Testul desenului familiei este utilizat n majoritatea tarilor din lume.

De fapt, se remarca utilizarea sa att n Europa, ct si n America de Nord si de Sud, n Africa si n Asia. Desi publicatiile disponibile utilizeaza diferite tipuri de cotatii elab orate, pna acum, dupa cunostintele noastre, nici o lucrare nu le-a comparat si gr upat, n ciuda elementelor pe care le au n comun. n cursul supervizarilor pe care le realizam pentru psihologii clinicieni sau pent ru studentii la psihologie si n cadrul cursurilor predate la sfrsitul primului cic lu sau n timpul masteratului, am fost nevoiti sa reflectam la instrumentele de ev aluare si la calitatile acestora. Mai precis, referitor la desenul familiei, ni s-a parut important sa elaboram o metodologie permitnd o analiza detaliata a date lor obtinute. Totusi, aceasta n-a fost posibila dect cu ocazia strngerii de date n cursul cercetarilor. Prezentul manual si grila anexata vor putea - speram - sa a jute studentii sa descopere aportul desenului familiei. Acest manual se adreseaz a deasemenea, clinicienilor care doresc sa aprofundeze rezultatele obtinute la a cest test si cercetatorilor care vor dispune astfel de o grila permitnd o aplicar e mai uniforma a cotarii. Grila propusa se vrea riguroasa si ofera elemente de i nterpretare favoriznd integrarea aspectelor dezvoltarii n cadrul conceptelor psiha nalitice. Interpretarea ia n considerare diferitii indici culesi, acestia fiind i nterpretati ntr-o abordare clinica intuitiva, care integreaza datele comportament ale si verbale constatate n timpul aplicarii. Utilizarea datelor provenind din desenul familiei trebuie amplasata n cadrul exam enului psihologic. Pentru a elabora un psihodiagnostic, psihologul trebuie sa re curga la diferite instrumente, n afara anamnezei. Chiar daca grila de cotare prop usa este riguroasa, nu este nicidecum recomandabila utilizarea unui singur desen . Ar fi o nesabuinta sa stabilim un diagnostic de organicitate bazndu-ne pe rezul tatele unui singur desen. Este util ntr-o prima faza, sa ne gndim sa eliminam prob lemele vizuale sau grafomotorii, si, apoi, sa confirmam ipoteza emisa n urma anal izei desenului familiei prin confruntarea cu rezultatele altor teste - cum ar fi Rorschach, Bender, un test de inteligenta, etc. - alese n functie de ipoteza for mulata. Mai mult, Ordinea aplicarii testelor n cadrul unei baterii de evaluare este importanta. Tre buie tinut cont de oboseala subiectului (daca i cerem sa faca trei desene, al tre ilea va fi de o calitate mai slaba) si de influenta testului precedent desenului familiei (de exemplu, WISC-R va avea ca efect reprimarea procesului primar, n ti mp ce Patte Noire sau Rorschach va avea un efect contrar). In cazul n care motivu l consultatiei este o problema familiala (sau cnd parintii copilului sunt despart iti), este preferabil, dupa parerea noastra, sa amnam aplicarea desenului familie i care este n legatura directa cu problematica, pentru sfrsitul bateriei de evalua re psihologica, atunci cnd s-a stabilit legatura de ncredere cu examinatorul si co pilul este mai putin defensiv. Prezentam conceptia noastra asupra interpretarii datelor desenului familiei, con ceptie ce se sprijina pe numeroase citate. Adesea, datele provenind din publicat iile disponibile se refera la desene realizate de adulti. Cnd lucram cu copiii, e ste important sa ne amintim acest lucru si sa fim mai putin categorici n aplicare a anumitor criterii, n aspecial cele sugernd prezenta unei patologii. Acolo unde a m considerat necesar, am facut adaugiri. Practica noastra fiind axata n special p e tulburarile copilariei, aceste adaugiri vizeaza mai ales copilaria. De altfel, noi nglobam diferitele consemne si acceptiuni ale testului: desenul un ei familii, al familiei subiectului, al familiei n actiune, al unei familii imagi nare, al familiei sale de origine, etc. Chiar daca ne afirmam n aceasta lucrare p referinta pentru consemnul Desenul unei familii", grila elaborata si interpretare a sa pot fi utilizate, cu adaptari minime, n cazul celorlalte moduri de administr are a testului. Numeroase publicatii citate provin din Statele Unite si se refer a la desenul familiei n actiune. Consemnul propus, foarte raspndit n America de Nor d, este mai structurat dect consemnul pentru Desenul unei familii". n fine, prezent am n aceasta lucrare doar cadrul de administrare individuala, ntruct administrarea colectiva saraceste datele culese. Prima parte a acestei lucrari contine un istoric al testului desenului familiei precum si o prezentare a aportului clinic al testelor de desen si, mai precis, a l testului desenului familiei. O discutie a calitatilor psihometrice ale acestui

test, urmata de o prezentare a diferitelor sale utilizari constituie partea a d oua. Consemnele de Administrare si cotare formeaza partea a treia. n sfrsit, a patra parte, si cea ma i importanta, este constituita de catre un ghid de interpretare a datelor obtinu te cu ajutorul acestui test. n anexa este furnizata grila de cotare completata cu ajutorul unui exemplu.