagci pitrunjel tocat Amesverde.L5salisI se rdceascS. Fierbe[iugorla abur fasolea Pre' zeamade lSmAie. gi ridichile. Addugali tecalicu zucchini rogiigi pitrunjelul. fulgiide alge sdra[i deasupra
SALATE penpartea mesei,indeosebi Salata estecea mai important5 in tru persoanele careau diabet.Este bogatd apd gi fibre alcalind, gi ar trebui sd constituie dumcea mai mare partea alimentafiei (70-80%). neavoastri Salafi cu linte gi alune braziliene
Salatdmarocandcu mentf
4-6 po4ii
releti oferitd de Roxy Boelz Locul trei la Concursulde relete,,DietaYoung" 1% cegtilinte fiarti 1 ceagci boabede soia,firi coaji 1 ceagcispanacspilat gi tiiat mirunt Zeamade la % chitri Pulini sare %-1 lingurifi ghimbirproaspit 2/3 lingurialunebraziliene tiiate mdrunt Pitrunjel tiiat mirunt, pentru presirat Amestecati lintea,soia gi spanacul. Amestecati suculde chitrtr, Presirafi saregi ghimbirulapoi addugafi-le primul amestec. la gi deasupra alunele braziliene pdtrunjelul.
refetdoferiti de LisaEl-Kerdi Cea mai bun[ reletd,Concursulde relete,,DietaYoung" Perfectdaldturi de Tocanade fasolenord-africandde la pagina 272. 1 legituri pitruniel, doar frunzele 1 legituri menti, doar frunzele 1/z-1 ardeijalapefro 2 castravefifiri seminfegi rupfi in bucili cu mina 4-6 fire arpagicrupte cu mina tocate mirunt 4 rogii firi seminte, /z ceaEci zeami de limiie 14ceagci ulei de misline % lingurili sare % lingurifi boia dulce Amestecaliplantelearomategi jalapefrocu ajutorul robotului intr-un castroncu casAmestecati-le sau de bucdtdrie cu mAna. rogiile,apoi zeamade ldmAie, gi arpagicul. Addugali travelii (in gi Sahateck uleiul de mdslinegi condimentele amestecaJi' dumneavoastrd)! sdnltatea
Salafi acrigoari de fasole verde 1-2porfii reletdoferitdde Roxy Boelzok Young" Locultrei la Concursul refete de ,,Dieta 1 ceagci fasole verde tiiati 1 ceagci zucchini tiiat mirunt % ceagciridichitiiate felii
Miezul de la Vzlimiie tiiat in bucitele de 1,25 cm Zeamade la 1 limiie 3 linguriulei de misline de 2 linguriulei din seminfe struguri de 1 linguri amestec uleiuri nerafinate in gi alte plante de /r linguriti mirar uscat % lingurifi usturoigranule Saredupi gust (inclusiv miezulde lSmdprimelenoui ingrediente Amestecafi bipentrusalatS. sosul, amestecdnd Preparafi ie)intr-uncastron ne restul de ingrediente.Pune[i iumdtate din sos peste mai mult sos, gi bine.Addugati de amestecul legume amesteca[i dupdgust. Salafi de varzd alcalind 4-6 porlii releteoferitd de SheilaMack Locu trei, Concursulde refete,,DietaYoung" % cipifini de varzi verdetocati 2 morcovi de mirime mediedali pe rizitoare Yz ceapilrogie mici, tiiati subfire % ceagci de pitrunfel tiiat mirunt proaspit, amestecind 1 ceagci lapte de cocos(preparafi-l gi pulpa fructului cu ajutorul unui blender) zeama % lingurifi sarede mare saudupi gust de /r lingurifi seminte lelini Vzlinguri suc proaspit de chitri de 2 linguriulei din seminfe struguri Putinardei iute Sfevia(optional) Amesteca!iprimele patru ingrediente(inclu5it pitrunielul) de in Amestecafi blenderlaptele cocos9i restul intr-uncastron. amestecAnd. Salata va varzA, apoi peste gi de ingrediente turnali
O. Young & 228 Robert Young Shelley Redford aveaun gustmult mai bun dacdo ldsafila rdcitcAtva timp inaintede a o servi,pentrua permite aromelor secombine. sI
229
restulde suc de chitrtr, combinAnd sosulde salatd, Preparali de foarfecele bucdt5Folosili gi seminlele. piperul uleiul,sarea, de frunzelede busuiocin buc51i rie pentrua tlia spanacul 9i potrivitl gi puneli-leintr-un castronmare de salati' mirime in tdiate mirunt, in funcliede dlntie legumele Adiugali oricare cu sosul gi lSsalisalatastr stea pane preferinle.Amestecali-le cu farfuriile sacind servili,acoperili candestegatasomonul. de somon' punelibuciti lat5,iar deasupra excelentd' a Cuacamoletrustic(pagin 254)esteo garniturtr
Amestecafi intr-o cratild mictr orezul, apagi yz linguriti chimion. Punetila foc, iar dupl ce dd in clocot acoperitivasul gi ltrsafistrfiarbl timp de 35 minutela foc mic. Spilatiquinoaintr-o sitdgi amestecafi alte cratilemictrzeamade legumegi Vzlinin gurildchimion. Duptrce dd in clocot,acoperifigi ltrsagi fiarbd si timp de 15-20minute la foc mic. AmestecaJi intr-uncastroncerealelerlcite cu ingredientele rdmase.L5salila frigider cdtva timp inaintede a servi,pentrua se amesteca aromele.
Salatf lerusalim
4 Porlii relete oferitd de Sue Mount 1/3 ceagci pasti de susan 2 linguri ulei de misline 1-2 citei de usturoi Pisatti Zeama delaVz limiie 3linguri ptrtruniel Saredupi gust Api 1 castravetetiiat cuburi tiiate cuburi 6 roEiilunguiefesau3 roEiiobiSnuite, (inclusiv intr-uncassarea) bine primele6 ingrediente Amestecali 9i tron pentrusalati; addugaliapa pentrua subliaamestecul a ob un sos. Addugali castravetele rogiile Ei amestecati'Putefi 5i trine itrsasalatasI steao ord, pentrua se combinaaromele'
Salati rtcoritoare cu greqfruit 2-4 po4ii C. reletdoferittrde Kathleen Waite de in feliilede avocado formdde petale sd Mie imi place aSez grepfruitinmiiloc' de gi floare sd pun amestecul ulei 1 lingurtr de in 1 linguri sare de seminte susan 1-2lingurite (optional) mexican t linguiili condiment 1 grepfruitdecoiit9i tiiat in buctrtipotrivite 1 ceagcitelini tiiattr mtrrunt t ardeigiut togu,tiiat mtrruntsauin felii subtiri
& Shelley Young Redford 1 ceagci jicamar dattr pe rtrztrtoare I mini de coriandru proaspit 1 avocadocuritat de coaji gi tiiat pe lung Yr -1h ceagci migdaleinmuiate, tiiate mirunt combinaliprimelepatruingrediente (incrusiv condimentur me. xican) pentru a obline un sos. puneli intr-un castronrestulde ingrediente, exceptind avocadogi migdalele,gi amestecali_le cu sosul.. Aranjati pe un platou feliile de avocado,adluiali amestecul prestrrati deasupra migdalele.
Salafa soarelui 6-8 po4ii Parkton refettroferitd de Frances de Loculdoi, Concursul relete ,Dieta Young" 2 cegtiquinoafiarti tiiat mirunt zucchini 1 ceagci 2 cegtibroccolittriatmirunt 1 ceagciceapi ttriati mtrrunt
I Jicama: rtrdtrcini cu coajtr maronie 9i miez alb 9i dulce, foarte folosittr in buctrttrria (n.t.). mexixantr
235
1 ardei grasrogusauportocaliu,tiiat mirunt 2 linguriseminle susan prijite de Saredupi gust Rogii tiiate bucili, dupi gust Pitrunjeltocat dupi gust 1 porlie Sosul soarelui pentrusalati (vezipagina253) Amestecati toateingredientele intr-uncastron, exceptAnd sosul. Turna[i deasupra gi sosul servili. Sa/ati find cu iyorio,ii Ei ardei 4-6 porlii relet5 oferiti de Brooke Peterson 2 cipitini de broccoli, bucheteletiiate in bucifi de 2,5 cm (pistrati cotoarelepentru alti reteti) 1 ardei grasrogu,tiiat cuburi (oplional) 6 cifei de usturoitiiafi mirunt Zeamade la 1 limiie (aproximativ linguri) I Saredupi gust % ceagciuleide misline Amesteca[i toateingredientele. Servi[iimediatsauacoperilisalatagi puneli-o intr-unvascu capacin frigider; poatefi pistratd astfel maximum siptimAnS. o "
pisat. Nu folosiligrAuexpandatobi5' de numirea grAulibanez nuit. 1 ceaEciburghul 6-8 legituri pitruniel tocat mirunt (folositi robotul de bucitirie) 4-6 roEiimari, tiiate mirunt t/n ceigci frunze de menti proaspiti, tiiate foarte mi' runt 2-3 lingurife menti uscati 10-12fire arpagictiiate mirunt (punetideoparteVzceagci) 2-2Vzlingurile sare 1 linguri[i piper proaspit micinat cuigoareenglezegti' yo lingurite iondimente amestecate: scor(igoari,nucgoariEi ulei de scortigoari ulei ceaEcd de misline virgin % -1/z Zeamade la 3-4 limii Verdefuripentru garnisit,preferabilfrunze de liptuci cu acoperifi-l apd din Puneliburghulintr-unpahargradat sticlS, cu amestecafi mana Si clitili camerei, caldi sau ia temperatura curat.AcoperifiJdin nou cu apd 9i de c3tevaori, pdni r5mAne cele' lisali-l sI steatimp de 3G45 minute,timp in carepreparati se Burghul va umfla. lalteingrediente. rogiile,menta 9i intr-un castronmare pdtrunjelul, Amestecali castromirunt, acoperifi tdiate arpagicul iminus /z de ceagcd), cu ajutorulunei site burghul Scurgeli nul 9-ipuneli la frigider. fo"rtl iin", astfelincdt grAul sI nu treacdprin ea' Apdsaficu apa, pAnI ce burghulesterelativuscat' mAnapentrua scurge de de intr-unvasgi adiugalijumdtatea ceagc5 arpagic' Puneli-l bine' Amestecafi de sarea,piperul 9i amestecul condimente' ca astfel burghulsd sd n.op"iitivasul gi l5sa1i-l steala frigider, gaCAndsunteti ingrediente' ,u pitrrnda de iromele celorlalte burghulintr-uncastron de puneliamestecul ta sd servilisalata, bine' de cu maregi acoperili-i amestecul pltrunjel'Amestecafi uleiul 9i zeama si inc6t salata devindomogeni.Addugati astfel
. :_ _".-.
O. Young 236 Robert Young& Shelley Redford de limAie gi amestecali bine. Potriviti gustul cu sare,piper gi limAie. Tabbouli se serveste intr-un castroncu fundul lat sauin farfurii addnci.Carnisitifarfuria jur imprejurcu frunzede ltrptucd. de Acest fel poate fi servit independent. CAnd se servegteca mezza (aperitiv), pune o lingurtrmarede compozitiein mijse locul frunzei de ltrptucl gi se ruleaztr,pentru a fi mincati cu poatefi rulati gi in frunztrde vi1tr mana. De asemenea, proaspdtI (caretrebuieculeasi cAndestetAndrd Jinuti in apd clocotigi td pAntr inmoaie,ftrrda se rupe). se
Salafi cu avocado 4-6 PorEii relet5oferiti de Minda Kramar 1 cipitini de liptuci tiiati mirunt tiiat 1 castravete cuburi cuburi 2 roEii ttriate /e ceapi tiiati in felii subtiri mediisaumari,pasate 3 avocado din 1 ceagcimaioneztr soia(firi otet) de Sare usturoigi piper,pentrugust intr-unalt castron legumele ttriate. intr-uncastron Amestecali gi Dati de sarea usturoi piperul. maioneza, avocado, amestecali inainte a servisalade toateingredientele Combinafi la frigider. ta. Salati de broccoli
4 porlii refeti oferitd de Brooke Peterson Cotoarele de la 2 cipilini de broccoli (e perfect dactr preparati gi salattr fini cu broccoli gi ardei; vezi pagina 236) % ctrpitini de varzi rogie 1 ceapi rogie medie,tiiati in patru Zeamade la 1 limiie sau chitri Saredupi gust Tocalicu robotulde bucltdrie,cu lamain formi de S, cotoare' le de broccoli gi varza.Addugaliceapa5i tocati pAntrcind ob sau suculde lSmAie chitrtr, doritd.Amestecali lineli consistenla apoi amestecafi sosulcu legumele uleiulde misline gi sarea, 9i
servili.P5stra[i frigiderintr-unvas cu capac- salata la line la rececAteva zile, aga preparafi belgug! ci din
Punelilegumele mare.Amestecati-le cu sos bine intr-uncastron dupl gust. Satati d-ecas.travep alcalind Ei energizantd 3 po4ii Castravete/e este unul dintre cele mai alcaline5i mai energizante alimentedin cAte putegiconsuma.5e conslderdr,d are efectpurificatorasuprasistemu/digestiv5i este foarte benefic pentru pdr gi ten. (Pentruun efect de lifting ;i prospeEime, pupe nefi cete o rondeldde castravete pleoape sta;i apac6teva ,sl putetisd frecalifa[acu o felie, dupd spdminute;de asemenea, lare,pentru a tonifiagi purifica tenul.) 2 ceEticastravete tiiat mirunt 2 linguripitrunjel tiiat mirunt 1 linguri zeami de limAie 1 linguri ulei din seminte in sauulei de misline de 1/3 ceagci menti tocati mirunt pStrunjelul, Amestecali intr-uncastron de salatlcastravetele, mic la zeama ldmdie uleiul9i menta. de Ldsali-le recetimp de cAte-. , va ore saupeste noapte. Amestecafi nouinainte a servi. din de
4 porlii efecte Varzaesteunul dintre alimentele ce/e mai puternice cu de terapeutice, din lume. Multe studii au corelat consun'ru/ varzd cu regresia cancerului,indeosebia celui de colon. De asernenea. doveditcd sucul de varzdcontribuiela vindeca' s-a rea ulceruluigastricgi previnecancerulde stonrac. 2 cegtivarzi rogietiiati foarte sublire 2 cegtivarzi albi tiiati foarte subtire 1 morcov ras
1 ardei grasro$utiiat felii 1 ardei grasgalbentiiat felii 1 ardei grasverdetiiat felii 1 ardei grasportocaliutiiat felii 4 linguri arpagictiiat mirunt 4 linguri pitrunjel tocat /e ceagci zeami de limiie 3 linguri api 1 linguri ulei (ulei de misline extravirgin,ulei din seminte de in saualt ulei din plante) 1-2 lingurifeardei iute uscat Putini sare Amestecafi bine intr-uncastron toate ingredientele. Ltrsati salata strsteacel pulin o jumitate de ord inaintede a o serui,astfelca aromelestrse amestece.
Salati de spanac
2-3 poqii
1 legituri spanac % ceaEci de conopidi tiiati mirunt 2 fire telini tiiate mirunt 6 ridichitiiate mirunt 2 fire arpagic (sau 1 ceapi roEiemici) tiiate mirunt }t ceagci busuioc tocat 2 ardei gragi rogii, tiiati mirunt 4 linguri seminlede pin comestibile intr-un castronmaregi amestecali Punelitoate ingredientele bine. Turnafi deasupraSos esenfial pentru salati (vezi pagina 261\
Smdntind falsd 2-4 porlii releti oferitdde RoxYBoelz Young" de Locultrei, Concursul refete ,,Dieta % ceagcimiezde nuci de cocos (inmuiate peste noapte) 1/3alunebraziliene 3 linguriuleide misline
fzf!
2 lingurizeami de limiie 1 linguri api !4 linguriti sare Amestecati toate ingredientele blender,pAndobtrineli pastd in o omogeni. Adduga[i apa treptat,pAnI ajungelila consistenfa doritd.
2 linguri zeami de limiie % ceagci verdefuri proaspete,la alegere(pitrunjel, busuioc,coriandruetc.) 1 linguri fulgi de alge rogii gi cu de Pisaliseminfele floarea-soareluimigdalele ajutorulroexceptAnd ingrediente, botJlui de bucdtirie.Adiugali restulde fulgii deasupra bine. Presdrali fulgii de alge rogii,gi amestecali din algecomestibile. Pentruo aroml de usturoi,addugafila zeamade ldVariantd: apoi cu tdiatmtrrunt combinafi usturoi aromate mdiegi plante 5i migdale' oblinut din seminlede floarea-soarelui 9i amestecul Sau folosili 1 lingurifdvarec in locul fulgilor de alge rogii, in la adiugAndu-l celelalteingrediente robotulde bucdttrrie.
Sospenfru salali cu ulei de in gi ldmiie 2-4 porlii relet5diruiti de Roxy Boelz Locultrei, Concursul relete,DietaYoung" de 1/3 legituri busuioc proaspit(sau1-2 lingurifebusuioc uscat) 2 citei de usturoi % ceagcizeami de limiie '/c ceagci din seminte in ulei de
|l4ceagci api '/r ceagciuleide misline Amestecafi busuioculgi usturoiulcu ajutorul unui blender. Addugatirestulde ingrediente continuafisI amestecali pAni 9i ce oblineli consistenla doritd.
Sospentrusalati cu unt de migdale 24 porfii de ddruitd DebraJenkins Young" de Loculintdi,Concursul refete ,,Dieta de Categoria ,,Relete trecere" 1-2linguriunt de migdale
1/tLB tofu moale 1 citel de usturoi ProasPit 24 linguri ulei (amestecde uleiuri esenlialedin plante sauulei de misline) Zeamade la 1 chitri Saredupi gust r linguiili combinafiede mirodenii: usturoi, ceapi, boia dulce, piper negru,chimen,coriandru,coaji de limiie % linguriti Praf de ceaPi cu toateingredientele ajutorulunui blender' Amestecali
Pasfi veseli 2-4 po4ii refetdoferiti de Roxy Boelz Locultrei, Concursul relete,DietaYoung" de 1 ceagcisemin[e floarea-soarelui (lisate la inmuiat de timp de 6 ore saupestenoapte) (lisatela inmuiattimp de 6 ore saupes1 ceagcimigdale noapte) te
Pastd tofu de 2-3 po4ii reletdoferiti de DebraJenkins LoculintAi,Concursul relete de Young' "Dieta Categoria,Relete trecere' de 240g tofu }t ceagctr seminte susan de crude,mlcinate Zeama delalh limAie 1 linguritlchimen 2-3ardeigraEi rogiiuscate soare sau la 1 ctrtelde usturoi 16lingurittr sare Amestecati ingredientele ajutorul toate cu unuiblender. Sosde migdale refeti oferitdde DebraJenkins LoculintAi,Concursul refete,Dieta Young" de Categoria,Refete trecere' de Acestsos esteexce/ent pentrua fi addugat pestehrigcd, orez,hamburgeri gi multealtepreparate. vegetali, somon 2 cegtiapi % ceagctr migdale0nmuiategi curitate de pielittr,daci preferati) 2 linguripudrtrorganictr ingrogat de 2 linguriteceapi pudrtr 2 linguriuleidin seminte struguri de !4 linguritesare
cu toate ingredientele ajutorul unui blender.Apoi Amestecali continuu pane ce compozitia incllziti la foc iute, amestec6nd seingroagl- in jur de 3 minute.
,Frigcdo tofu
2-4 porfii refetd oferiti de Debra Jenkins Locul intAi, Concursul de refete ,Dieta Young" de trecere" "Relete Folosigiacest preparatca toping in loc de frigcd, peste cereale incdlzite sau pentu deserturiprecum Pldcintacu cremdde de vleac (pagina 247) sau Pldcinta cu avocado, cocos 5i chitrd (pagina299). Categoria 240 g tofu moale 2 linguriteesenti de vaniliefiri alcool 1/8 linguriti Sfevia 1 linguri zeami de limiie Api sau lapte de migdale 1}1 gelatini din alge marine(oplional) tofu, vanilia, Stevia5i zeamade bine tofu. Amestecali Scurgefi Adiugali apd saulap robotuluide bucdtdrie. Itrmdie ajutorul cu nevoiepentrua obline o consistenftr te de migdaleatAtcat este (ar doar cAtevalinguri). Pentru omogentr trebui sd fie necesare addugaligelatinddin alge marine. ca ,frigca' si se intlreascd, se lineli la frigiderpAntr rlcegtebine. sco4itoare. addugdnd Dali aromtr Variantd:
Putin usturoi pudri % linguriti ceapi pudri % linguriti mirodeniifajita Amestecafi toate ingredientele ajutorul unui blender pAnd cu Se obtinetio cremtromogentr. pune la rece. Variantd:Adiugali 3-4 rogii uscatela soare
14ceagci migdale 1/3 ceaEciapi clocotiti % linguriti zeamtrde limiie Stevia Cu ajutorul unui blendersau al unei rignife pentrucafea,mtrcinafi migdalelepdnl oblineli o pulberefintr. Addugaliapa gi zeamade ltrmiie, apoi Stevia, pentrua-ida gust(2-3pictrturide lichid sau 1 pachet).Amestecafi blenderul la vitezl mare, cu pdnd obtineti o cremd omogenS.Lisali la rece timp de o ord saudoud. Variantd: Pentruaromtrputeli folosi scorligoartr, esenftr migde dale saude arlar (avefigrijtrstrnu confini alcool).
Sospentru nlatl cu avocadogi grepfruit relettr oferitdde DebraJenkins Young" LoculintAi,Concursul relete,Dieta de Categoria ,Refetede trecere" 1 avocado mare mic mare Zeama la 1 grepfruit saudelath grepfruit de (oplional) Stevia gi unui blenAmestecati avocado zeama limiie cu ajutorul de gustul, pentru echilibra dacd dorili. der,apoiadtrugali Stevra a
Sospentru satati cu migdale gi avocado 24 po4it reteteoferiti de DebraJenkins Loculintdi,Concursul refete,Dieta de Young' Categoria,Re[ete trecere" de 2 linguriudt de migdale crude 2 citei de usturoi th avocado mtrrime de medie 1 linguri zeami proaspiti de limiie Sare dupi gust 3 linguriamestec uleiuriesenliale de 3 linguriuleide mtrsline
Chipsuricu sossarsa
4 porfii refeti oferitdde KellyAnclien de Young" LoculintAi,Concursul refete,Dieta i Relete alcalne" Categoria, a cu dacdo combinagi altd reletd. Aceastd rEet esteexcelentd (vezipagina 265) alcalin Kelly:Tacos Fiesta lui Chipsuriz Citevatortilla din griu germinat Uleide mtrsline granule Usturoi
young O. 248 Robert Young Shelley & Redford Mirodeniifajita Sare Sossalsa: 2 rogii mari 5 linguri ceapi rogietiiati mirunt 11h ardei jalapefto firi seminte, tocat mirunt (pentru sos salsamoderat de iute) 3 lingurifecoriandruproaspit, tiiat mirunt 2 ctrteide usturoitocafi mirunt 1 lingurittr zeami proaspiti de limiie Saredupi gust % linguriti piper 2 rogii uscatela soare(optional) inctrlzili cuptorul dinainte la o temperaturtr 175 grade.Unde geli cu ulei fiecaretortilla pe ambelep5(i gi prestrrali o parpe te mirodenii(celede mai sussau orice altd combinaliedorittr). Fof osind un culit pentru pizza,tdiali fiecaretortilla in opt triunghiuri.Coaceli-le o tavede prdjituritimp de 13 minutesau pe pAntr cAnddevin crocante. intre timp, preparalisosul salsa,pun6nd restulde ingrediente intr-un robotde bucitdrie gi amestecafi-le pdnl ce oblineti consistenta dorittr.in cazulin caredorifi ca sosulstrfie mli dulce gi mai gros,adtrugati rogii uscate soare. la
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 249 1/3 ceapi 2 linguriulei de misline %-1 linguriti sare 1 linguriti mirar Folosili un storcitor de fructe prevtrzutcu accesoriulpentru usturoiulgi ceasemintele, zdrobit semin!e,in careamestecali intr-uncastron. pa. Combinaficu restulde ingrediente
Pastddelicioasd cu mdrar
refet5 oferitd de Eric Prouty Locul doi, Concursulde relete ,Dieta young" Categoria,Retetealcaline" Folosil,i aceastepastdpe felii de castrayetesau gelind, hilrtie pe Sushi Nori (pentru rulouri din legume),pe biscuigidin seminge de in sau saupe tortilla din cerealegerminate. 2 cegtiseminfe floarea*oareluiinmuiate de 3 cifei de usturoi
Amestecafi ajutorulrobotuluide bucdtdrie cu uleiul, suculde chitrd gi pastade susanpdnd cAndoblineti o compozitieomogend.Adiugali ndutul,rogiileuscate soaregi mirodeniile la gi continualisI amesteca[i pdni cAndcompoziJia devine cremoasd.S-arputeasdfie nevoiesi o sublialicu apd (de pe ndut)pentru a obfine consistenladoritd. intindefi pasta pe feliile de tortilla, addugafi un rAnd de felii de rogii gi un strat de cu frunzede busuioctdiatemtrrunt' _"_:::::* ::_"rnari
c*ffi
2 po4ii re[eti oferittr de Amy Efeney 5e servegterece sau la temperatura camerei, cu legume sau chipsuridin tortilla (incercagiregeta Shettey cartea Dieta lui din Young Chipsuride casddin tortilla cu mirodenii mexicane). E o exce/entdgustareintdritoaredupd orelede serviciu. 2 avocadomari 1 ardeijalapeffointreg (mai mult sau mai pufin) 1Aardei habanero(saunu - sunt extrem de iuli!) /r ceagci ceapi /e ceagci rogii coapte (sauproaspete) 1 lingurifi zeami proaspiti de ltrmiie 1 virf de cutit usturoipudri 1 virf de cutit sare t-2 virfuri de cufit piper proaspit micinat Pasali toate ingredientele furculila pentru un guacamole cu cu bucili de avocadoori folosifi blenderulsau robotulde bucdtdrie pentruo texturtrmai omogenl.
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 253 %-1 lingurifi amestecde condimente(piper, boia, coriandru etc.)sausosiute (optional) Punefitoate ingredientele intr-un castronmare gi amestecafi-le poatefi ptrstrat frigider timp de 2 ca pe o salatd.Preparatul la zile.
Sospesfo
4 porlii
Seserve5terece,cu salatdsaulegume fiene. % borcan sos pesto cu usturoi (ciutafi o marci ce nu confine lactate) % ceaEciuleide misline (presatla rece) 2-3 rogii uscatela soare 1 lingurifi nuci macadamiar crude Api, atit cit si obtinefi consistentadoriti gi PuneJi intr-un robot de bucdtdrie ameste' toate ingredientele ca[i pAni cAnd compozifia devine omogen5,adlugdnd apd pentrua obline consistenta dorit5.
Guacamolerustic
Locul doi, Concursulde retete,,DietaYoung,, Categoria,,Refete i ntermediare" Acest guacamolepoate fi servitca garniturd sauca salatd, cu rol de fel principal, peste spanac proaspdtcu suc de ldmiie Si ulei de avocado sau mdsline.Pentru exce/ent un sossa/sapentru pe1te,adeuga(i grapefruittdiat bucd{i. un 4 avocadoHaasrtiiate in cuburi de 1-2cm 1Alegtrturtrcoriandru tiiat (folosili foarfecele de bucitirie) 1 rogiefoarte maresau 2-3 rogi mici, tiiate cuburi lzrceapi tiiati mirunt Suculde la 2-3 chitre % linguriti sare
4 po4ii
% cegti ulei mixt confinind uleiuri organice,ulei de in, ulei din seminfede dovleacgi ulei de floarea-soarelui Suculdela 1 chitri mare 1 linguriti mirodeniiitalienepentru pizza 2-3 cifei de usturoi tocati mirunt % linguriti sarecu ceapi de % linguri[i amestec legumeuscate lzrlinguriti rozmarin proaspit, tocat mirunt lze linguriti mirodeniiiuti
I Nuci macadamia: gisescin Australia, gi Hawaii gi AmericaCentrall;au formdsferictr se texturtrcrocant5(ca boabelede soia)(n.t.).
I Avocado Haas:tip de avocado oval, cu coajr cu aspectgrunjos 9i diferite culori (de la rogupAnI la verdeinchis)(n.t.).
Apr
Punetiin funcliunerobotulde bucdtirie,cu lamain forml de S, gi adiugali toate ingredientele, excepliaapei. incepeli cu cu doutr lingurile de mirodenii,apoi gustatigi potrivifi cantitatea. Amestecalibine, apoi turnali incet un pahar cu apd, p6ntrce oblineli consistenladoritd. Continuati pAntrce sosul devine foarte cremos.
Young & Shelley Redford 1 linguriti semintede in (optional) 1 linguriti usturoi proaspit, tocat 1 linguriti busuioc }1 linguriti sare 1 linguri seminlede mac 1 ceagci ulei din semintede in Punelitoate ingredientele, pufin ultimeledoui, in blender mai gi amestecatile, folosind uleiul din seminfede in dacddorifi sI oblineli un sos mai gros.Addugaliseminlelede mac Ai treceJi cdtevaclipe la treaptamaximtrde vitezi. Treceli blenderul la vitezacea mai mici gi adiugali incet uleiul, pdntrcAndsosulesgi te emulsionat ingrogat.
Sosgarniturd din ulei din seminte de in 2-4 po1ii refetddiruitd de Derry Bresee Zeama la 1 limiie sauchitri (cam1/tceagci) de % linguriticeapipudri pudri % linguriti usturoi % linguritisare % linguritibusuioc uscat, tiiat mirunt 1 linguri seminfe in (optional folositi-le de daci doriti si ingrogalicompoziliaastfelincit si poati fi intinsi cu cutitul,maioneza) % ceagciulei din seminte in (sau doui ori cantitea de de de zeamtr limiie/chitri; agitafibinesticlainaintede a de turna) Amestecali toateingredientele ajutorul cu unuiblender. Serviti pAnIcAnd imediat linetila frigider sau aveti nevoie el. de prezentate refettr, Variantd: locul mirodeniilor in in folosifi plantele gi preferate. aromate condimentele
2-4 po4ii
Acest preparateste bun ca umpluturd, ca sos in care sd inmuiagi legumele crude sau ca bazd pentru preparareasosurilor pentrusa/ate. % ceagci migdalecrude 2 linguri cu virf pulberede soia 2 cifei de usturoi 1 linguriti sare 1 limiie intreagi, curitati de coajtr 1-1%cegtiulei uEor Fierbe[i2 cegti de apd pAntrclocote5te. AdtrugaJi migdalelegi ldsali-letimp de 30 secunde,apoi mutafi-leintr-o sittr. Pielila acestora trebuiesd fie ugorde indeptrrtatd; caz contrar,repein tafi operaJiunea. Pune[imigdaleledecojitein robotul de bucdde tirie impreundcu pulberea soia,usturoiul, sareagi ltrmAia.
O. Yggrrg 2s8Robert Young& ShelleyRedford Pornifirobotul 9i addugali pulin cate pulin uleiul. Continuafi pdnl cAndoblineti o consisten[5 amestecarea groasd cremoagi str.Maionezadin migdalese poate plstra la frigidertimp de o sdpttrmAnS.
lr.s::$"tr3f:'-:mg:"
B - 1 0p o 4 i i refeti oferiti de Brooke Peterson 2 cegti migdale lisate la inmuiat timp de 8 ore, apoi spilate bine 2-3 citei de usturoi sau 6 citei de usturoi ugor prijit gi 2 linguriteusturoipudri 1 cutie (400 g) miez de anghinare tiiat in patru, conservat in api Pini la % ceagci de biuturi verde, daci e nevoie Suculde la 1 limiie sauchitri (aproximativ1 linguri) 2 linguride ulei de misline }1 linguriti sare 1 linguri cu virf pulbereverde (optional) 1 linguri cu virf pulberedin soia germinati (opfional) 8 cegti spanac Folosindrobotulde bucdtlriecu lamain formtrde S, amestecali migdalele, (aprousturoiul, zeamadin conserva anghinare de gi ximativ lzzcea$cd) un sfertdin anghinare.L5salirobotul str func[ionezepdnd cAnd migdalelesunt complet zdrobite, iar combinafiadevine omogend.Adiugati btruturaverde, daci e nevoie.Adtrugali zeamade ltrmAie, gi uleiul de mtrsline sarea, plus pulberea verde gi cea din soia germinattr dacd dori[i un supliment valoarenutritivS. cu Custatigi potrivilicantitatea de usturoi,ldmAiegi sare,dupd plac. Addugafispanacul, cAte un pumn odatd,gi amestecafi, cur5fdnd frecventmarginilevasului. DupI ce ati incorporatspanacul, tocali restulde anghinare in pAntrcAnd oblineli consistenta amestec, doritd. (Mie imi place
ca anghinarea rdmAniin bucdfide mtrrime sd medie.) Servili in trei ardei gragi(rogii,galbenisau portocalii)de la care ali scos pe cotorul gi seminlele, agezafi un pat de verdeluri(foi de lip tuci sau varzd,de exemplu),cu legumelecrude preferate, pe caresd le inmuiafi in sos- cum ar fi castraveli, felin5, morcovi gi zucchini.
4 poryii
Un sosrafinal inviordtor. 2-3 linguritesuc de morcovi 1 castravetemare (eu il prefer curtrtat de coaji gi semin-
te)
rh ardei gras rosu l4 ceapi mici 1 ceagci lapte de soia 1 lingurifi busuiocuscat(sau2 linguriteproaspit) Sare,dupi gust
Amestecafi robotulde bucltdrie sau blendertoate ingredienin tele,pdndsetransformd intr-o pasti omogend.
Sosesenlialpentru sa/afi
fe de in, din semintede strugurisaudin plante) 1 lingurifi sare(potriviti cantitateadupi gust) Zeama proaspiti de la 1 limiie %-1 lingurifi din combinatiapreferati de mirodenii - italiani, mexicani, pesto, usturoi pulbere, ceapi pulbere, pitrunjel, busuiocsauoregano
mistine, semindin
Amestecali bine in robotul de buctrtrrietoate ingredientele sau turnati-lepur 9i simplu intr-un borcan gi agitali-ie,pentru a le amesteca. Ltrsalicompozifia rece,apoi servifi. la
APERITIVE/CUSTARI preparate Urmdtoarele merg de la obignuitpAndla rafinatgi grdofertruneledintre cele mai bune sursede proteineanimale, gi mirodenii Depinde echilibrul de simi benefice complementare. daci sunt aperitive sau alimentar organismului al dumneavoastrl garnituri:pistrali pe farfuriadumneavoastrl proporfiede cel puo fiind legumele crude. lin 70:30,predominante Somoncu cocosgi nuci macadamia
6 porfii Acesta este un preparathawaiian minunatcu somon, pe careil folosescIa ocaziispecrale gi care primegtede fiecaredatd laude cdlduroase! 3 cegtifulgi de cocosuscatiEi neindulciti 3 cegtinuci macadamia crude 1 linguriti sare 1 linguriti granulede usturoicu mirodenii Suculdela 3 chitre 1 conservi lapte de cocos (thailandezi) 6 fileuri de somontiiate foarte subfire(1,3 cm) Ulei din semintede struguripentru prijit Puneti in robotul de bucdttrrie fulgii de cocos, nucile macadamia, sareagi mirodeniile.Tocali-lepAnd se amestecd bine, apoi ltrsa1i aparatulsd funclionezepAnI cdnd amestecul este pisat fin. Amestecalisucul de chitrd gi laptele de cocos. Trecefi fileurileprin lichidulastfeloblinut,apoi prin amestecul bine stratulce Aptrsali de cocos,astfelincdt sd fie bine acoperit. medie,timp de acoperd fileurile.Prdjilifileurilela temperaturd 4-6 minute, pAnd ce devin aurii. intoarceli-ledoar o datl pe cealalti parte gi lisali-le pdntr ce devin aurii. Dacd pe5telea rdmas crud la mijloc, puneficapacul9i lisafi-l la foc mic pdnd gi fiecarefileu cu spatula punefi-lpe place se prdjegte. Scoateli
4-6porlii
% ceagcisucde chitri t/rceagci ulei(dinseminte in saude misline) de /r ceagciapi 1 lingurtr proaspittr menttr 1 linguri coriandruproaspit 1 linguriti rtrdtrcini ghimbir de tocati mtrrunt lzrlinguriltrardeiiute uscat 2-3linguritesucproasptrt morcov de 1 linguriti sare,duptrgust Putinamestec clasicde condimente (piper,boia,coriandru etc.) combinalitoate ingredientele folosind blenderul robotul sau de buctrtirie amestecafi-le gi bine.
262 RobertO. Young & ShelleyRedfordYoung tou, avdnd grijd sd nu se desprindd stratulce imbracdpegtele. Serviti imediat.
Sparanghel sosde ldmdiegi usturoi cu 1-2po4ii reletdoferitl de Roxy Boelz Locultrei, Consursul refete de Young" ,,Dieta Categoria, Refete alcalne" i 2 cegti sparanghel la abur fiert 1/3ceagci proaspitde limiie suc 3 linguriseminte auriide in micinate 1 cifel de usturoi tiiat mirunt pulinsparanghelulabur.Ad5uga[i Fierbeti la sucul ldmAie, de seminfele in mdcinate usturoiul, amestecati. gi de apoi Preparatul sepoate servi cald,fie rece. fie Tocandcu rogii Ei sparanghel
1 linguriti ceapi pudri 1-2 lingurife mirodenii combinate (ceapi, usturoi, boia, ardei iute, chimen,coriandru,coaii de limiie) 1-2 cegti spanacproaspit (optional) % ceagci ulei misline (folosili ulei cu aromi de usturoi saurozmarinpentru un gust mai intens) Saredupi gust inibugifi pulin legumeleintr-o tigaie cu putine ap5, exceptAnd timp de 2-4 minute.Adiugali mirodeniile ameste' spanacul, 5i timp de ca[i. Addugali spanacul(dac5-lfolosili) 9i amestecali Lualivasulde pe foc ai turnali uleiul de mdsincd 30 secunde. Servifiimediat. suprafap. line pe ?ntreaga boabede fasolealbi sautofu. Adiugali cAteva Variantd:
2-4 po4ii
se serveSte ataresau pesteorez sdlbatic,hriScdsauditei din ca secard,. ConstituieoricAnd o excelentd. masdalcalind... chiar gi Ia micul deiun! 1 viniti medie, curitati de coaji 9i tiiati cuburi 1 ceaEcisparangheltiiat mirunt % ceaEcifasole verde tiiati mirunt 1 ceapi tiiati mirunt 1 ci[el de usturoi tocat sau ras 1 zucchini mic, tiiat felii 34 rogii proaspete '/r lingurittrardei iute % lingurili usturoi pudrtr
young O. 264 Robert Young Shelley & Redford 2 cifei de usturoitiiafi mirunt 1 linguriti suc proaspit de limiie % linguriti piper micinat Cuacamole: 2 avocado pasatcu furculila % linguritl mirodenii marcaMesquite(usturoi,ceapi, boia dulce,ardei iute, chimen,coriandru,coaji de limiie) % linguriti mirodeniifafita /r linguriti sare Pentrua Ie combina pe toate: 1 conservi (450 d boabede fasole prijite 1-2ardei gragirogii,tiiali figii Amestecde legumeverzi, atit cit si umple un castron de salati (cam 1 pungi medie,450-6S0g) Acoperifigritarulde jos al cuptorului folie de aluminiu.incu c5lzili cuptorul la 175 grade.Frecalibucdlilede tonilla cu ulei de mdslinepe ambele pdrti gi presdralipe o parte usturoiulgi piperul, mirodeniilefajita gi sarea. Agdlafifiecaretortilla pe cAte doul bare are grdtaruluide deasupra, astfelincAt sd capete forma de taco. (Orice picdturdde ulei se va scurgepe folia de aluminiu.) L5sa[i se coacdtimp de 13 minutesaup6ndcdnd sd devin crocante. intre timp, pregltili sosulsalsa, amestecAnd rogiile,ceapa,arde. iul jalapefro, coriandrul, usturoiul, zeamade ldmdiegi piperul mdcinat,cu ajutorul robotuluide buctrtlrie,pAnI oblineli consistenla dorit5. Dacdvreli ca sosulsalsasd fie mai dulce gi mai gros,folosiJirogii uscate soare. la Addugalisaredupd gust. guacamole Preparali amestecAnd laolaltdavocado,mirodeniile Mesquite,fajita gi sarea.Finalizafiporliile de TacosFiestacu straturide fasoleboabeprijite, salsa, guacamole, ardei grasrG. gu gi combinalia legume. de
gumelecoapte, din belgug, pesteele, feliile de avocado gi iar pastade rogii uscatela soare.Daci dorili, presdrali nuci. pugi neti totul la grltar p6nd cAndtortilla devine crocanttr, leguiar melesfArAie, fierbin[i, serviliimediat. gi
suc cu sos fdcut din fasolecoaptd,salsa, de chitrdgi ceapdtdir td mdrunt, ugorsubliat cu apd. % ceapi rogietiiati felii 1 ardei grastiiat mirunt !1 ceagci jicama tiiati mirunt 2-3 ridichi tiiate felii 1 rogie coapttr,tiiati mtrrunt th avor,ado tiiat mirunt % ceagci boabede fasole neagri sau fasole lati (optiond) Sossalsa(firi olet) salsa,9i acoperifi-{e exceptAnd toate ingredientele, Amestecafi cu sosulsalsfavorit,proaspdt. Varianti: Amestecali1-2 linguri de maionezl vegetaldcu lll in ceagcisalsa robotulde bucitirie saublender,pdni cind oF un sos mai cremos.Sau,ca str-lcondimentatimai puteIineli nic, addugali % ardeijalapefrocurtrlatde coajtr 9i seminte 5i mdinile imediatduptr ce folo tdiat mtrrunt.(Atentie:spdlafi-vtr sili jalapefro,pentru a indeptrftaorice urmd de ulei iute,carc usturdrdu.)
Salattr Mexic
Estepreparatul perfect pentru a insoEiFajita verde. Sau,ca sd. devind un fel principal, servigi-l chipsuride tortilla de casdpi cu
yrln O. 268 Robert Young Shelley & Redford Tofu Rogiiuscatela soare,pistrate in ulei de misline Mirodeniidupi plac intindelipastape tortilla.Tiiafi legumele felii. (Rulalifrunzele de spanac.) Puneli legumelepeste pastd,in modelul care vi place.Prestrrafi deasupra mirodeniile favorite. Tdialiin felii gi... pofti bund!
DietaYoungpentru bolnaviide diabet 269 grade.Facetio ttrieturi de 2,5 cm la capltul unui dovleac. pe Coacefi grltarulde susal cuptorului timp de 30-50minute, pAni ce dovleaculse simte moale la aplsareaugoard degecu tul, dar nu terciuit.Punefi apd la fiert,pe fundul unui vas mare cu compartimentpentru abur, dafi in clocot, apoi reduceli pentrua fierbe incet. Punetilegumelein vasul cu temperatura gi cu abur,lncepAnd arpagicul morcoviigi continuAnd cele' cu lalte legume,in ordineain care sunt enumerate list5.Acope' in rifi gi fierbeli incet, timp de 3-5 minute, apoi stingeli focul. legumele. Aveli Cildura inmagazinatlva continuastrgdteasctr preamult! grijl sd nu le ldsali T5iali dovleaculin doul 5i scoatefi-i seminlele.Plimbalio furculip de-a lungul interiorului, astfelincAt sI oblinefi fAEiiin pe formtrde ,spaghete", care le golili cu grijd pe farfurii sauin putin adanci.CAndlegumele suntgata,scoateli-le castroane din fierturaca bazd pentrusupi!) Punefile' vasulcu abur. (Ptrstrafi gumelein oaltr,amestecali-le usorcu cantitatea sosdoriti gi de puneli amestecul lingurapestespaghetele dovleac.Garcu de nisiticu cocosgi seminfe susan. de
Soslofus cu cocos
Pe lAngd preparareareteteide PastevegetaleChina Moon, puteli folosi acest sos versatil pestelegume indbugitesau ca sos pentru salatd. 5 cm ridicini de ghimbir curitati 9i tiiati in felii 2 cifei mari de usturoi % linguriti fulgi de ardei iute zdrobit (in funclie de cit de iute doriti) 2 linguri ulei din seminfede susanprijit de 2 linguriulei din seminfe in 1 ceagci lapte de cocos neindulcit (eu prefer buctrtiria thailandezi)sau mai mult, daci doriti /r cealci api, suc de morcovi sau zeami de legume (op tional) Saredupi gust
Cu ajutorul unui robot de bucdttrrie, primeletrei inamestecafi grediente pdnd ce compozilia devine omogentr. Turnafi-o intr-un borcan,addugaliuleiurile,laptelede cocos9i apa, apoi agitafi.Adiugafi sareduptrgust.Ptrstrali frigider. la Variante: PentruSosulLotusthailandez, adtrugali sucul de la 1 proasptrttr 1 linguritdde lSmAi[I chitrtr,2 linguri de ltrmdi1tr sau proaspltsau lzzlingurili busuioc uscattr, linguritl de busuioc 1 gi,dacl dorili, coriandruproasptrt, uscat tdiat mdrunt. PentruSosul lotus de bazd excludefi laptele de cocos gi mdrili cantitatea ulei din seminte in pAndla %-1/3ceagctr. de de PentruSosu/ lotus pentru salatd,adlugafi la /z ceagcdSosde fotusde bazd % ceagctr de chitrd, 1tlzceagclulei din semisuc nle de in saudin seminlede susanneprljite, lz morcov(op1ionaf) gi lz ceapd dulce (op[ional).Amestecalicompozitia cu blenderulpind devineomogen5. PentruSosullndonezian, la 3/r ceagcl, Sos Lotusde bazd adtrugati 1 ceagctr ulei de migdale,1z+ lingurifdardei iute pisat (sau duptrgust)gi !/z-1ceagcd laptede cocosneindulcit,pentrua obdoriti. [ine consistenla
4 morcovitiiafi in buciti mari 4 tulpini de lelini tiiate in bucifi mari 1 viniti mare sau2 mici % lingurifi Eofran 1 linguriti coriandru 1 linguri[i chimen % lingurifi cardamom 1/8 lingurili piper negru 1/8 linguriti ardei iute 34 cifei de usturoi zdrobiti 1 ardei gras rosu 1 ardei grasgalben 2-3 dovlecei 2-3 zucchini 4 roEiitiiate mirunt 1 linguriti sare,plus sarepentru viniti Ulei de misline cu intr-o oald mare,acoperifi-o apd pAni la 7 cm Punefifasolea din indllimeaoalei gi adlugali trunzade dafin 9i scor[igoara. Dali focul la mic Ai lisa[i sd Dali ?nclocotgi indepirtalispuma. ceatimp de 30 minute.Tdiafimdruntusturoiul, fiarbdacoperit de pa, morcoviigi lelina,cu ajutorulrobotului bucitlrie- Addula gali la fasole dupl ce a fiert 30 minute.Fierbe[i foc mic pAnd fasoleaeste gata - 1-1y2ord. Tdiali vdnita cuburi 5i s5cdnd si rali-obine. Ldsali-o stea30-60minute. in condimentele ulei de vAnitase sireazi, indbugili in timp ce Tdialimdruntardeii.Spilali bine la fasole. Adtrugali-le mdsline. de vdndta5i stoarceli-o zeamd.Ad5uga[ivdndta9i ardeii lAngd la fasole. Fierbe[i-le foc mic incd 30 minute.Tdialidovlecelul la in doui, pe lung,apoi in felii. Addugali-l tocanl 9i ldsalisd Punelicu pG de Potrivifi sare. fiarbl la foc mic incd 10 minute. por[ie1 lingurl la addugAnd fiecare adAnci, loniculin castroane (sau dupdSust). uleide mdsline
l/l
umplute Super-rogii
24 pofiii refetdddruitl de FrancesFujii latd un preparatcu un aspectminunat. 1 ceagci fasole neagrtr(uscati) Sarecu condimente 2 cegti orez silbatic (negitit) (sau folositi iumtrtate orez brun Eijumitate orez silbatic) 1 ceapi medie tiiati mirunt 4 citei de usturoi ttriati mirunt
Uleide macadamia 900 g sfecli foioasi, ttriattr bucifi mari (sauinlocuiti cu in varzd, spanac,frunze de la sfecli sau orice alti legumi cu frunze verzi pe care o doriti) 2 pachetetofu tare 6 rogiidemirime medie Uleide misline lineti la inmuiat fasoleaneagrdpeste noapte. Puneti-ointr-o oaltrde mdrimemedie,adiugaliapi pdni la 5 cm din indlfimea vasuluigi punetila fiert.Fierbeti foc mic timp de o ord sau la pdndcdnd seinmoaie;putetifolosi boabeleintregi sau usor pasate.Adiugati sare cu condimentegi ltrsalideoparte.Fierbefi orezul sSlbatidbrun ldsafi-l deoparte. inlbugili pulin ceapa9i 9i gi verdefurile pu[iusturoiul uleiul din macadamia. in Addugali ni ap5 gi fierbetila foc iute pdntrcAndse inmoaie,cam 5 minute, sdrati, apoi ltrsalideoparte. inlbugili ugortofu in aceeagi tigaie,adiugind sarecondimentatd dupd gust. Scoatetimiezul rogiilor,tocali-l mdrunt gi l5sa[i-l deoparte. Coaceiirogiilescobitela 150 grade,timp de 5-10 (Nu minute,cdt sd se incdlzeascd. le coacefiprea mult, altminteri se vor inmuia preatare.) Agezafipe farfurii separate orezul s5lbaticin formd de cerc, iar neagrd deasupra punetiun al doileacerc,formatdin fasolea lui condimentat5. mijlocul acestuicerc dublu puneli o rogie in scobitd.Deasupracercului dublu din fasole gi orez preslrali cubulelede tofu, la baza rogiei,gi umpleli rogiacu verdeturi. presdrali Peste verdeal5 miezul de la rogiiltliat mdrunt,picurafi pulin uleide misline gi servifi. Variantd: Dacdvd place usturoiul,putetiamesteca usturoiprtrjit in orezulbrun preparat, inaintede a servi,cAtinctrestecald.
Mic deiun alcalingi energizant 2 porfii Lee reletdoferiti de Susan Traft Acestmic delunvd dd fortdgi vd aiutdsd vd sim[i[iexcelent timpde mai multeore.
!/$
/r ceagci ardei iute, rogu tiiat mirunt ,4 cea$ctr ceapi tiiattr mirunt 1 citel de usturoi tocat Circa 2 cegti de legume amestecate (sfecli foioasi, broccoli, fasole verde, pistii de mazire, zucchini, citeva felii de morcovi etc.) 1-3 linguri seminlede in aurii, micinate in rignita de cafea (gustul lor seamini cu cel al pesmetului) 1 lingurtramestecde uleiuri din plante sau ulei de misline Saredupi gust Puneliapa la fiert, in vasulcu abur. Cdnd fierbe (fdri sd clocopunefi in cogulvasuluiardeiul iute, ceapa,usturoiulgi teasctr), legumele,toate deodattr, acoperili.Fierbeli-le gi ugor, la abur, nu mai mult de 5 minute.Luafiimediatlegumele pe foc gi de pune[i-le intr-un castronpentrusalattr. Adtrugafi seminfele in de mtrcinate, uleiul gi sarea, amestecali bine.
1 ceagci miez de cocos proasPit 1 ceaEci mazire proaspiti, din ptrstaie(optional) 1 ceaEci spanacproaspit (optional) pestesomon puJini sare gi mirodenii, apoi fierbeli-l Presdrali de in indbugit prdjili-l ulei din seminle in pAndse pitrunde, sau totugi zemos. Ttriali-lin buctrfi moderate9i ldsati-l rtrminAnd deoparte.Tdiafi ceapa,lelina 5i morcovii in buctrti moderate, pune[i-le intr-o oali de supl gi fierbeliJela abur pintr-giaccen(Nu le fierbeli pdstrdndu-gi totodatdfermitatea. culoarea, tueaztr pAni se inmoaie.)Adiugali laptele de cocos, pastade ardei bine. AddugalisomG' vanilia gi amestecali curry verde, Stevia, gi in dintreingrediente pasati-le blenderp6nul. Lualio treime inapoi in sup6,pentru un piure,apoi risturnali-le nd ce oblineli miezul de co' Adiugafi spresfdrgit a-i da culoaregi a o ingroga. proasptrt, mazirea proaspdti gi, dacd vd place, spanacul. cos de incdlzifi?nainte a servi.
4 po4ii
Un preparatdulce gi consrstent. 450 g somon proaspit 1 linguriti sare 1-2 lingurite mirodenii(usturoigi plantearomate) 1 ceapi albi 8 tulpini de felini 6 morcovi 2 conserve de lapte de cocos (eu folosesc o marci thailandezi) % linguriti pasti de curry verdethailandezi 1-2 plicuri pulbere de Stevia(eu folosesctipul cu fibri; daciJ folositi pe cel obignuit,puneli mult mai pufin) % linguriti esenftr vanilie(firi alcool) de
young O. l7g Robert Young Shelley & Redford Punefipegtele intr-o tigaie de teflon, cu parteacu piele ?n jos, puneli capaculgi fierbefi la foc iute pdnd se pdtrunde,rdminAndtotodatdzemos.Pe la jumdtate, dali capaculla o partegi presdrafi pestebucilile de pegte saregi mirodenii.CAndpegtele este gata, mutati-l pe o farfurie.indepdrtaligi aruncalipielea, dar pSstrali uleiul scurs din pegte tigaie.Punelighimbirultdin iat in felii subliriin tigaiacu ulei gi prijili-l pdnl se rumenegte. Adiugafi celelalte ingrediente,exceptandcoriandrul, puneli capaculgi ldsalilegumelesd fiarbdpdndcAndcaptrtd culoare o intensd seinmoaie.Adiugali pegtele coriandrul tigaie5i gi in 9i fierbeliincd 1-2 minuteinaintede a servi.
2 linguri pesmet firi griu (ciutafi o marci organici), in micinat gi transformat pulbere Ulei din semintede strugure Mirodenii (ceapi, boia, ardei iute, chimen, coriandru, oregano) tdiafi mlrunt toate ingrediente]e Folosindrobotul de bucdtdrie, restulde ingrediente tocafi pind ce ce trebuietiiate, addugali 9i se amesteclbine. Punelicompoziliaintr-o tigaie unsdcu ulei gi de din seminle struguri dali-iformi de pdinemare(saudoud 5 de mai mici),groase aproximativ cm. Ungelicu pufin ulei din parteade deasupra pdinii, apoi presdrali a seminlede strugure Coacelila 250 gradetimp de ?0-30 minutesau condimentele. pdntr se rumenegte ugor. Servifi-ocaldd sau lisafi-o sd se rtrpestenoapte,iar a doua zi tdia[i-ofelii gi servili-orece. ceascd din l: Varianta Pdine tofu cu legume usturoi 9i 450 g tofu extra tare %-1 lingurifi sare 24 citei de usturoi priiili 2 linguritegranulede legumedeshidratate 4 linguritetelini tiiati mirunt 4 lingurifeardei grad rogutiiat mtrrunt 2 linguri pesmetfiri griu principald. mirodeniiledin refeta deasupra Prestrrali gi 2: Varianta Pdinedin tofu cu zarzavaturi hrigctr crudd- MdLiantul pentruaceastdvariantdeste fdina din hriScd cinaEihrigca in blender sau in rilgnild pentru a obEinefdind proaspdtd. 450 g tofu extra tare 6 lingurile granulede legumedeshidratate 5 linguritetelini tiiati mirunt 3 linguriteardei grasroEu 3 lingurife roEiiuscatela soare,tiiate mirunt
6 po4ii
Acest preparatplin de culoare 5i substange nutritive este o exce/entd modalitatede a vd bucura de tofu la orice masd,chiar Si ca gustare.E foarte bun fierbinte, abia scosdin cuptor sau rece, tdiat in felii, sau md,runlit preseratpeste sa/atd. pentru $i cele mai bune rezultate,folosigicel mai tare tip de tofu. Pentru legat, eu folosescmarcaavAndun arnestecce con[ineseminle de in aurii gi maro, serninlede susan5i seminle de floarea soarelui, cu usturoi, ceapd,seminge gelind, ardei gras rogu, pdde trunjel, sarede maregi piper, deshidratate 40 grade,pe care la le tranform in pulbere cu ajutorul robotului de bucdtdrie. Seminlelede in, floarea-soarelui susandau un plusde aromdgi gi de grdsimisdndtoase. 450 g tofu tare sau extra tare %-1 linguriti sare(saudupi gust) 5 linguritemirodenii mexicane 2 linguritelegumetiiate mirunt 4 lingurite rogii uscatela soare,tocate (din cele puse la borcanin ulei) ll ardei gras rogu,tiiat mirunt 2 linguri felini tiiati mirunt 2 linguri migdaleinmuiate,tiiate mirunt
5 lingurife mirodenii (ceapi, boia, ardei iute, chimen, corian_ dru, oregano) %-1 linguriti sare 3 linguritehriEci crudi, sub formi de fiini PreslralipestepAine2 lingurilede pesmet ftrrtr griu. Varianta Piine din tofu cu legume busuioc 3: gi 450 g tofu extra tare %-1 lingurili sare 4 linguritelelini tiiati mirunt 4 lingurile ardei gras roEutiiat mirunt 2 linguri legumedeshidratate 4 linguritesemintede in micinate 4 linguritemigdaleinmuiate,micinate 5{ lingurite busuioc proaspit, tiiat mirunt Presdrafi deasupramirodenii Carlic Herb Bread (ceap5,boia, ardei iute,chimen,coriandru,oregano) Varianta PAine tofu din legume quinoa 4: din gi 450 g tofu extra tare 1 linguri mirodeniipesto 2 linguri felini ttriati mirunt 2 linguri ardei gras rogu,tiiat mtrrunt 4 lingurile rogii uscatela soare(conservate ulei de misin line) 1 linguri cu virf fiini de quinoa (micinati in blender) Ungelicu ulei gi presdratigranule legume de deshidratate.
Nu ntd satur de vinete 1-2po(ii oferitede MYraMarvez reXete 1 vintrti Ceaptr tiiati foarte fin, mirimea se alegein functie de gustul fieciruia9ide mirimeavinetei Uleide misline Sare pAni ce esteaproape fdcuttr. Rdvdndta foc deschis la Coaceli Tiiati vdndta bucdfimici.Toin arstr. cifi-ogi indepirtali coaja intr-unvas,adlugali cali ceapafoartesublire.Punefivdntrta gi sarea amesteca[i bine. ceapa, uleiul mtrsline, de
!g!
Robert Young& Shettey O. Redford Ygqg rtra le pasa.Umpleli rogiilecu compozifiagi presdrati deasupra granulede legumedeshidratate. reci. Servifi-le
GustareDoc Broc
6 Porfii cotoarele de Acesta este un preparat sdndtos5i consisteng pldcerea ronteitubriioli si micdaleie inmuiate addugilndu-i sau lui. Este perfed ca Sustare garniturd' 3 cipitini de broccoli mari 450 g fasoleverde pistii (varietateasubtire) 1 ceaptralbtr 2 citei de usturoi ProasPit 1 castronmic de migdaleinmuiate Ulei din semintede itruguri sau ulei de mtrsline SareduPi gust apoi ttria1i Tiiati gi curdlafi de coaftr cotoarele de. broccoli' pistlilor de fasole broccoli in buctrli medii. Rupeli capetele la abur broccoli ;;;J;;i ,rpqi-t"in bucdli medii' Fierbetiueor verde intens' Tocali u"rd", pAntrce captrttro culoare ;ii;;i"" pAntr devin foartefiin robotul de bucltdrie ceapa5i usturoiul' inmuiatein robotul n", apoi dali-le a"opatte. funeli migdalele foartesub' .J t"lnu in formt de s 9i t5ialiJein fetii nu ;;;v;; pr"gi i"tr-o tigaieuleiul 9i imesteculde ceapi 9i usturoi9i iri fasolea i"eUrlitii" timp di cAtevaminute' Ad5ugali brocco.li9i Adiugati feliibine cu ceapa9i usturoiul' ;;;'t;".;steca[i-le Punelicapacul9i ldiontinuali sf, amestecali' le de migdale9i minute' dactrdoriti timp de cAteva rEita fiirUa in continuare, gust' ca legumelestrfie mai moi' Ad5ugalisareduptr
O. Young & Redford 284 Robert Young Shelley 1 linguriti semintede mugtarpisate 1 legituri mici de busuioc proaspit sau tarhon, tocat, ftrrtr tulpina principali 2/3 ceaEciulei de misline 1 plic pesmetdin soia 1-2 cegti migdale prtrjite sau inmuiate gi rehidratate, pentru toping Sare naturali gi mirodenii (ceapi, boia, ardei iute, chimen, coriandru, oregano)dupi gust Fierbeliinflorescenlele broccoli cu pulind ap5,tntr-o cratifi de o acoperitd, timp de 4-5 minute,pdntrcdnd captrttr culoareverfdrtrsd se inmoaiepreatare.Tocafifoartefin in robode intens, Apoi addugafi tul de bucdttrrie frunzelegi cotoarele. tofu moale, mugtarulgi busuioculgi mixafi. Fdrda opri aparatul,adtrugati pdnl cAndamestecul bine emuleste treptatuleiul de mtrsline, sionatgi cremos. pesmetul din intr-otigaiemare,incSlzilipufin ulei gi addugali soia.imprdgtiafi-l bine 9i prejiti-l cAtevaminute, apoi addugali inflorescenfele broccoli fierte gi turnati deasupra de sosul din robot; amestecali bine. Tdiali migdalelein bucdti mici, cu ajutorul robotului, apoi preslrati-lepeste broccoli gi serviti. Sau pentrua puneli capaculpestetigaiegi fierbeli putin amestecul, cdt Adtrugali saregi inmuia mai mult atAtmigdalele, gi broccoli. condimente dupi gust.
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 285 Punetiintr-un vas seminfele). Tiiali dovleaculin doutr(scoateli de copt cele doud jumtrtIli de dovleaccu fala in jos 5i coaceti 45 la cuptor,la 190 grade, timp de aproape minutesau pAntr apoi, cu aju5 cdnd suntficute. LdsaJi-le minutestrse riceasctr, torul unei furculile, scoatelimiezul dovleacului,in guvitease' gi mtrnitoarecu spaghetti, puneli-leintr-un castron.Adtrugali Se restulde ingrediente amestecafi. poateservicald saurece. 5i
Legumegi fasole
4-6 porfii refeti ddruittr de Linda Broadhead 2 sfeclemari, tiiate cuburi tiiate mirunt 10 tulpini de sparanghel 56 frunze de varzi creati, ttriate mirunt 2 ceEtide fasole neagri (preparati) 1 lingurittrchimen /r linguriti ardeijalapefio 1 lingurifi mirodeniiCreole 1 linguriti sare(saudupi gust) 2 citei de usturoi pisati Zeamade la 1 limiie 1 bucati ghimbir de 2,5 cm, rasi 2 fire arpagictiiate fin 1 dovlecel crud, tiiat bucifi gi Fierbelisfecla,sparanghelul varzadoar cAtstrse inmoaie pucu restulde ingrediente combinafi-le legume' Amestecafi 9i [in. le aburinde.
2 po4ii
1 dovleac de mirime medie 2 rogii coaptede mirime medie,tiiate mtrrunt Zeamade la 1 limiie mici 1-2 citei de usturoi proaspit, tocali sau tiiati mirunt 2-3 linguri ulei de misline Piper proasptrtmtrcinat /r linguriti oregano
Somonregal
4-6 po(ii refetf, oferitd de Ray Sabo Aceastd rqetd este foarte bund pentru trecereade Ia pAineacu drojdie la ceafdrd drojdie gi amidon. Somonul9i uleiul de mdsline furnizeazdo mulgimede grdsimisdndtoase.Amesteculde topinguri gi plante aromatedau preparatuluiun gust delicios. % ceagciuleide misline 34 citei de usturoi tocati mirunt %-1 linguriti oregano(saudupl gust) 1-2 lingurite pitrunjel (saudupi gust) 45G900 g somon proasptrt,tiiat in buciti dreptunghiulare 2-3 felii de piine firi drojdie tiiate foarte fin Usturoipudri Unt de soia Pitrunjel (dupi gust) Cimbru (dupi gust) incilzili cuptorulla 150-175grade. Amestecali uleiulde mdsline cu usturoiul, oreganogi pitrunjelul.Punelipegtele intr-un vas de copt gi ungeti-lcu uleiul cu verdeluri.Coacefi-lpAni cdnd se pitrunde cdt dorifi, apoi scoateti-l cuptor. Cregteti din pdineacu usturoiulpudri temperatura coacere. Amestecali de gi cu ulei de mdsline pdnl oblineli o pasti groasi. Acoperiti parteade sus a somonuluicopt gi ldsalidoar cdt sd se coacd pasta.Preparafi sos din unt de soia topit, asezonat pdun cu trunjel proaspit gi cimbru,dupl gust,gi turnali cAtepulin peste fiecare bucatl chiarinaintede a servi.Carnisiti o frunzdde cu pdtrunjel.
ca Lasagna la mama
4-6 po4ii vegetaldcu o varietatede legume Porgii individuale de lasagna - dumneavoastrd proaspete decideti cdt de mult din fiecare. Delicioso! Brinza de migdale: 2 cegti migdale rehidratate % ceagci seminfede pin 1 limiie intreagi 1% linguriti sare 2 lingurite busuioc uscat (sau citeva frunze de busuioc proaspit) 3 citei de usturoi Sosulrogu: 1% cegtirogii uscate 4 cegti api 1 linguri oregano 1 linguri busuioc 1 linguri cimbru 1 linguri rozmarin(saumirodeniileitalienecare vi plac) 2 linguri[e sare(saudupi gust) Pini la 10 cifei de usturoi (dupi preferinti), crud sau prijit Umpluturi: Spanac Castravete tiiat felii subfiri Viniti tiiati felii subfiri (oplional) RoEii tiiate felii subfiri Miez de cocosuscat,micinat intr-un de brAnza migdale,puneli migdalele Pentrua prepara blendersau robot de bucitirie, cu api doar atAtcAt sd le acogi pere.Addugafirestulde ingrediente mixa[i pAnI cAndcomLdsaliamestecul deoparte,pentru a pozi[ia devine cremoasS. sd ldsa aromele secombine.
O. Young !$$ Robert Young Shelley & Redford Pentruprepararea cu sosului ro$u, mixati toate ingredientele ajutorulblenderului robotului lisafi compozilia gi deoparte, sau ca strsecombinearomele. incdlzilichiarinaintede a folosi. Pentrua obline lasagna, agezalipe un platou un stratde spanac,pentrua stabiliastfelmirimea porfiei.Acoperitiapoi cu un stratde castravete, unul de vAnittr (dacdfolosili)$i unul de rogii. Punefibrinza de migdaledeasupra acoperiticu inctr un gi alt stratde spanac. Apoi turnali sosulrogu,cAtstracopere toattr gi suprafala marginile.Presdrafi miezul de cocos mtrdeasupra cinat.
DietaYoungpenhubolnaviide diabet 289 tortila imptrturite, care adtrugati in ldptuc5,rogii 5i sosulpe care-ldorili.
BurgerioPuiul fericit'
Chiflede 4 iulie
4 porfii reletd oferitd de Myra Maruez Acesta este un minunat ,hot dog", la care chifla este inlocuitd cu tortilla din grAu germinat. 1 ceagci nuci 1 ceagci migdale rehidratate 1 ceagci semintede floarea-soarelui 1/3 ceaEci fulgi de ceapi uscati 1\t ligurite sare(sauduptrgust) 2 tulpini de telini cu frunze verzi Zeamade la 1 limiie 1 cipitini de liptuci tiiati mirunt 2-3 rogiitiiate mirunt 4 tortilla din griu germinat fulgii de ceapi, sarea, PuneJi nucile, semintele, Jelinagi zeama pdnd cAnd de ltrmAieintr-un robot de buctrtdrie amestecati !i obtineti o compozilie omogenS. Facefi din compozifie cu ocrenvugti" lungimeade 15 cm gi ldsafi-ipeste noapte intr-unaparatpentrudeshidratarea la alimentelor, cildurd mic5. Cind vreli si-i servifi, incilziti ,crenvugtiiogi introduceli-iin
290 lglert O. Young Shelley Young & Redford 1 ardeijalapeffo 1 ceaEci pitrunjel proaspit 1% linguritesare % ceagci rogii uscate % ceagci seminfe in micinate de Punelitoate ingredientele, exceptAnd seminlelede in, in robotul de bucltdrie gi amestecafi bine, pAni cdnd oblinefi o pastd uniform5. Dali-le formd de chiftelufe,apoi t5v5lili-leprin se. minlele de in mtrcinate. Puneli-lepe tlvi in aparatulde deshipestenoapte,la cdldurl micd. dratatEi ltrsafi-le
Varzd colorate
4 po4ii
Varza este consideratd fiind unul dintre alimentelecu cea ca mai mare putere terapeuticedin [ume. Numeroase studii au corelat consumulde varzd cu involugiacancerului, in speciala celui de colon. De asemenea,s-a dovedit cd sucul de varzd contribuie la vindecareaulcerului gastricgi la prevenireacancerului la stomac. 2 cegti varzi rogie,tiiati subtire 2 cegti varzi albi, tiiati sublire 1 morcov ras 1 ardei grasro$u,tiiat felii 1 ardei grasgalben,tiiat felii 1 ardei grasverde, tiiat felii 1 ardei grasportocaliu,tiiat felii 2 linguri arpagicttriat mirunt 4 linguri pitrunjelttriat mirunt /r ceagci zeami de limiie 3 linguriapi 1 linguri ulei (de misline extravirgin,de semintede in sau ulei din plante) 1-2 linguriteardei iute uscat Putini sare bine 9i Amestecali-le intr-un castron. Punefitoate ingredientele de lSsali-le pulin o jumtrtate ord inaintede a servi,pentruca cel aromelesi se amestece.
Chiftelute aurii
2-4 po4ii refeti oferitd de Myra Marvez 5e servegte Sos de salatdfran[uzesccu usturoi(vezi pagina cu 259)Si garniturdde napi mexicanicopEi. 2 cegtimigdalerehidratate 1 ceagci api (mai mult saumai putin) 1 ceapi medie 1 limiie 1 linguriti busuiocproaspit 1 lingurili oreganoproaspit 1 linguriti cimbru proaspit 1 lingurifi sare %-1 ceagci semintede in aurii, micinate Punetiin blender migdalelerehidratate, aptr atAt cdt sd le cu acopere.Mixa[i pind oblineli o pastd umedd - adlugali apd dacd este nevoie.Addugaliceapa,ldmdiaintreagtr, busuiocul, oregano, cimbrul gi sarea9i amestecali nou. Formalidin din compozitiechiftelu[e. Punelipudra oblinuti din seminlele de in micinate intr-o pungede plastic.Btrgafi chiftelulele pungi in gi scuturalipind ce pudra le acoperi bine. Puneti-le apoi pe o
GUSTARI/DESERTURI
Acestereleteconstituiemodalitdlisanetoase a ne bucurade un de desertsaude o gustare nu va duce la cregterea ce aciditetii.De asemenea, utileatuncicdndglicemiascade sunt preamult.
Bomboanereci cu cocos
12 porlii releti oferiti de Debra Jenkins Locul intdi, Concursulde relete ,Dieta Young" Categoria Relete i ntermediare' " 1 linguri ulei din nuci de cocos 3 linguri pasti crudi din seminfede susan 1 linguri esenti de vanilie 3 linguri miez de cocosproaspit ras 1/8 linguriti Sfevia 2 linguri fiini de secari impreutoate ingredientele Topifi uleiul de cocosgi amestecali n5. Cu ajutorul unei lingurife,puneticompozitiape o tavdmictr apoi timp de 15-20 minute. Puneli-le de prdjituri.Congelali intr-o pungd sau o cutie cu capac pentru frigider 5i serviJi-le sau dreptdesertrapidgi delicios,directdin congelator frigider. folosili 3 linguri Variantd: loc de pastedin seminlede susan, in de unt de migdale.
Biscurti ceapd in gi cu
6-8 porlii releti diruitl de Roxy Boelz Locul trei, Concursul de refete ,,Dieta young,, 2 ceEtisemintede floarea-soarelui germinate 1 ceagci ceapi ttriati mirunt % ceagctrzeamtr proaspiti de ltrmiie sau grepfruit (nu din celdulce) 1 citel de usturoi '/r ceagci semintede in aurii 2 linguri de unt din migdalecrude sau pasti din seminte de susan Saredupi gust /r ceagciseminfede fenicul,susansauchimen % ceagctr aptr filtrati Pasafi toate ingredientele robotul de bucitdrie.Turnalicomin pozitia pe o tavi pentru aparatulde deshidratare. Deshidratali la o temperaturtr 4042 gradetimp de 12 ore sauin funqie de de cAtde crocantdorifi si fie biscuilii.Crestaliperiodicaluatul cu culitul in timp ce se deshidrateazd,, sI putefi separa ca mult mai ugorbiscuiliicAndsuntgata.
Fursecuri cocosgi nuci macadamia cu I po4ii refetd oferitd Debra de Jenkins Young" de LoculintAi,Concursul relete,,Dieta Reletentermed i iare" Categoria, % ceagci fiini de secari albi, proaspit micinati (din vecheamea rigniti de fulgi de secari albi; eu folosesc cafea) % ceagcimiezde cocosproaspitras tiiate mirunt /r ceagcinuci macadamia % linguritisare
GUSTARI/DESERTURI
Acestereleteconstituiemodalitelisenetoase a ne bucurade un de desertsaude o gustare nu va duce la cregterea ce aciditetii.De asemenea, utileatuncicdndglicemiascade sunt preamult.
Bomboanereci cu cocos
12 porlii releti oferitl de Debra Jenkins Locul ?ntAi, Concursulde relete,Dieta Young" Categoria, Relete i ntermediare"
6-8 po4ii releti ddruiti de Roxy Boelz Locul trei, Concursulde relete ,,Dietayoung,, 2 cegti semintede floarea-soarelui germinate 1 ceagci ceapi tiiati mirunt % ceagci zeami proaspiti de limiie sau grepfruit (nu din celdulce) 1 citel de usturoi 7r ceagci semintede in aurii 2 linguri de unt din migdalecrude sau pasti din seminfe de susan Sareduptr gust /r ceagcisemintede fenicul, susansauchimen % ceagctr api filtrati Pasafi toate ingredientele robotul de buctrtlrie.Turnali comin pozifia pe o tavi pentru aparatulde deshidratare. Deshidratafi la o temperaturtr 4042 gradetimp de 12 ore sauin funclie de de cdt de crocantdorili si fie biscuifii.Crestaliperiodicaluatul cu culitul in timp ce se deshidrateazd, si puteli separamult ca mai ugorbiscuitii cdndsuntgata.
1 linguri ulei din nuci de cocos 3 linguri pasti crudi din seminfede susan 1 linguri esenti de vanilie 3 linguri miez de cocosproaspit ras 1/8 linguriti Sfevia 2 linguri fiinl de secari impreutoate ingredientele Topili uleiul de cocosgi amestecali pe puneficompozitia o tavdmice ntr.Cu ajutorulunei linguri!e, apoi timp de 15-20 minute. Puneli-le de prdjituri.Congelali intr-o pungd sau o cutie cu capac pentru frigider gi serviliJe sau dreptdesertrapidgi delicios,directdin congelator frigider. folosi[i 3 linguri in Variantd: loc de pasti din seminlede susan, de unt de migdale.
Fursecuri cocosgi nuci macadamia cu 8 po4ii reletdoferiti de DebraJenkins de LoculintAi,Concursul relete ,Dieta Young" intermediare" Refete Categoria,, % ceagci fiini de secari albi, proaspit micinati (din vecheamea rigniti de fulgi de secari albi; eu folosesc
cafea) % ceagci miez de cocos proaspit ras '/r ceagci nuci macadamiatiiate mirunt % lingurifi sare
/c linguriti nucAoartr % lingurili cardamom 1 lingurifi scorfigoartr Sfevia,dupi gust (eu folosesc2-3 plicuri sau /r liguriti de pulbere) 4 linguri ulei de cocos inlocuitor de ou echivalentcu 2 oui (vezi mai jos - faceli porfie dubli) 1% linguri esenti de vaniliefiri alcool Amestecali un loc toate ingredientele la uscate. Topiti uleiul de cocosgi amestecali-l inlocuitorulde ou gi esenla vanilie. cu de Turnafiingredientele gi lichidepeste bicele uscate amestecali pe ne. Punetigrdmdjoare o tavl de prtrjiturtr aptrsali-le gi pdnd devine plate.Coacefila 175 grade,timp de 15-20minute. Ldsali sI se rdceasctr foarte bine.
inlocuitori de oud
inlocuitor de oui 1: Aproximativ echivalentcu un ou 1/3 ceagci api 1 linguri semintede in Fierbetila foc mic apa gi semintelede in intr-o cratitd,cam 5 minute.incercafisd oblineli consistenfa albugului ou crud. de Nu folosifi temperaturtr ridicattr,cici amsteculse va intdri. in funcfie de releta la care folosifi amestecul, putea fi nevoie ar si-l strecurafi. estenecesar cazul Fursecurilor cocos!i Nu in cu nuci macadamia.
inlocuitorde ou 2:
Aproximativ echivalentcu un ou 2/3 linguri fulgi de agar pentrua se combinaingredientele. Amestecali
1-2 Porlii releti ddruiti de CheriFreeman Young" de ,,Dieta Locultrei, Concursul re[ete Citevatortilladin griu germinat
O. 298 Xgpen Young Shefley Young & Redford Unt de migdale feleu de ardei rogu(vezimai ios) incdlzilibucifile de tortilla9i tliali-le ?n patru.intindelipe ele untul de migdalegi jeleul din ardei grasro5u.Oblineli astfel mici sandviguriin formdde triunghi o gustare excelentS!
Eircufe-desert din ardei gr.as -r-ogu4-6 porlii relet6 oferitd de Eric ProutY Locul doi, Concursulde refete,Dieta Young' Categoria Relete alcali ne" " inmuiate 1% ceagci seminle de floarea-soarelui ulei din semintede dovleac 1 linguri 1 linguriti scortiEoari cu Z picatuii suc de Steviaamestecate 1 linguriti api ardei gragi rogii 2 Folosindun storc5torde fructe dotat cu un accesoriupentru Adduga[iulesemin!e,mdcinali seminlelede floarea-soarelui' Sievia9i apa.Tdiafiardeiigragirogiiln doud' pe iul, scl4igoara, lrng, uerti.ale,scoatelicotorul5i tliali pe lung,in felii lungi la'1,5'2cm.intindeli pesteele compozitiacu seminte te ie circa din floarea-soarelui.
Migdale HolidaY 24 porlii refeti ddruitdde JoannEfeneY 1 ceagciaPtr }1 ceagcimigdale micinate 1/8lingurili cuigoare micinat ghimbir 1/8lingurittr micinati 1/8linguriti nucaoari micinati 1/8 lingurili scrofigoari amestecul L5sali in Punelimigdalele aptr9i adiugaliaromele' apoi peste noapte, amestecatisavurati' Si sI stea
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 3O1 V,ari,a.n.td: ce migdalelese imbibi cu arome,scurgeli-le DupI gi deshidratali-le. obline astfelo gustareminunatl, cl o aro_ Veli md ugoard. germenide 2 zile: germinati (eu folosesc % ceagci hrigctr hrigcala inmuiat cel putin 6 ore gi udati'o timp de Jineti 2 zile.) 1/3 ceagci seminlede in (nu trebuiesi le inmuiati) 1-2 linguri cu virf pulberedin germenide soia intr-un robot de bucitirie 9i Punefi primele noui ingrediente zemoase9i tocali pdnd cdnd legumelesunt bine amestecate, intr-un storcele noutringrediente mdrunlite.Sauputeli stoarce cltor de fructe, punind pulpa rezultatl intr-un castron.AdSugali hrigcagerminatd, de seminfele in gi pulbereade soia 5i cu bine. Turnalicompozilain tlvi acoperite folie de amestecali gi, plasticpentruaparatul deshidratare cu ajutorul unei spade Lisali sI se deshidrate' tule, intindefi-oin forml de dreptunghi. ze timp de 4-5 ore la o temperaturide 32-34grade,apoi tiiati pe in pltrate mai mici (cu laturade 7,5 cm), transferafi-le ttrvi (caminpAndcind devin crocante cu sitl Ei continualiuscarea biscuilii sI se usucein continuarepeste cd 4 ore). Sau l5sa1i noapte,iar diminealarupeli-iin buc5fi mai mici. DacI sunt bine preparati,pot fi pdstraliintr-un borcan cu capac ermetic timp de o lund, degisunt convinsci vor fi mAncalimult mai repede!
Biscuili,cuib de pasdreo
4-6 porlii
Esteamuzant sd-ipui in farfuria cu supd chiar inainte de a o ca servi.Eu le dau formd de mici culiburl,'iarcilnd ii servesc aperitiv, pun induntru cilteva boabe de mazdre proaspete. au Simplu, acerti biscuiti rezistdmult. Fiind deshidratagi, o mare valoarenutritivd. 2 dovteceigalbeni 2 zucchini % linguriti sare % lingurifi mirodeniila alegere 2 lingurile granulede legumedeshidratate
O. Young f,Q! Robert Young Shelley & Redford Curdlalidovlecelulgi zucchini,avAndgrijl si indepirtali orice semnede pe coajtr.Radeli-le ajutorul robotuluide bucdtdrie cu gi amestecati-le condimentele. cu cu Punelicompozilia lingura in ttrvi de teflon. Pute[iface biscuitii mai aerisilipunAndcompozitiape tavl in grtrmtrjoare mici, carese vor uscain forml de fursec cu margini dantelategi cu gdurele,sau puteli modela compozifiain forme de mici cuiburi compacte.Llsa[i la deshidratatpdni la 24 ore gi se pistreazl intr-un recipientcu capac etang. Variant*:Experimentali adiugdnd legume,seminfe sau nuci, ca de exemplu migdale,seminfede floarea-soarelui, mazire dulgi ce, rnorcoviragi,ardei jalapeos seminfede in. De asemenea, putefi folosi condimentele preferate, pentrua obline aromacare vd placecel mai mult.
discurimari sauii putegirupe gi folosi ca pesrnetri felii pensau pornind de la re[etade bazd tru sandviguri.Face[iexperimente Si gdsiti-vepropriile variante!Vegi avea nevoie de un bun aparat de deshidratatgi de un robot de bucdtd.rie,precum gi de de echipamentpentru obginerea germeni. Poatepdrea cd. repararea acestor pesmetinecesitd foarte mult timp 5i muncd, dar sunt convins cd, dupd ce veli deprinde procedura, veti vedea se cd meritd.Acesgti pesmeEi pdstreazdproaspe[itimp de o lund intr-o pungd cu autosibilaresau intr-un recipient cu capac cu etang. Sunt buniin excursiile bicicleta,in drume[ii gi pentru lungi cu avionul. Nepotu/ nostru, Charlee,ipi ascute cdldtoriile pesmetialcalini! dinligoriide laptecu acegti 1 1/3 ceaEci pulpi de morcov sau morcov ras sau ignami, dovlecel sau zucchini, crude, sau un amestec din acestea 1/3 ceagci ulei din plante sauulei de misline 2 linguritesare 2 lingurite amestecde condimente(usturoi,boia, ceapi, oregano,busuioc,cimbru, ardei iute, mighiran). 3 ceEti hrigci germinati (eu folosescgermeni de 2 zile: finefi la inmuiat hriEca crudi timp de 6-8 ore, apoi udati-o timp de 2 zile) 2-3 rogii uscatela soare(optional) 113-213 ceagci semintede in (nu trebuieinmuiate) /r-113ceagciapi (optional) pulpa legumelorgi amestecafi-o Tocatiin robotul de buctrtdrie gi restulde Apoi adtrugali bine cu uleiul,sarea condimentele. gi ingrediente continualimixareapAni cAndoblineti un aluat gros gi omogen.(PuteJi opri mixareamai devremedacd doriti intregi.)intimp ce de un aluatmai pulin fin, cu germenii hrigcd ap5,dacdve[i considerobotulestein funQiune,puteJiadduga ra ctr aluatultrebuiesubliatpentrua-l face mai ugorde intins. pe Turna[icompozifia tdvi clptugitecu folie de plasticpentru pentrua intindeuniformaluatul, o Folosili spatulS deshidratare. sd oblinAndun stratgrosde 0,6-1,2cm. Apoi ldsali-l se deshi-
2-4 po4ii
Bdgagi gurd pdstaiaintreagd., in mugcaligi scoat4i boabele pentru o gustare delicioasd sauo garniturd. 1 pungi de 360 sau480 g boabede soiacongelate Ulei Sare la Condimente alegere Fierbeli boabele de soia conform indicafiilor de pe pachet. Strecurati, apoi stropili cu pufin ulei de mdslinesaualt ulei sdnitos, presdralisare sau condimentul preferat.Se poate servi cald saurece.
6 po4ii
Sunt subgirigi crocangi.Sunt minuna[i ca aluat de pizza crud (deshidratatIa temperaturd ioasd).ii puteEiusca sub formd de
O. Young f,Q{ Robert Young Shelley & Redford dratezela 32-36 gradetimp de 7-B ore. Mutali-l cu grijd pe o tavd cu sitdgi continuafideshidratarea, pAndcAnddevinecomplet uscatgi crocante in jur de 4-6 ore. Variantd: Experimentalifolosind gi alte condimente, ca de exemplu 1 linguril5pulberedin germenide soia, 1 linguri!tr pufbereverde,condimenteitalienepentru pizza, 2 lingurile busuiocproaspdt orice alt condimentcarevi place. sau
DietaYoungpentrubolnavii de diabet 3OS lingurl de Pentru Super-budincd verde cu soia, addugati1zz proaspdt. pulbereverdesauo ceagcide spanac pu[in ghimPentru Super-budinci soiagi ghimbir,addugati din bir proasplt ras. in adtrugati amesPentruSuper-budinctr soia 5i scorfi5oari, din pulin 9i pe pulini scorfigoartr putintrnucSoard prestrrafi gi tec 5i deasupra. cu PentruSuper-budinctr soia gi nuci, adtrugalimigdalettriate (saunuci pecan,nuci macadamia orice alt gen de sau mlrunt preferafi). nucd puneti variantafavorittr cu PentruSuper-inghelattr soia pe btr1, pe b5l gi congelati. Saufolosititdvite' in forme pentruinghelattr plastic sau scobitori de befigoare le pentru ghea!5,adtrugAnd cdndcompoziliaesteparlialinghelattr. cu PentruSuper-rtrcoritoare soia,ricifi compoziliain ttrvitepenputin, omogenizati ltrsafi-o se dezghete str tru cuburi de ghea!5, gi servifi.
6 po4ii
O delicioasd gusiare alcalind. Noi mdncdmaceastd minunatd budincd la micul dejun sauin locul uneia dintre supein timpul ospds,ului lichide. Estefoarte bogatl in grdsimi benefice,vicu tamina E, calciu gi potasiu(din laptelede migdale gi avocado), precumti in proteine(din Super-pulberea soia). de 1 ceagci Lapte de migdale proaspit, fin (vezi pagina ?) sau lapte de cocos 1 avocado 1 chitri intreagi, decojiti 2 linguri pulberede soiagerminati 1 plic Sfevia 6{ cuburi de gheati Punefitoate ingredientele pAnd intr-un blendergi amestecafi-le cAndoblineli o compozifieomogend, aspect budinci. cu de Variante: PentruSuper-budincl soia gi cocos,folosifi laptele cu de cocosgi adlugati in compozilie2 linguri de granulede cocos uscate,neindulcite.inainte de a se servi, preslra[i pu[in miez de cocosuscat,ras. Pentru Super-budinctr soiagi lSmAie, din folosifio ldmAie loc in de chitr5. Pentru Super-budinci soiagi grepfruit, din folosifisuculde la o jumitate de grepfruit loc de chitrtr. in
C U PR IN S:
1-2porlii releti oferitdde LindaBroadhead % ceagctr laptede cocos 4 cuburide gheati 1 lingurtr de migdale unt crude 20 picituri de Stevia % lingurili aromi de anason (ftrri alcool) Puneli toateingredientele intr-unblender mixali_le gi pdndobomogentr. [inefio compozilie
Dedica1ie.... ...........5 Mullumiri ..............7 C u v d nitn a i n t e . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 . . . . 1 . gi 1. Capitolul Diabetul: Epidemia cdutarea unui remediu................ 15 Capitolul Ce este 2. diabetul?..... ................29 Capitolul Multiplele 3. fafete diabetului tip 1 gi de tip 2 ........41 ale de Capitolul4.Cicluldezechilibruluigialechilibrului ......53 hiperacid, suprapondera1..............................63 nu Capitolul Sunte[i 5. pentru Capitolul DietaYoung 6. diabetul tip 1 gi de tip 2............73 de Capitolul 7.Fieca hrana vI vindece.. si .......................93 Capitoluf Suplimentele 8. a1imentare................ ..........129 fizicepotrivite Capitolul Exerci[iile 9. ............... ..........171 10. Young Capitolul Reletele dietei .......... 189 Biuturi gi shake-uri........ ....194 I9 Suc-mon stru, Perfe4i ne purd" pentru i m i nea(a u d ...................4 Super-shakeverde,AvoRadoKid"..... ...................194 Shake ..................196 ,foartevegetarian" gi Shake ghimbir ldmdie..... cu ...........196 Mic dejunstilPaul....... ...197 Bduturd mentolatd ..........198 verde Bduturd Chi.... .......198 Morcovde ronydit.... .......199 Cocteil legume... de ........199 proaspdt, fin............... Lapte migdale de ...............200 ....20, Supe........... albd.. .......201 Supdde fasole ...............202 Supd tortilla cu ...................203 Chilivegetal ...................204 Piurefranguzesc de/icios. Supd-cremd creson.... de ....................204 .................205 Supd |impede simpld..... 9i ......206 Supdde rogii calmantd rdcoritoare.............. 5i rdcoroasd.............. ...........206 rogie, Supd cruditdgi de
young O. lQg Robert Young Shelley & Redford Supd ghimbir praz rumenit....... cu ....................207 5i Supd legume cartofi de cu ..........,......207 Supdde linte picantd ......208 Supd-cremd rogii de ........209 Supd-cremd conopidd confetti.. de cu ...................210 Supd rapidd .................,..210 Supd delicioasd legume migdale de cu .................211 Supade legumepentruoricemasd lui Tera...........................212 a Supd rdddcind Eelind din de ...............213 Supd-cremd broccoli cu curry de .......214 Supd speciald gelind de ......................214 gazpacho Supd verdein doudfe\uri........... ...........21 s Supd legume tofu de cu .....................216 Supd Popeye ...................216 Supd AsparaZincado...... ....................217 Supd cruditdy,i de ver2i........... ............218 Supdvindecdtoare ........... ..................219 Supd 9e1ind.......... de .......220 gi Supd broccoli conopidd. de .......:........... ............220 Supd-cremd legume de ......................221 gi Supdde y,elind conopidd.... .............222 Supd-cremd broccoli de .....................222 Sa1afe......... ....224 Salatlcu lintegi alunebraziliene ......224 Sa/atd acriSoard fasole de verde.......... ..................224 Salatd marocand mentd...... cu ............225 Salatdmarocand varzd...... de Mai vremmazdre!....... ....226 Salatd varzdalcalind de .....................227 Salatd Popeye somon.... cu ...............,22g Salatd quinoa... cu ..........229 vese/d luiTera Sa/ata a ........,.............230 lerusalim Salatd ..............231 Salatlrdcoritoare grepfruit. cu ...........231 Sa/atd sfecld abur........ de la ..............232 gi Salatd ldptucd ardeigras............ de ...................233 Salata soarelui .............. .....................233
DietaYoungpentrubolnaviide diabet 3O9 ""234 find Salatd cu broccoli ardei....... 5i (Salatd pdtruniel) """"""234 de Tabbouli """"236 libanezdMalfouD""" de Salatd varzd(Salatd ""'237 cu Salatd avocado..".. ""'237 de Salatd broccoli...... """""""238 cu marinatd varzd rogie legume 5i Salatd """""238 de Salatlcu germeni lucernd... """""""" """""""239 5i Salati de Lastravelialcalind energi2antt cu """""""""'239 coloratd varzd.. Salatd ""'240 de Salatd spanac.....'.. """'241 Sosuripentrusalafi 9i sosuri'garnituri""""""' ""241 Soscu migdale chili 5i """"""""""241 faLsd Smilntdne .'....'....... """""""'242 cu Sospentrusalatd uleide in 5i ldmdie ....................242 pastd veseld cu """"""""""'243 Sospentrusalatd untde migdale pasia tofu............. """244 de """""""'244 Sosde migdale """'245 t"f"............. ,Frigcd" """""""'246 cu cremos migdale.-.....-......."':.' Toping """"""'246 cu Sospe"ntt, salatd iigdulu 5i avocado" """"""247 cu " 5i Sospentru salatd avocado grepfruit """""""247 cu Chipsuri sossa/sa............ .-....... """"'248 cu delicioasd mdrar Pastd busuioc """"""""249 cu delicioasd rogii5i "' Tostada """"""""""'250 in Cuacamole sti/texan """'251 cu pentru salatd avocado...... Sos ....-.-.. """251 ui soare/ pentrusalatd Sosul """"""""""252 rustic.......... Cuacamole ""'253 Sospesto """""'253 cu 5i Sospentru salatd usturoiproaspdt plantearomate """""'254 cu Super-sos nuci macadamia. """"""255 Soscu trei citrice seminfede in 5i rnac"""""" """""""'255 cu Sosde salatd citrice, de ""'256 din lo-s garniturd uleidin sernintre in"""""' cu usturoi""""' """""""'257 sosle salatdfranguzesc "'257 din Maionezd migdale-
311
Soscu anghinare spanac ................258 5i Sospentrusalatd. soiagi castrayete... cu ................259 pentu sa/atd.......... Sosesenfia/ .........259 Soscu ghimbir chitrd....... pi ...............260 Aperitive/Gustiri............. .....................26', Somoncu cocospi nuci macadamia .....................261 Sparanghelcu de ldmAie usturoi..... sos gi .............262 gi Tocand rogii sparanghe/.................. cu ..............262 IacosFjesta alcalin......... ...................263 Pizza legume cu coapte........ .............265 Faiita verde salatd cu mexicand .........266 Salatd Mexic......... ..........266 Pizzaalcalinddelicioasd .........,..........267 Paste vegetale ChinaMoon cu Soslotus cu cocos...................26g Soslotus cu cocos..... ..,..269 Tocand fasole de nord-africanf ................. ............270 Salatd varzdcu mirodenii.... de ..........272 Varzdcreald fantasticd.... ...................273 Super-rogiiumplute...... ......................273 Burrito Robio sti/ ........,...275 Mic deiun alcalin energi2ant.................. ...........275 Si Deliciu somon, gi cu cocos curry ........... ...............276 Pegte fiert cu legume... ....277 (cu Piline tofu cu legume variante) din ..................27g Nu md satur vinete de ....2g1 RoSii cherryumplute...... ....................2g1 Cotoare broccolistilDoc \roc............ de .............282 Custare Doc Broc ...........2g3 Caserold Broc.... Doc ......283 Spaghete/e super-simple lui Mary lane... ale .........284 Legume fasole .............29s 5i Somon regal ........... ........256 Lasagna la mama. ca .......2g7 Chifld 4 iu1ie......... de .....288 Burgeri ,Puiulfericit"......... ................299 picante nuci....... Chiftelule cu ...........2gg aurii............ Chifteluge ....290
Varzdcolorate................. ........... Gustiri/Deserturi in.......""' cu BiscuiEi ceapd5i reci Bomboane cu cocos..."""' cocos9i nuci macadamia' Fursecuricu de inlocuitori oud........ de intlocuitor ou 2:...... p:iiaia cu cremd dovleac" de cu """"""""" de Aluat pldcintd migdale" piacir,te avocado' cocos9i chitrd""""" cu AB&lcuiebu di ardeirogu """"" Sandviguri iu ardeirogu.'. iet", 'sarirg*a"r"rt din ardeigrasrosu""'
"""""""""'291 "'292 """"""292 """""293 """"""""'293 """""""""""294 ""294 """""295 """"""296 """""'297 """'297 """'298 """"""""""299
iiiJit" Hotidav.....'.
"""2ee
cu """""""'300 p:"iJi delicioase castraveEi mdrar de de putbere soiagerminatd""""'3-90 cu 9i -giri,ii Bisiuigicrocanli legume """"""'3ol """' ,cuibie pasdre" """"""'302 i;;r;;; de soia'boabe.""""
""'1:ta-
tl$
46. REFTEXOTERAPIE CHINEZEASCA Ming Wong C. Y. 9i Alessandro Conte de pustrla punctde maestrul On Zon Su esteo tehnicl de masajal picioarelor MakZi, cel carein anul 500 d. Hr. a sistematizat strlvechigi a iniliat o tradiliede macunottinlele saj extrem de eficace.PracticaOn Zon Su, in sensamplu, poatefi utilizattrgi in scop terapeutic, Stiutfiind ctr ,talpa piciorului este oglinda organelorinterne".Maestrultaoist Si medicul tradilional Min Wong, care face partedin a o suta gener4ie ctrreiai s-autransmis invtrltrturile Mak Zi, prezintl in acest lui volum principiilegi practica Zon Su,cu referiri On gi istorice mitologice. de fald prezinttr bazelemasajului tradilionalal piciorului,ata cum l-am pre "Cartea dat eu la foartemulte seminariiin ltalia, rlspunzdndla intrebtrrile studenlilor diverse in ocazii, dind sugestiiSi clarificinduJe nelimuririle. Redactarea acestuitratat a fost mai ugoartr datorittr studenlilor, care,au transcris cursurilemele gi mi-aucerutstrle verificnotipe chinezeascd, care e tele. in primelecapitoleam enumeratunele idei despregAndirea pentru a practicamasajulpicioarelor. bine si le cunoastem Acolo se gtrsesc etimologia expresiei On Zon Su, informaliidespreMaestrulMak Zi (secolul i.Hr.), fondatorulOn V Zon Su, istoria metodei, conceptiachinezeascldespre picioare, anumite aspecteale conpovegti legende gi tactuluichinezesc studiulrealitelii, cu caresunt legate mai mult saumai putin direct de picioare.in capitolelede incheieresunt ilustrate cdtevadintre metodele principale masajului Zon 5u." ale On M|NC WONC C.Y. 47. |OCURl EROTICE PENTRU TOATECUPIURItEde CeraldSchoenewolf vRETr FACETT D|NTR-UN 5A LUCRU BUN CEVA MAt BUN? $t SEXUL estecea mai directi gi cea mai pl5cuthcalede restabilire dragostei tandregi a tii lntr-o relafie. in cartea de fa15, psihanalistul de renume international dr. Cerald Schoenewolfprezinttr77 dejocuri inventive9i incitante,adaptatepentru cuplurile de toate vArstele de toatetipurile fizice, carevtr vor c5liuzi spreo legdturlmai implinittrgi mai Si excitantlsexual mai profundemolionalicu partenerul dumneavoastrtr. 9i Suntjocuri destinate unui mare numtrrde nevoi specifice de la ,condimentarea' unei relalii anostela rezolvareaunor aspectelegatede minie, de la cregterea atractiei la restabilirea tandrelii.Folosindu-se umor, de un limbaj deschis5i de situalii provocade toare,dr. Schoenewolf arattr ne cum se pot eliberacuplurilede inhibilii,cum pot invtrJa str se simtii confortabil cu propriile lor corpuri gi str gtrseasctr adevtrratpldcere in sexuacu litatea lor. Jocuri inovatoareprecum Poker pe masaj, Propunereindecenttr,Cenugtrreasa sau Trocul erotic ofertringredientele esentialepentru un sex satisfictrtor respectreciproc, grijtrpentrupartener, comunicare, ?ncredere, simlul umoruluigi o mai mareaplecare spre sexualitate partea unei relaliiimplinite. ca gi jo. Edigade fale,revizuite adusl la zi, oferl o seriede jocuri gi exercitiinou-noute, incSlzire"care strpreceadl angajarea exercilii mai explicite 5i de asemenea curi in idei "de pentrucuplurilecompetitive cele ale ctrroropfiuni politicesau idei religioase stauin le 5i calea relafiei. Ptrtrundeli intre coperteleacesteghid erotic esenlialgi veli descopericAt de disnactiunei relatiiproaspete, vtr poatefi mentinerea gi iubitoare incitante! este CERALDSCHOENEWOLF directorla LivingCentre,un complexterapeutic din New York City. Esteautorul a paisprezece ctrrli, printre care AnimozitateaSexualddintre gi Bdrbal,i Femei.
colrENz - CARTEAPR|NPOSTA PAMLEI.A4s EDITURA jud. 130 Pitegti, Argeg, cod 110174, FrafiiGolegti str. 492 533:0248631 439;0248631 Tel./fax 0248214 Tel.: 0753040444; 0721247 918. E-mail: comenzl@odlturaparalelatlS.ro wrw.edlturaparalela4S.ro sauaccesati