Sunteți pe pagina 1din 7

CREATIVITATEA LA COLARUL MIC

Creativitatea este un proces mental i social care implic generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale min ii creative ntre idei sau concepte existente. Creativitatea este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii. Identificarea i cuantificarea naturii creativit ii constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie social , tiin e cognitive, arte, inteligen artificial , filozofie, economie, management etc. i deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativit ii rezid n asocierile particulare ale acestui concept cu artele, n natura complex a creativit ii i n varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mul i oameni asociaz creativitatea n special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". A a cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamental pentru progresele din tiin e, din matematic , tehnologie, politic , afaceri i n toate domeniile vie ii cotidiene. O defini ie ampl a creativit ii a fost enun at de Ellis Paul Torrance (1966): creativitatea este "un proces de sensibilizare la probleme, deficien e, goluri n cuno tin e, elemente care lipsesc, dizarmonii etc.; identificarea dificult ilor; c utarea de solu ii sau formularea ipotezelor asupra deficien elor: testarea i re-testarea acestor ipoteze i, posibil, modificarea i re-testarea lor; n final, comunicarea rezultatelor". Cercet rile sugereaz c trei factori pot determina creativitatea individual n orice situa ie: Expertiza este "baza oric rei activit i creative". Aceasta i ofer unei persoane cuno tin ele tehnice, procedurale i intelectuale pentru a identifica elementele importante ale oric rei probleme particulare. Competen e de gndire creativ : se refer la modul imaginativ, inventiv i flexibil n care persoana abordeaz problemele; aceste competen e depind de tr s turile personale (independen , orientare spre acceptarea riscului, toleran pentru ambiguitate) i de tipul de gndire. Gndirea creativ se caracterizeaz prin abilitate puternic de a genera noi idei prin combinarea unor elemente anterior disparate. Motiva ia este n general acceptat ca fundamental pentru creativitate,iar cei mai importan i factori motivan i sunt pasiunea intrinsec (auto-motiva ia) i interesul intrinsec de a efectua lucrarea (obiectul crea iei), care sunt mai eficien i dect motiva ia extrinsec (recompense,recunoa tere). Intr-un sens, persoanele creative sunt la discre ia propriilor valori i motiva ii i se ocup cel mai bine de probleme pentru care au o puternic afinitate emo ional . Caracteristicile proceselor de crea ie sunt clasificate,de regul , n patru categorii.In primul rnd,creativitatea implic totdeauna gndirea sau comportarea imaginativ . Activitatea imaginativ este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la ceea ce este conven ional, de a teptat sau de rutin . In al doilea rnd, n mod general, aceast activitate imaginativ are un scop precis: adic este direc ionat spre atingerea unui anumit obiectiv sau rezolvarea unei probleme centrale. Uneori, obiectivul se modific , atunci cnd apar noi idei i posibilit i: uneori, de exemplu n procese de inven ii sau descoperiri sunt identificate noi scopuri cnd produsul sau ideea ini ial au ap rut. In al treilea rnd, aceste procese trebuie s genereze ceva original. Originalitatea poate fi de mai multe categorii: individual (n raport cu rezultatul anterior al persoanei), relativ (fa de grupul de care apar ine) sau istoric (rezultatul este original n raport cu orice realizare anterioar n domeniul particular). n al patrulea rnd, rezultatul trebuie s fie de valoare n raport cu obiectivul. "Valoarea" este aici o apreciere a unei anumite propriet i a rezultatului. Exist multe judec i posibile ale valorii,n func ie de domeniul de activitate n chestiune: eficient, util, agreabil, valabil, tenabil (durabil).

Exist multe aspecte ale creativit ii n func ie de domeniul de crea ie, ns o defini ie ar include abilitatea de a combina cuno tin e din domenii anterior disparate, de a lua obiecte sau idei existente i a le combina n moduri diferite pentru noi scopuri. Astfel, o defini ie simpl a creativit ii este: "ac iunea de a combina elemente anterior necombinate" Tot asa cum nu toti copiii sunt la fel de inteligenti, ei nu sunt nici la fel de creativi. Dar in acelasi fel in care toti copiii au manifestari de inteligenta, inca de la nastere, ei prezinta de asemenea si manifestari care evidentiaza potentialul creativ. In esenta, creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. Dar este una speciala deoarece implica probleme la care nu exista raspunsuri simple, probleme pentru care raspunsurile populare sau conventionale nu functioneaza. Creativitatea implica adaptabilitatea si flexibilitatea gandirii. Acestea sunt exact acele abilitati pe care multe studii referitoare la educatie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi. Ce este creativitatea? Creativitatea a fost definita ca procesul interpersonal sau intrapersonal al carui rezultat sunt produse originale, semnificative si de o inalta calitate. In cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe proces, adica pe dezvoltarea si generarea de idei originale, care pare sa fie baza potentialului creativ. In intelegerea acestui fenomen, este util sa consideram diferentele dintre gandirea convergenta si cea divergenta. Problemele asociate cu gandirea convergenta au de obicei o singura solutie corecta. Gandirea divergenta, in schimb, cere celui care rezolva problema generarea mai multor solutii, putine dintre acestea fiind noi, de o calitate inalta si functionale - intr-un cuvant, creative. Pentru o intelegere corecta a creativitatii copilului, trebuie sa distingem creativitatea de inteligenta si talent. S-a pus problema daca intr-adevar creativitatea copiilor poate fi diferentiata de celelalte abilitati cognitive. Studii recente, insa, au aratat ca anumite componente ale potentialului creativ pot fi deosebite de inteligenta. Termenul "inzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad inalt de inteligenta. Dar se pare ca inteligenta si creativitatea sunt independente. Un copil foarte creativ nu este neaparat si foarte inteligent. Creativitatea reprezinta mai mult decat a avea si a folosi un talent artistic sau muzical. In acest context, talentul se refera la posesia unui inalt grad de indemanare tehnica intr-un domeniu specializat. Astfel, un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fara insa a reusi sa provoace emotii sau, de exemplu, sentimentul ca acea opera este unica. Este de asemenea important sa tinem cont de faptul ca creativitatea nu se manifesta doar in muzica, arta si scris ci in toate domeniile curiculare, in stiinta, dar si in studiile sociale. Cele mai folosite metode de masurare a creativitatii la copii sunt bazate pe fluenta ideationala. Probele referitoare la fluenta ideationala cer din partea copiilor generarea cat mai multor raspunsuri la un anumit stimul, intr-un mod asemanator brainstorming-ului. In general, fluenta ideationala este considerata o calitate critica a procesului creativ. Raspunsurile copiilor pot fi populare sau originale, cele originale atestand potentialul creativ. Astfel, un copil de 4 ani intrebat ce obiecte de culoare rosie cunoaste, va enumera nu numai camioane, mere si cardinali, dar si pojarul si mainile reci. In cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui sa se axeze pe proces: generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de catre adulti intr-o atmosfera non-evaluativa va ajuta copiii sa genereze din ce in ce mai multe idei sau sa treaca la stadiul urmator, cel de evaluare de sine. Pe masura ce copiii isi dezvolta abilitatea de evaluare a ideilor proprii, astfel calitatea lor si generarea de solutii devin din ce in ce mai importante. La aceasta varsta, accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii, deoarece acesti copii isi exploreaza capacitatea de generare si evaluare ale solutiilor problemei si isi

revizuiesc ideile bazandu-se pe aceasta evaluare. Evaluarea de catre terti si criteriile pentru determinarea solutiilor semnificative ar trebui folosite numai in cazul adolescentilor mari sau al adultilor. Ce anume influenteaza creativitatea? In cazul copiilor mici, factorul critic pentru evitarea asa-numitei "fixatii a raspunsului corect" (un copil nu va raspunde daca nu stie sigur ca raspunsul va fi corect) il reprezinta o atmosfera nonevaluativa. In cadrul procesului de socializare, de-a lungul anilor de scoala elementara, copiii tind din ce in ce mai mult spre conformitate. Procentul de raspunsuri originale in cadrul probelor de fluenta ideationala scade de la 50% la copiii de 4 ani la 25% pe parcusul scolii elementare, crescand apoi iar la 50% in timpul studiilor superioare. Este foarte important sa li se dea posibilitatea copiilor de a exprima o gandire divergenta si de a gasi mai multe modalitati de a ajunge la o solutie. Recompensele sau cointeresarea par sa afecteze procesul creativ. Desi recompensele nu afecteaza numarul raspunsurilor in cadrul probelor de fluenta ideationala, ele par sa diminueze calitatea raspunsurilor copiilor si flexibilitatea gandirii lor. Cu alte cuvinte, recompensele reduc capacitatea copiilor de a trece de la o categorie la alta in cadrul raspunsurilor lor. Intr-adevar, orice constrangere externa pare sa reduca aceasta flexibilitate. Anumite studii au aratat ca materialele structurate, in special cand sunt combinate cu instructiuni structurate, reduc flexibilitatea la copiii de 4 ani. Intr-un anume caz, instructiunile structurate au aparut numai in demonstratia referitoarea la rezolvarea unui puzzle. Pedagogii trebuie sa tina cont de faptul ca structura raspunsurilor unui copil este foarte subtila. Anumite cercetari sugereaza ca acei copii care par sa fie creativi sunt adeseori implicati in jocuri imaginative si sunt motivati mai mult de factori interni decat de factori externi, cum ar fi recompensele sau cointeresarea. Capacitatea de a crea este prezent i la vrsta colar mic . Nivelul ce poate fi atins n mod obi nuit, este acela al creativit ii expresive i al celei productive. Domeniile de manifestare sunt activit ile specifice nv mntului primar: desen, pictur , modelaj, colaj, activit i practice, joc, comunicare, rezolvare i compunere de probleme, compunere. colarul este capabil s produc ceva nou, n raport cu sine nsu i. Dac elevul a descoperit prin eforturi proprii de observa ie, imagina ie i gndire o nsu ire mai pu in evident a unui obiect, un anumit aspect al unui fenomen sau proces, dac a g sit o nou solu ie a unei probleme sau a creat o compunere ntr-un mod personal, original sub aspectul con inutului dar i al formei, toate aceste activit i pot fi considerate manifest ri ale nsu irilor sale creative. Orice act creativ presupune un material care s fie prelucrat n mod inedit. Activitatea creatoare este favorizat de mediul colar, caracterizat prin atmosfer permisiv , de n elegere, ncurajare, interes i emula ie. Rezolvarea de probleme, dar mai ales compunerea de probleme, prezint o mare importan pentru dezvoltarea flexibilit ii gndirii elevilor. Aici, gndirea este mereu confruntat cu o necunoscut . Pentru descoperirea ei, elevii emit ipoteze, caut , propun, stabilesc rela ii, fac combina ii de idei. Compunerea de probleme se poate realiza prin analogie, elevul c utnd s creeze o problem asem n toare. Compunerea unei probleme dup un exerci iu, condi ioneaz gndirea s foloseasc no iuni nv ate, combinate cu crearea de noi moduri de abordare. Jocul didactic contribuie la dezvoltarea creativit ii elevilor prin condi ionarea ajungerii la rezultatul final datorit modului de ob inere al acestuia, stimulnd capacit ile intelectuale i afectivmotiva ionale implicate n desf urarea activit ii. Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor i cuno tin elor achizi ionate, la dobndirea prin mijloace proprii, a noi cuno tin e. Jocul de rol pune n practic anumite cuno tin e dobndite anterior, folosind imagina ia copilului pentru aplicarea acestora. El se transpune imaginar n situa ia dat , mnuind simbolic, unelte,

materiale, i ncearc ndemnarea i priceperea cerute de ac iunea nceput , i exerseaz imagina ia i gndirea creatoare, spiritul de observa ie, emo iile i sentimentele superioare, precum i capacitatea de a duce la bun sfr it lucrul nceput. Astfel sunt promovate raporturi social-morale datorit tipului de rol asumat. Jocurile literare dezvolt fantezia copiilor, creativitatea i aten ia, constituind, de asemenea, momente de destindere pentru ei. Crea iile literare cuprind o mare varietate de forme de elaborare, care stimuleaz capacit ile creatoare ale elevilor. Compunerile cu nceput sau sfr it dat cer elaborarea unor idei personale. Compunerile dup imagini stimuleaz imagina ia vizual prin descrierea imaginilor expuse i ad ugarea de elemente noi, de leg tur . Compunerile cu cuvinte date oblig la folosirea cuno tin elor acumulate n rela ii noi. Compunerile libere dau fru imagina iei creatoare. Creativitatea verbal se exprim printr-o vorbire elaborat , fluid , flexibil i original . Copilul de vrst colar , ca i pre colarul, este atras de anumite sonorit i, se joac cu cuvintele, nva altele noi prin activit ile specifice nv rii cititului. Exprimarea oral ia amploare, ajutnd la dezvoltarea creativit ii verbale. Povestirea unor basme cunoscute beneficiaz de mbog irea cu elemente personale, p strnd, totu i, elementele de baz ale povestirii ini iale. n procesul de nvatamnt creativitatea ca act manifestat, finalizat ntr-un produs de mare originalitate ramne valabil doar pentru copii exceptionali: sub aspect educativ, formativ ne intereseaza formarea atitudinii elevului de a se manifesta spontan, independent, ncrezator n fortele proprii. Important este nu att produsul ct implicarea elevului n activitate, interesul pentru munca, manifestarea curiozitatii, flexibilitatii, spontaneitatii, fanteziei n activitatea desfasurata, ca o premisa pentru viitor. Personalitatea creatoare. Din punct de vedere pedagogic ne intereseaza mai mult creativitatea din perspectiva personalitatii, ca atribut fundamental al acesteia. Opiniile specialistilor converg spre ideea potrivit careia creativitatea este o dimensiune psihologica care angajeaza ntreaga personalitate. Ea este proprie, n limitele normalului, tuturor oamenilor, indiferent de vrsta (deci si tuturor copiilor), manifestndu-se ntr-un grad mai mare sau mai mic n functie de interactiunea factorilor care concura la aparitia si exprimarea ei. Creativitatea ne apare astfel ca o formatiune complexa a personalitatii n care interactioneaza o multitudine de variabile sau factori. Factorii pot fi subiectivi, de natura psihica (intelectuali si nonintelectuali) si obiectivi, de natura sociala (socioculturali, educativi etc.) si de natura biologica (sex, vrsta, stare de sanatate etc.) Conduita creativa a profesorului./nv torului Un profesor creativ promoveaza ntotdeauna o atmosfera neautoritara, ncurajeaza procesele gndirii creatoare, ofera cmp de manifestare a spontaneitatii si initiativei elevilor. Acest tip de profesor si ndeamna elevii sa caute noi conexiuni ntre date, sa faca asociatii de diferite tipuri, sa gaseasca solutii la probleme, sa emita idei si sa perfectioneze ideile altora, sa combine materialele si notiunile n modele noi si neasteptate. Profesorul creativ se va preocupa sa ofere elevilor teme, probleme si exercitii care favorizeaza dezvoltarea gndirii divergente - factor de baza al potentialului creativ. Prezentam n Tabelul 5.3. cteva exemple de astfel de probleme. Dupa cum remarca acad. P.L. Kapita, nu orice probleme contribuie la dezvoltarea gndirii independente, creatoare. Problemele care solicita doar introducerea datelor problemei n anumite formule sau alegerea corecta a formulei n care sa introduca datele nu dezvolta gndirea creatoare. Acestui scop servesc doar problemele care ofera elevilor posibilitatea sa aleaga n mod independent, din experienta, datele care i sunt necesare pentru rezolvarea problemei. n ceea ce priveste conducerea elevilor n procesul rezolvarii problemelor se recomanda ntretinerea unei atmosfere permisive, a unor relatii care sa nu exagereze nici prin autoritarism si nici prin laisser-faire. O conditie importanta pentru dezvoltarea creativitatii la elevi se refera la instaurarea unui climat socio-afectiv favorabil cooperarii, dar si stimularii tendintelor creative ale fiecarui elev n parte. Aprecierea pozitiva, ncurajarea prezinta o foarte mare importanta pentru stimularea creativitatii. "Creativitatea, spunea cineva, este o floare att de delicata, nct elogiul o face sa nfloreasca, n timp ce

descurajarea o nabusa adesea chiar nainte ca ea sa se poata transforma n floare" (A. Osborn). Un experiment organizat de Rosenthal R. si Iacobson L. cu 200 de elevi este deosebit de concludent. Elevii au fost supusi la doua serii de teste de creativitate, la un interval de cteva saptamni. naintea aplicarii celei de a doua serii, 50 dintre subiecti, alesi n mod aleatoriu, au fost informati ca primele lor teste au fost exceptionale, iar celorlalti li s-a spus ca s-au prezentat la un nivel doar mediocru. Rezultatele celui de al doilea test au aratat - n mod foarte clar - ca cel mai putin rigide au fost raspunsurile din grupul laudat. nv area prin descoperire Este procesul prin care elevii caut informa ia care le lipse te pentru propria n elegere. Se poate manifesta n dou forme:descoperirea nestructurat , cnd se implic singuri n acest proces de c utare i construc ie,descoperirea structurat , cnd efortul lor este ghidat i monitorizat de profesor. Varianta structurat este mai practic i eficient ; n ceanestructurat n schimb elevii pot tr i uneori sentimente de frustrare i confuzie, i i poateconduce la concluzii eronate (Brown & Campione, 1994). Descoperirea ghidat ofer anse optime pentru aplicarea celor 14 principii psihologice ale pred rii centrate pe elev. Jocul didactic matematic reprezint un ansamblu de ac iuni i opera ii care urm resc obiective de preg tire intelectual a elevilor, genernd o motiva ie stimulatorie i constituind o prezen indispensabil n ritmul accentuat al muncii colare. Folosit n procesul de nv mnt, jocul didactic asigur participarea activ a elevului la lec ii, sporind interesul de cunoa tere fa de con inutul lec iilor. Un exerci iu sau o problem de matematic devine joc didactic matematic dac realizeaz un scop i o sarcin didactic din punct de vedere matematic, folose te elemente de joc n vederea realiz rii sarcinii propuse; folose te un con inut matematic accesibil i atractiv; utilizeaz reguli de joc cunoscute anticipat i respectate de elevi. Introdus inteligent n structura lec iei, jocul didactic matematic poate s satisfac nevoia de joc a copilului, dar poate n acela i timp s u ureze n elegerea, asimilarea cuno tin elor matematice i formarea unor deprinderi de calcul matematic, realiznd o mbinare ntre nv are i joc. Jocul didactic n lec iile de matematic Copilul spune marele pedagog elve ian Ed. Claparede este o fiin a c rei principal trebuin este jocul, // aceast tendin spre joc este tocmai ceea ce ne va permite s mp c m coala cu via a, s procur m colarului acele mobiluri de ac iune care se consider de neg sit n sala de clas . Iat de ce, gndesc c jocul didactic este necesar ca metod de maxim utilitate. Acesta vine n concordan cu cerin ele psihice ale copilului de a se juca, numai c se joac pe o nou treapt , nv nd. mbinnd distrac ia, surpriza, buna dispozi ie cu sarcina didactic , apelnd la poten ialul intelectual, moral i fizic al copiilor, acesta asigur o activitate complex , interesant , antrenant , dezvolt flexibilitatea gndirii, perseveren a n ac iune, spiritul de cooperare, consolideaz o serie de deprinderi, stimuleaz ini iativa, inventivitatea, creativitatea. Ca o pledoarie n sus inerea importan ei jocului s ne l s m n voia imagina iei, concepnd nceperea unei lec ii n dou variante: a) Ast zi vom face opera ii complexe; b) Ast zi, copii, ne vom juca gndind adic vom face jocuri matematice. n varianta a doua, crisparea, teama de a gre i, adversitatea dispar atunci cnd pronun m numai cuvntul joc, pentru c jocul este d ruit copilului, precum munca maturului, i astfel, l aducem pe copil n climatul naturii sale, deoarece Natura este scris n limbaj matematic, a a spune Galileo Galilei. Predat sub form de joc al perfec iunii, matematica va c p ta valen e noi sub raportul activit ii i accesabilit ii ei.

Experien a i rezultatele ob inute de mine n practica colar m ndrept esc s cred c jocul didactic este o metod modern care aplicat corect, cu spirit de inventivitate i iscusin , va da rezultate deosebite. Folosirea cuvntului joc de prea multe ori nu trebuie s duc la impresia c matematica este o joac de copii. Folosirea jocurilor didactice presupune din partea nv torului mult tact pedagogic i un fin discern mnt, c ci nepriceperea ar duce exact la joc. n acest sens jocurile didactice sunt grupate pe capitole ale matematicii sau dup scopul urm rit, astfel nct folosirea lor s duc la formarea deprinderilor de calcul, la dezvoltarea creativit ii i perspicacit ii, activiznd i dinamiznd procesul de predare-nv are. Consider c folosirea jocului nu s-a f cut sau nu se face de dragul noului, ci ea vine n ntmpinarea unei cerin e imperioase, motivat de st rile psihice ale elevilor la orele de matematic . n urma test rilor date elevilor i a rezultatelor ob inute, pot s afirm cu certitudine c jocurile didactico-matematice vor ocupa n via un loc preponderent n procesul de nv mnt, avnd partea lor de contribu ie la ridicarea nv mntului la nivelul calitativ cerut de comanda social a epocii pe care o tr im. Cum pot adultii incuraja creativitatea? - Prin furnizarea unui mediu care permite copilului sa exploreze si sa se joace fara restrangeri exagerate. -Prin adaptarea la ideile copilului, fara a incerca o structurare a ideilor lui astfel incat sa se potrivesca cu cele ale adultilor. - Prin acceptarea ideilor neobisnuite ale copilului, fara a judeca modul divergent in care acesta rezolva o problema. - Folosind modalitati creative pentru rezolvarea problemelor, in special a problemelor ce apar in viata de zi cu zi. - Alocand destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilitatilor, pentru trecerea de la ideile obisnuite la idei mai originale. - Incurajand procesul, iar nu scopul.

Bibliografie: y Ed. Claparede, Educa ia func ional , E.D.P., Bucure ti, 1973 y Cosmovici, Andrei, Iacob, Lumini a (2005), Psihologie colar , Ed. POLIROM, Ia i, 2005, 301 p. y Cosmovici, Andrei (1996), Psihologie general , Ed. POLIROM, Ia i, 1996, 253 p. y opa, L. (1980), Creativitatea, Bucure ti: Editura tiin ific i Enciclopedic , 1980 y http://www.scritube.com">Dezvoltarea potentialului creativ la scolarul mic y y y ALLPORT, G., Structura si dezvoltarea personalit ii, Bucure ti, E.D.P., 1981 . ALTSCHULLER, G., VERKIN I., Strategia vie ii personalit ii creative, Chi in u, EdituraProgres, 1999 . AMABILE, T., Creativitatea ca mod de via .Ghid pentru p rin i i profesori, (trad.), Bucure ti, Editura tiin i Tehnic , 1997 . ANDRI CHI, V., Metodologia form rii aptitudinilor de autoeduca ie la elevii de vrst colar mic , Chi in u, Editura Univers pedagogic, 2006

y y

. BEJAT, M., Talent, inteligen , creativitate, Bucure ti, Editura tiin ific , 1971 . BOLBOCEANU, A., Particularit ile psihologice de vrst i elaborarea obiectivelor nv mntului. n: Obiective i finalit i ale nv mntului preuniversitar, Chi in u, 1992 .Cartea mare a jocurilor