Impactul substantelor chimice folosite in exploatarea aurului

-Rosia Montana-

Proiect realizat de Ana Maria RADA, studenta in anul III la Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,specializare IPMI.

Mineritul la Rosia Montana:

 

Dateaza de peste 2000 de ani. Localitatea Rosia Montana este una din cele mai vechi localitati cu traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa. Devine cunoscuta dupa ce compania romano-canadiana Rosia Montana Gold Corporation obtine licenta de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur si argint din zona Rosiei Montane.

Proiectul Rosia Montana Gold Corporation:

Consta in deschiderea celei mai mari exploatari aurifere de suprafata, prin cianurare din Europa, de unde rezulta aparitia unui iarz de decantare de 367 hectare. Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legat de un posibil accident ecologic asem n tor celui de la Baia Mare din anul 2000, cnd ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianur a Tisei i a Dun rii, moartea a 1200 tone de pete i contaminarea resurselor de ap a 2 milioane de oameni.

Extragerea aurului cu cianuri:



 

. In minerit, cianura se foloseste de aproximativ 30 de ani la scara larga, ca agent de obtinere a aurului si argintului. Cu ajutorul cianurii, 97% din cantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal. Dupa ce aurul este extras, solutia contaminata nu numai cu cianura, ci si cu o cantitate mare de metale grele este depozitata in iazuri de steril. Aceste reziduri rezultate in urma activitatilor de extragere a aurului reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si a mediului si nu trebuie eliberate in mediu.

Extragerea aurului cu cianuri:

 

 

Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianura, cu peste 180 000 de tone/ anual. De cele mai multe ori tehnica cianuratiei este utilizata in mod iresponsabil ceea ce cauzeaza deversari cu efecte devastatoare asupra mediului inconjurator si a sanatatii umane. Mai mult, cianura reactioneaza cu alte elemente si se descompune in sute de compusi ce contin cianuri in diverse concentratii. In ciuda riscurilor ce le implica acesti compusi, operatorii minieri nu sunt obligati sa monitorizeze sau sa raporteze starea sau prezenta acestor substante chimice in mediu. Studiile arata ca acesti compusi se depun in tesuturile plantelor si pestilor si persista in mediul inconjurator pentru un timp indelungat.

Riscuri de mediu:


Cianura nu este singurul pericol; namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate. De altfel, nici produsii de "neutralizare" a cianurii (cianat, complecsi metalocianici) - desi mai putin toxici nu sunt lipsiti de efecte negative, in cantitatile mari acumulate in lacul de decantare.

Riscuri de mediu:


Influen a metalelor grele: plumb, mercur, cadmiu, au ac iune toxic asupra organismelor acvatice i produc intoxica ii grave asupra organismului uman anemie, insomnie, iritabilitate, plumbemie la intoxica iile cu plumb paralizii, insomnii, afec iuni congenitale la intoxica iile cu mercur afec iuni ale rinichiului, ficatului, inimii;

In cazul unui accident la iazurile de decantare intreaga cantitate de cianura si metale grele ar fi revarsate in rauri si s-ar extinde in reteaua hidrografica pe o suprafata foarte mare,dar de asemenea ar contamina si ecosistemele terestre putand ajunge si in panza freatica.

Riscuri de mediu:


In general, datele arat ca concentra iile de cianur i metale grele scad rapid pe m sur ce distan a de la deversare cre te. n accidentul de la Baia Mare in ceea ce prive te cianura, efecte acute au ap rut pe por iuni lungi ale albiilor rurilor pn n punctul unde Tisa i Dun rea se ntlnesc. Planctonul din ap (plante i animale) a fost complet omort la momentul trecerii valului de cianur iar pe tii au murit n timpul sau n perioada imediat urm toare valului de cianur .

Riscuri de mediu:


La pu in vreme dup ce valul de cianur a trecut, planctonul i micro-organismele acvatice s-au ref cut relativ rapid (n cteva zile) datorit apei neafectate de poluare venind din amonte. Drept rezultat, organismele ce populeaz mlul din albia rului Tisa n por iunile dintre Tisa de jos i Tisa de mijloc n Ungaria i Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de c tre scurgerea de cianur i refacerea este posibil . Cu toate acestea, situa ia n nordul rului Tisa este complex .Unele arii str b tute de rul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluare acronic (de exemplu, cu metale grele) i de construc iile de iazuri.

S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A



constientizeaza faptul ca, prin natura activitatilor specifice desfasurate care implica utilizarea, vehicularea si depozitarea de substante toxice si potential nocive, obiectivul pe care l gestioneaza poate constitui sursa unui accident major cu efecte negative pentru angajati, public, mediul natural si antropic, fapt pentru care si asuma responsabilitatea luarii tuturor masurilor pentru controlul acestui pericol.

Actiuni de reabilitare:


   

Plantarea a 1000 de hectare de p dure n locul a celor aproximativ 250 hectare necesare a fi defri ate. Plantarea celor 1000 ha se va face nainte de defri area suprafe elor forestiere; Amenajarea unei re ele de coridoare de vegeta ie n interiorul i ntre zonele de protec ie a mediului, care s permit migra ia speciilor; Vom reduce la minim t ierile de arbori i alte perturb ri pe durata sezonului de nmul ire la p s ri (aprilie-iulie); Instalarea de facilit i de microhabitat pentru p s ri, mamifere mici, reptile i amfibieni; Realizarea unor lucr ri de refacere/amenajare a cursurilor de ap ; Plantarea de specii native de-a lungul malurilor prurilor i altor cursuri de ap , pentru a asigura condi iile pentru nmul ire i coridoarele de migra ie necesare faunei.

Bibliografie:
  

   

1. Bran, Paul, coord.; Bran, Florina. Dimensiunea economic a impactului de mediu: studiu de caz Ro ia Montan . Bucure ti: Editura ASE, 2004, 150 p., cota 363.7 DIM, Sala Moxa, Sala V. Sl vescu; 2. Stoica, Maricica; Erhan, Ioan; Manea, Gheorghe; Matasariu, Liliana. Dup nchiderea investi iei de la Ro ia Montan . n: Economistul, 2004, v. 14, nr. 1548, p. 1, 6, 7, cota PII3864, Sala de Periodice; 3. http://www.rosiamontana.ro/index_ro.shtml 4. http://www.rosiamontana.org/indexro.html 5. http://www.acad.ro/rosia_montana/pag_rm03_pv.html 6.http://www.rmgc.ro/?gclid=CO6hnKjVuK0CFYS9zAod_gHnqg