LEGE nr.15 din 21 iunie 1968 Codul Penal al Romniei Textul actului republicat n M.Of. nr. 65/16 apr.

1997

TITLUL I LEGEA PENALA SI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZITII PRELIMINARE Scopul legii penale Art. 1. - Legea penala apara, mpotriva infractiunilor, Romnia , suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si ntreaga ordine de dr ept. Legalitatea incriminarii Art. 2. - Legea prevede care fapte constituie infracti uni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua n cazul savrsi rii acestor fapte. Capitolul II LIMITELE APLICARII LEGII PENALE Sectiunea I Aplicarea legii penale n spatiu Teritorialitatea legii penale Art. 3. - Legea penala se aplica infractiunilor s avrsite pe teritoriul Romniei. Personalitatea legii penale Art. 4. - Legea penala se aplica infractiunilor savr site n afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean romn sau daca, nea vnd nici o cetatenie, are domiciliul n tara. Realitatea legii penale Art. 5. - Legea penala se aplica infractiunilor savrsite n afara teritoriului tarii, contra sigurantei statului romn sau contra vietii unu i cetatean romn, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale s au sanatatii unui cetatean romn, cnd sunt savrsite de catre un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii. Punerea n miscare a actiunii penale pentru infractiunile prevazute n alineatul pre cedent se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general. Universalitatea legii penale Art. 6. - Legea penala se aplica si altor infracti uni dect celor prevazute n art. 5 alin. 1, savrsite n afara teritoriului tarii, de u n cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe terito riul tarii, daca: a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost sa vrsita; b) faptuitorul se afla n tara. Pentru infractiunile ndreptate mpotriva intereselor statului romn sau contra unui c etatean romn, infractorul poate fi judecat si n cazul cnd s-a obtinut extradarea lu i. Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica n cazul cnd, potrivit legii statu lui n care infractorul a savrsit infractiunea, exista vreo cauza care mpiedica pune rea n miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea p edepsei, sau cnd pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata. Cnd pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai n parte, se procedeaza po trivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotarrilor straine. Legea penala si conventiile internationale Art. 7. - Dispozitiile cuprinse n art. 5 si 6 se apli

ca, daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala. Imunitatea de jurisdictie Art. 8. - Legea penala nu se aplica infractiunilor sa vrsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoa ne care, n conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictie i penale a statului romn. Extradarea Art. 9. - Extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de co nventie internationala, pe baza de reciprocitate si, n lipsa acestora, n temeiul l egii. Sectiunea II Aplicarea legii penale n timp Activitatea legii penale Art. 10. - Legea penala se aplica infractiunilor savrsi te n timpul ct ea se afla n vigoare. Neretroactivitatea legii penale Art. 11. - Legea penala nu se aplica faptelor c are, la data cnd au fost savrsite, nu erau prevazute ca infractiuni. Retroactivitatea legii penale Art. 12. - Legea penala nu se aplica faptelor savr site sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. n acest caz execu tarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate n baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotarrilor judecatores ti privitoare la aceste fapte, nceteaza prin intrarea n vigoare a legii noi. Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica si infract iunilor care nu au fost definitiv judecate pna la data intrarii n vigoare a legii noi. Aplicarea legii penale mai favorabile Art. 13. - n cazul n care de la savrsirea in fractiunii pna la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe l egi penale, se aplica legea cea mai favorabila. Cnd legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complimentare care au corespo ndent n legea penala noua se aplica n continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute n legea penala noua nu se mai aplica. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile n cazul pedepselor definitive Art. 14. - Cnd dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare si pna la executarea completa a pedepsei nchisorii sau amenzii a inter venit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca depas este maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savrsita, se redu ce la acest maxim. Daca dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare la detentiune pe viata si pn a la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta pedeaps a nchisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se nlocuieste cu maximul nchisorii preva zut pentru acea infractiune. Daca legea noua prevede n locul pedepsei nchisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se nlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut n legea noua. Tinndu-se seama de partea executata din pedeapsa nchisorii, se poate nlatura n totul sau n parte executarea amenzii. Pedepsele complimentare, masurile de siguranta, precum si masurile educative nee xecutate si neprevazute n legea noua, nu se mai executa, iar cele care au corespo ndent n legea noua se executa n continutul si limitele prevazute de aceasta lege.

Cnd o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, n cazul pedepselor executate pna la data intrarii n vigoare a acesteia, de p edeapsa redusa sau nlocuita potrivit dispozitiilor alineatelor precedente. Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile n cazul pedepselor definitive Art. 15. - Cnd dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare si pna la executarea completa a pedepsei nchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica dect m aximul special prevazut de legea noua, tinndu-se seama de infractiunea savrsita, d e persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea hotarrii sau n tim pul executarii pedepsei si de timpul ct a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicata nu poate fi coborta sub limita ce ar rezulta din reducerea aces tei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infract iunea savrsita. Dispozitiile art. 14 alin. 5 se aplica si n cazul condamnarilor aratate n prezentu l articol, executate pna la data intrarii n vigoare a legii noi, pedeapsa din hota rre reducndu-se cu o treime. Aplicarea legii penale temporare Art. 16. - Legea penala temporara se aplica infractiunii savrsite n tim pul cnd era n vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata n acel inte rval de timp. TITLUL II INFRACTIUNEA Capitolul I DISPOZITII GENERALE Trasaturile esentiale ale infractiunii Art. 17. - Infractiune este fapta care p rezinta pericol social, savrsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale. Pericolul social al faptei Art. 18. - Fapta care prezinta pericol social n nteles ul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere une ia dintre valorile aratate n art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara a plicarea unei pedepse. Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni Art. 181. - Nu constituie infractiune fapta prevazut a de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate d e lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita n mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. La stabilirea n concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mi jloacele de savrsire a faptei, de scopul urmarit, de mprejurarile n care fapta a fo st comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de perso ana si conduita faptuitorului. n cazul faptelor prevazute n prezentul articol, procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute n art. 91. Vinovatia Art. 19. - Vinovatie exista cnd fapta care prezinta pericol social est e savrsita cu intentie sau din culpa. 1. Fapta este savrsita cu intentie cnd infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. 2. Fapta este savrsita din culpa cnd infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el n u se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. Fapta constnd ntr-o actiune savrsita din culpa constituie infractiune numai atunci cnd n lege se prevede n mod expres aceasta. Fapta constnd ntr-o inactiune constituie infractiune fie ca este savrsita cu intent ie, fie din culpa, afara de cazul cnd legea sanctioneaza numai savrsirea ei cu int entie. Capitolul II TENTATIVA Continutul tentativei Art. 20. - Tentativa consta n punerea n executare a hotarrii de a savrsi infractiunea, executare care a fost nsa ntrerupta sau nu si-a produs e fectul. Exista tentativa si n cazul n care consumarea infractiunii nu a fost posibila dato rita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita mprejur arii ca n timpul cnd s-au savrsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Nu exista tentativa atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este d atorita modului cum a fost conceputa executarea. Pedepsirea tentativei Art. 21. - Tentativa se pedepseste numai cnd legea prevede expres aceasta. Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si juma tatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dect minimul general al pedepsei. n cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de a ni. Desistarea si mpiedicarea rezultatului Art. 22. - Este aparat de pedeapsa faptui torul care s-a desistat ori a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei producer ea rezultatului. Daca actele ndeplinite pna n momentul desistarii sau mpiedicarii producerii rezultat ului constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa pentru acea infractiune. Capitolul III PARTICIPATIA Participantii Art. 23. - Participanti sunt persoanele care contribuie la savrsir ea unei fapte prevazute de legea penala n calitate de autori, instigatori sau com plici. Autorul Art. 24. - Autor este persoana care savrseste n mod nemijlocit fapta prev azuta de legea penala. Instigatorul Art. 25. - Instigator este persoana care, cu intentie, determina p e o alta persoana sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala. Complicele Art. 26. - Complice este persoana care, cu intentie, nlesneste sau aj

uta n orice mod la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemene a complice persoana care promite, nainte sau n timpul savrsirii faptei, ca va tainu i bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dup a savrsirea faptei promisiunea nu este ndeplinita. Pedeapsa n caz de participatie Art. 27. - Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savrsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevaz uta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fi ecaruia la savrsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72. Circumstantele personale si reale Art. 28. - Circumstantele privitoare la perso ana unui participant nu se rasfrng asupra celorlalti. Circumstantele privitoare la fapta se rasfrng asupra participantilor, numai n masu ra n care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut. Instigarea neurmata de executare Art. 29. - Actele de instigare neurmate de exe cutarea faptei, precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului, se sanctioneaza cu o p edeapsa ntre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. n cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe vi ata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 2 la 10 ani. Actele aratate n alineatul precedent nu se sanctioneaza, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mica, afa ra de cazul cnd actele ndeplinite de autor pna n momentul desistarii constituie alta fapta prevazuta de legea penala. mpiedicarea savrsirii faptei Art. 30. - Participantul nu se pedepseste daca n curs ul executarii, dar nainte de descoperirea faptei, mpiedica consumarea acesteia. Da ca actele savrsite pna n momentul mpiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de l egea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta fapta. Participatia improprie Art. 31. - Determinarea, nlesnirea sau ajutarea n orice mo d, cu intentie, la savrsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei fapte pre vazute de legea penala, se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pent ru fapta comisa cu intentie. Determinarea, nlesnirea sau ajutarea n orice mod, cu intentie, la savrsirea unei fa pte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara v inovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune. Dispozitiile art. 28-30 se aplica n mod corespunzator. Capitolul IV PLURALITATEA DE INFRACTIUNI Formele pluralitatii Art. 32. - Pluralitatea de infractiuni constituie, dupa ca z, concurs de infractiuni sau recidiva. Concursul de infractiuni Art. 33. - Concurs de infractiuni exista: a) cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savrsirea sau ascunderea altei infra ctiuni; b) cnd o actiune sau inactiune, savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilo r n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele mai mul tor infractiuni. Pedeapsa principala n caz de concurs de infractiuni Art. 34. - n caz de concurs d

e infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune n parte, iar din tre acestea se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza: a) cnd s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedeps e cu nchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata; b) cnd s-au stabilit numai pedepse cu nchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita pna la maximul ei special, iar cnd acest maxim nu este ndestu lator, se poate adauga un spor de pna la 5 ani; c) cnd s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita pna la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este ndestulator, se p oate adauga un spor de pna la jumatate din acel maxim; d) cnd s-a stabilit o pedeapsa cu nchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica ped eapsa nchisorii, la care se poate adauga amenda, n totul sau n parte; e) cnd s-au stabilit mai multe pedepse cu nchisoare si mai multe pedepse cu amenda , se aplica pedeapsa nchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b), la care se po ate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c). Prin aplicarea dispozitiilor din alineatul precedent nu se poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente. Pedeapsa complimentara si masurile de siguranta n caz de concurs de infractiuni Art. 35. - Daca pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit si o ped eapsa complimentara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa nchisorii. Daca s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeaps a nchisorii. Daca s-au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceeasi natura si cu acela si continut, se aplica cea mai grea dintre acestea. Masurile de siguranta de natura deosebita, luate n cazul infractiunilor concurent e, se cumuleaza. Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente Art. 36. - Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se a plica dispozitiile art. 34 si 35. Dispozitiile art. 34 si 35 se aplica si n cazul n care, dupa ce o hotarre de condam nare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamn are definitiva pentru o infractiune concurenta. Daca infractorul a executat n totul sau n parte pedeapsa aplicata prin hotarrea ant erioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infra ctiunile concurente. Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei n caz de concurs de infractiuni se aplica si n cazul n care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comut ata sau nlocuita cu pedeapsa nchisorii. Recidiva Art. 37. - Recidiva exista n urmatoarele cazuri: a) cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa nchisorii m ai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nain te de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia sau n stare de eva dare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea ma i mare de un an; b) cnd dupa executarea unei pedepse cu nchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratiere a totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa mplinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savrseste din nou o infractiun e cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an;

c) cnd dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu nchisoare pna la 6 luni sau du pa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescri erea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat savrseste din no u o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an. Exista recidiva si n cazurile n care una dintre pedepsele prevazute n alin. 1 este detentiunea pe viata. Pentru stabilirea starii de recidiva n cazurile prevazute n alin. 1 lit. a) si b) si alin. 2, se poate tine seama si de hotarrea de condamnare pronuntata n strainat ate, pentru o fapta prevazuta si de legea romna, daca hotarrea de condamnare a fos t recunoscuta potrivit dispozitiilor legii. Condamnarile care nu atrag starea de recidiva Art. 38. - La stabilirea starii d e recidiva nu se tine seama de hotarrile de condamnare privitoare la: a) infractiunile savrsite n timpul minoritatii; a1) infractiunile savrsite din culp a; b) infractiunile amnistiate; c) faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala. De asemenea, nu se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilita rea, sau n privinta carora s-a mplinit termenul de reabilitare. Pedeapsa n caz de recidiva Art. 39. - n cazul recidivei prevazute n art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa stabilita pentru infractiunea savrsita ulterior si pedeapsa a plicata pentru infractiunea anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor art. 34 si 35. Sporul prevazut n art. 34 alin. 1 lit. b) se poate mari pna la 7 ani. Daca pedeapsa anterioara a fost executata n parte, contopirea se face ntre pedeaps a ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savrsita ul terior. n cazul savrsirii unei infractiuni dupa evadare, prin pedeapsa anterioara se nteleg e pedeapsa care se executa, cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare. n cazul recidivei prevazute n art. 37 alin. 1 lit. b), se poate aplica o pedeapsa pna la maximul special. Daca maximul special este nendestulator, n cazul nchisorii s e poate adauga un spor de pna la 10 ani, iar n cazul amenzii se poate aplica un sp or de cel mult doua treimi din maximul special. n cazul recidivei prevazute n art. 37 lit. c) se aplica n mod corespunzator dispozi tiile din alineatele precedente. Daca dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare si mai nainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat s e afla n stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. 1 n cazul recid ivei prevazute n art. 37 lit. a) si dispozitiile din alin. 4 n cazul recidivei pre vazute n art. 37 lit. b). Dispozitiile alineatului precedent se aplica si n cazul n care condamnarea la pede apsa detentiunii pe viata a fost comutata sau nlocuita cu pedeapsa nchisorii. Pedeapsa n unele cazuri cnd nu exista recidiva Art. 40. - Cnd dupa condamnarea def initiva cel condamnat savrseste din nou o infractiune, nainte de nceperea executari i pedepsei, n timpul executarii acesteia sau n stare de evadare, si nu sunt ntrunit e conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, pedeapsa se aplica pot rivit regulilor pentru concursul de infractiuni. Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe Art. 41. - n cazul infracti unii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni

. Infractiunea este continuata cnd o persoana savrseste la diferite intervale de tim p, dar n realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fie care n parte, continutul aceleiasi infractiuni. Infractiunea este complexa cnd n continutul sau intra, ca element sau ca circumsta nta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prev azuta de legea penala. Pedeapsa pentru infractiunea continuata Art. 42. - Infractiunea continuata se s anctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita, la care s e poate adauga un spor potrivit dispozitiilor art. 34. Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa Art. 43. - Da ca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuata sau complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra n continutu l aceleiasi infractiuni, tinndu-se seama de infractiunea savrsita n ntregul ei, se s tabileste o pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai usoara dect cea pronun tata anterior. Capitolul V CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI Legitima aparare Art. 44. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de legitima aparare. Este n stare de legitima aparare acela care savrseste fapta pentru a nlatura un ata c material, direct, imediat si injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes obstesc, si care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui a tacat ori interesul obstesc. Este de asemenea n legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temeri i a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu m prejurarile n care s-a produs atacul. Starea de necesitate Art. 45. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de le gea penala, savrsita n stare de necesitate. Este n stare de necesitate acela care savrseste fapta pentru a salva de la un peri col iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sa u sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un intere s obstesc. Nu este n stare de necesitate persoana care n momentul cnd a savrsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era nlaturat. Constrngerea fizica si constrngerea morala Art. 46. - Nu constituie infractiune f apta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista. De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita din cauza unei constrngeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi nlaturat n alt mod. Cazul fortuit Art. 47. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea pen ala, al carei rezultat este consecinta unei mprejurari care nu putea fi prevazuta .

Iresponsabilitatea Art. 48. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de lege a penala, daca faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiuni le sale, ori nu putea fi stapn pe ele. Betia Art. 49. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, dac a faptuitorul, n momentul savrsirii faptei, se gasea, datorita unor mprejurari inde pedente de vointa sa, n stare de betie completa produsa de alcool sau de alte sub stante. Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu nla tura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta at enuanta sau agravanta. Minoritatea faptuitorului Art. 50. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savrsita de un minor care la data comiterii acesteia nu ndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal. Eroarea de fapt Art. 51. - Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea p enala, cnd faptuitorul, n momentul savrsirii acesteia, nu cunostea existenta unei s tari, situatii sau mprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. Nu constituie o circumstanta agravanta mprejurarea pe care infractorul nu a cunos cut-o n momentul savrsirii infractiunii. Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savrsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau mprejurarii respective nu este ea nsasi rezultatul culpei. Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu nlatura caracterul penal al faptei. TITLUL III PEDEPSELE Capitolul I DISPOZITII GENERALE Pedeapsa si scopul ei Art. 52. - Pedeapsa este o masura de constrngere si un mij loc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea savrsirii de no i infractiuni. Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de mu nca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Execut area pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa njoseasca persoan a condamnatului. Capitolul II CATEGORIILE SI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor Art. 53. - Pedepsele sunt principale, complimentare si acce sorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) b) c) 2. detentiunea pe viata; nchisoarea de la 15 zile la 30 de ani; amenda de la 100.000 lei la 50.000.000 lei. Pedepsele complimentare sunt:

a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani; b) degradarea militara. 3. Pedeapsa accesorie este interzicerea unor drepturi anume prevazute de lege.

Capitolul III PEDEPSELE PRINCIPALE Sectiunea I Detentiunea pe viata Regimul detentiunii pe viata Art. 54. - Detentiunea pe viata se executa n penite nciare anume destinate pentru aceasta sau n sectii speciale ale celorlalte penite nciare. Regimul executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat n legea privind executarea pedepselor. Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata Art. 55. - Pedeapsa detentiunii pe vi ata nu se aplica aceluia care, la data pronuntarii hotarrii de condamnare, a mplin it vrsta de 60 de ani. n acest caz, n locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa nchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi p e durata ei maxima. n cazul n care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a mplinit vrsta de 60 de ani n timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se nlocuieste cu nchisoar ea pe timp de 25 de ani. Liberarea conditionata Art. 551. - Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe via ta poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentiu ne, daca este staruitor n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de ndreptare, tinndu-se seama si de antecedentele sale penale. Condamnatul trecut de vrsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru fe mei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune , daca sunt ndeplinite si celelalte conditii prevazute n alin. 1. Pedeapsa se considera executata, daca n termen de 10 ani de la liberare cel conda mnat nu a savrsit din nou o infractiune. Daca n acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune, se aplica, n mod corespunzator, dispozitiile art. 61. Calculul pedepsei n caz de comutare sau nlocuire Art. 552. - n cazul comutarii sau nlocuirii pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa nchisorii, perioada de detent iune executata se considera ca parte executata din pedeapsa nchisorii. Sectiunea II nchisoarea Regimul general al executarii pedepsei Art. 56. - Regimul executarii pedepsei nc hisorii se ntemeiaza pe obligatia condamnatilor de a presta o munca utila, daca s unt apti pentru aceasta, pe actiunea educativa ce trebuie desfasurata fata de co ndamnati, pe respectarea de catre acestia a disciplinei muncii si a ordinii inte rioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor s taruitori n munca, disciplinati si care dau dovezi temeinice de ndreptare. Toate aceste mijloace trebuie folosite n asa fel nct sa conduca la reeducarea celor condamnati. Dupa mplinirea vrstei de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, co ndamnatii nu au obligatia de a munci n timpul executarii pedepsei; ei pot fi admi si la munca daca cer aceasta. Regimul de detinere Art. 57. - Executarea pedepsei nchisorii se face, potrivit d ispozitiilor legii privind executarea pedepselor, n locuri de detinere anume dest inate.

Femeile condamnate la pedeapsa nchisorii executa aceasta pedeapsa separat de cond amnatii barbati. Minorii condamnati la pedeapsa nchisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau n locuri de detinere speciale, asigurndu-li-se posibilitatea de a conti nua nvatamntul general obligatoriu si de a dobndi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor. Regimul de munca Art. 58. - Munca prestata de condamnat este remunerata, cu exc eptia muncilor cu caracter gospodaresc necesare locului de detinere. Prin legea privind executarea pedepselor se stabilesc cazurile n care si aceste din urma mun ci sunt remunerate. Normele, timpul de munca si remuneratia muncii condamnatilor sunt cele stabilite prin lege. Din remuneratia muncii condamnatului o parte revine acestuia, iar cealalta parte revine administratiei locului de detinere. Aceste parti, precum si modul de fol osire a lor se stabilesc prin legea privind executarea pedepselor. Liberarea conditionata Art. 59. - Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei n cazul nchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei patr imi n cazul nchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de ndreptare, tinndu-se seama si de antecedente le sale penale, poate fi liberat conditionat nainte de executarea n ntregime a pede psei. n calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute n alin. 1 se tine seama de partea di n durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baz a muncii prestate. n acest caz nsa, liberarea conditionata nu poate fi acordata nai nte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cnd aceasta n u depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi cnd pedeapsa este mai mare de 10 an i. Cnd condamnatul executa mai multe pedepse cu nchisoare care nu se contopesc, fract iunile de pedeapsa aratate n alin. 1 se socotesc n raport cu totalul pedepselor. n aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are n vedere durata pedepsei p e care o executa condamnatul. Liberarea conditionata n cazul infractiunilor savrsite din culpa Art. 591. - Cel condamnat pentru savrsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi li berat conditionat nainte de executarea n ntregime a pedepsei, dupa ce a executat ce l putin jumatate din durata pedepsei n cazul nchisorii care nu depaseste 10 ani sa u cel putin doua treimi n cazul nchisorii mai mari de 10 ani, daca ndeplineste si c elelalte conditii prevazute n art. 59 alin. 1. Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica n mod corespunzator, liberarea conditionat a neputnd fi acordata nainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durat a pedepsei cnd aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin jumatate cnd pedeapsa es te mai mare de 10 ani. n cazul n care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul ntre infractiuni savrsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59. Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica n mod corespunzator. Liberarea conditionata n cazuri speciale Art. 60. - Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de

pedeapsa aratate n art. 59 sau, dupa caz, n art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de ndreptare. Cei condamnati n timpul minoritatii, cnd ajung la vrsta de 18 ani, precum si condam natii trecuti de vrsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei n ca zul nchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati n cazul nchisorii mai ma ri de 10 ani, daca ndeplinesc celelalte conditii prevazute n art. 59 alin. 1. Persoanele prevazute n alin. 2, condamnate pentru savrsirea unei infractiuni din c ulpa, pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedeps ei n cazul nchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi n cazul nchisorii ma i mari de 10 ani, daca ndeplinesc celelalte conditii prevazute n art. 59 alin. 1. Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul ntre infractiuni savrsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata n cazul infractiunilor intentionate. Cnd condamnatul executa mai multe pedepse cu nchisoare, care nu se contopesc, frac tiunile de pedeapsa se socotesc n raport cu totalul pedepselor. n toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestat e. Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica n mod corespunzator. Efectele liberarii conditionate Art. 61. - Pedeapsa se considera executata daca n intervalul de timp de la liberare si pna la mplinirea duratei pedepsei, cel cond amnat nu a savrsit din nou o infractiune. Daca n acelasi interval cel liberat a co mis din nou o infractiune, instanta, tinnd seama de gravitatea acesteia, poate di spune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. n acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savrsita ulterior si restul de pedeapsa c e a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, putndu-se aplica un spor pna la 5 ani. Revocarea este obligatorie n cazul cnd fapta savrsita este o infractiune contra sig urantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savrsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane s au o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. Executarea pedepsei ntr-o nchisoare militara Art. 62. - Executarea pedepsei nchiso rii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii n termen, se face ntr-o nchisoare m ilitara n cazurile prevazute de lege, precum si n cazurile cnd instanta judecatorea sca, tinnd seama de mprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune acea sta. Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de ndreptare, partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat n mod deosebit, reducerea poate depa si o treime, putnd cuprinde chiar tot restul pedepsei. Daca n timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, e ste liberat conditionat. Daca n timpul executarii pedepsei militarul condamnat savrseste din nou o infracti une, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune face, dupa ca z, aplicarea art. 39 alin. 1 si 2 sau a art. 40. Pedeapsa astfel stabilita se ex ecuta ntr-un loc de detinere.

Dupa executarea pedepsei potrivit alin. 1-3 sau dupa gratierea totala ori dupa g ratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept. Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile si celor care au devenit mil itari n termen dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare.

n cazul n care, nainte de nceperea executarii pedepsei ntr-o nchisoare militara, cond mnatul a fost trecut n rezerva, pedeapsa se executa ntr-un loc de detinere. Sectiunea III Amenda Stabilirea amenzii Art. 63. - Pedeapsa amenzii consta n suma de bani pe care inf ractorul este condamnat sa o plateasca. Ori de cte ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda, fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150.000 lei, iar maximu l de 10.000.000 lei. Cnd legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativ cu pedeaps a nchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 250.000 lei si maximul special de 15.000.000 lei, iar cnd prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare de un an, minimul special este de 350.000 lei si max imul special de 30.000.000 lei. n caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa depaseasca limitele generale aratate n art. 53 pct. 1 lit. c). Amenda se stabileste tinndu-se seama de dispozitiile art. 72, fara a-l pune nsa pe infractor n situatia de a nu-si putea ndeplini ndatoririle privitoare la ntretinere a, cresterea, nvatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligatii legale. nlocuirea pedepsei amenzii Art. 631. - Daca cel condamnat se sustrage cu rea-cre dinta de la executarea amenzii, instanta poate nlocui aceasta pedeapsa cu pedeaps a nchisorii n limitele prevazute pentru infractiunea savrsita, tinnd seama de partea din amenda care a fost achitata. Capitolul IV PEDEPSELE COMPLIMENTARE SI PEDEPSELE ACCESORII Sectiunea I Pedepsele complimentare Interzicerea unor drepturi Art. 64. - Pedeapsa complimentara a interzicerii uno r drepturi consta n interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi: a) dreptul de a alege si de a fi ales n autoritatile publice sau n functii electiv e publice; b) dreptul de a ocupa o functie implicnd exercitiul autoritatii de stat; c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia d e care s-a folosit condamnatul pentru savrsirea infractiunii; d) drepturile parintesti; e) dreptul de a fi tutore sau curator. Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu se poate pronunta dect pe lnga in terzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul cnd legea dispune alt fel. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi Art. 65. - Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca pedeapsa principala stabil ita este nchisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, mprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cnd legea prevede aceasta pedeapsa. Conditia aratata n alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie ndeplinita si n cazul n care aplicarea pedepsei prevazute n acel alineat este o bligatorie. Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi Art. 66. - Executarea pedepsei i nterzicerii unor drepturi ncepe dupa executarea pedepsei nchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei. Degradarea militara Art. 67. - Pedeapsa complimentara a degradarii militare con sta n pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma. Degradarea militara se aplica n mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervi sti, daca pedeapsa principala stabilita este nchisoarea mai mare de 10 ani sau de tentiunea pe viata. Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentr u infractiuni savrsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de ce l putin 5 ani si de cel mult 10 ani. Art. 68. - Abrogat. Art. 69. - Abrogat. Art. 70. - Abrogat. Sectiunea II Pedepsele accesorii Continutul si executarea pedepsei accesorii Art. 71. - Pedeapsa accesorie const a n interzicerea tuturor drepturilor prevazute n art. 64. Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a nchisorii atrage de drept inte rzicerea drepturilor aratate n alineatul precedent din momentul n care hotarrea de condamnare a ramas definitiva si pna la terminarea executarii pedepsei, pna la gra tierea totala sau a restului de pedeapsa ori pna la mplinirea termenului de prescr iptie a executarii pedepsei. Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si n cazul cnd s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cu exceptiile prevazute n art. 868, interzicerea drepturilor p revazute n art. 64 lit. d) si e) fiind lasata la aprecierea instantei. Capitolul V INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR Sectiunea I Dispozitii generale Criteriile generale de individualizare Art. 72. - La stabilirea si aplicarea pe depselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitel e de pedeapsa fixate n partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savr site, de persoana infractorului si de mprejurarile care atenueaza sau agraveaza r aspunderea penala. Cnd pentru infractiunea savrsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alineatului precedent att pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, ct si pentru proportionalizarea acesteia. Sectiunea II

Circumstantele atenuante si agravante Circumstante atenuante Art. 73. - Urmatoarele mprejurari constituie circumstante atenuante: a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate; b) savrsirea infractiunii sub stapnirea unei puternice tulburari sau emotii, deter minata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, prin tr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. mprejurari care pot constitui circumstante atenuante Art. 74. - Urmatoarele mprej urari pot fi considerate circumstante atenuante: a) conduita buna a infractorului nainte de savrsirea infractiunii; b) staruinta depusa de infractor pentru a nlatura rezultatul infractiunii sau a r epara paguba pricinuita; c) atitudinea infractorului dupa savrsirea infractiunii, rezultnd din prezentarea sa n fata autoritatii, comportarea sincera n cursul procesului, nlesnirea descoperi rii ori arestarii participantilor. mprejurarile enumerate n prezentul articol au caracter exemplificativ. Circumstante agravante Art. 75. - Urmatoarele mprejurari constituie circumstante agravante: a) savrsirea faptei de trei sau de mai multe persoane mpreuna; b) savrsirea infractiunii prin acte de cruzime sau prin metode ori mijloace care prezinta pericol public; c) savrsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa mpreuna cu un minor; d) savrsirea infractiunii din motive josnice; e) savrsirea infractiunii n stare de betie anume provocata n vederea comiterii fapt ei; f) savrsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prileju ita de o calamitate. Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte mprejurari care imprima f aptei un caracter grav. Efectele circumstantelor atenuante Art. 76. - n cazul n care exista circumstante atenuante, pedeapsa principala se reduce sau se schimba dupa cum urmeaza: a) cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani; b) cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de 5 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de un an; c) cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni; d) cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pna la minimul general; e) cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, pna la minimul general, sau se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 300.000 lei, iar cnd minimul special este sub 3 luni, se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 200.000 lei; f) cnd pedeapsa prevazuta de lege este amenda, aceasta se coboara sub minimul ei special, putnd fi redusa pna la 150.000 lei n cazul cnd minimul special este de 350. 000 lei sau mai mare, ori pna la minimul general cnd minimul special este sub 350. 000 lei. n cazul infractiunilor contra sigurantei statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunii de omor, al infractiunilor savrsite cu intentie car e au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista circumstante ate nuante, pedeapsa nchisorii poate fi redusa cel mult pna la o treime din minimul sp

ecial. Cnd exista circumstante atenuante, pedeapsa complimentara privativa de drepturi, prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita, poate fi nlaturata. Circumstante atenuante n cazul pedepsei detentiunii pe viata Art. 77. - Cnd pentr u infractiunea savrsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca exista circumstante atenuante, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani. Efectele circumstantelor agravante Art. 78. - n cazul n care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pna la maximul special. Daca maximul specia l este nendestulator, n cazul nchisorii se poate adauga un spor pna la 5 ani, care n u poate depasi o treime din acest maxim, iar n cazul amenzii se poate aplica un s por de cel mult jumatate din maximul special. Indicarea circumstantelor Art. 79. - Orice mprejurare retinuta ca circumstanta a tenuanta sau ca circumstanta agravanta trebuie aratata n hotarre. Concursul ntre cauzele de agravare si de atenuare Art. 80. - n caz de concurs ntre cauzele de agravare si cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tinndu-se sea ma de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de reci diva. n caz de concurs ntre circumstantele agravante si atenuante, coborrea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie. n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravan te, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa nchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, si 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani. Sectiunea III Suspendarea conditionata a executarii pedepsei Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate Art. 81. - Instanta poate dis pune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata, daca su nt ntrunite urmatoarele conditii: a) pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul dintre cazurile prevazute n art. 38; c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia . Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si n caz de conc urs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 2 ani si s unt ntrunite conditiile prevazute n alin. 1 lit. b) si c). Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa n cazul infrac tiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 12 ani, precum si n cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortu ra. n cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca pna la pr onuntarea hotarrii paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este ga rantata de o societate de asigurare. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute n hotarrea de condamnare

. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie motivata. Termenul de ncercare Art. 82. - Durata suspendarii conditionate a executarii ped epsei constituie termen de ncercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei nchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani. n cazul cnd pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de n cercare este de un an. Termenul de ncercare se socoteste de la data cnd hotarrea prin care s-a pronuntat s uspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitiva. Revocarea n cazul savrsirii unei infractiuni Art. 83. - Daca n cursul termenului d e ncercare cel condamnat a savrsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronunta t o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca s uspendarea conditionata, dispunnd executarea n ntregime a pedepsei, care nu se cont opeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc nsa, daca infractiunea savrsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de ncercare. Daca infractiunea ulterioara este savrsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat ante rior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. n acest caz nu mai are lo c revocarea primei suspendari. La stabilirea pedepsei pentru infractiunea savrsita dupa ramnerea definitiva a hot arrii de suspendare nu se mai aplica sporul prevazut de lege pentru recidiva. Revocarea n cazul neexecutarii obligatiilor civile Art. 84. - Daca pna la expirar ea termenului de ncercare condamnatul nu a ndeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarrea de condamnare, instanta poate dispune revocarea suspendarii executa rii pedepsei, afara de cazul cnd cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a ndeplini acele obligatii. Anularea suspendarii pentru infractiuni savrsite anterior Art. 85. - Daca se des copera ca cel condamnat mai savrsise o infractiune nainte de pronuntarea hotarrii p rin care s-a dispus suspendarea sau pna la ramnerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa nchisorii chiar dupa expirarea termenului de ncercare, suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza, aplicndu-se, dupa ca z, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva. Anularea suspendarii executarii pedepsei nu are loc, daca infractiunea care ar f i putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de ncercare. n cazurile prevazute n alin. 1, daca pedeapsa rezultata n urma contopirii nu depase ste 2 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 81. n cazul cnd se dispune susp endarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de ncercare se calculeaza de la data ramnerii definitive a hotarrii prin care s-a pronuntat anterior suspendar ea conditionata a executarii pedepsei. Reabilitarea n cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei Art. 86. - D aca condamnatul nu a savrsit din nou o infractiune nauntrul termenului de ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepse i n baza art. 83 si 84, el este reabilitat de drept. Sectiunea III1

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere Art. 861. - Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, daca sunt ntrunite urmatoarele conditii: a) pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 4 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de un an, afara de cazurile cnd condamnarea intra n vreunul dintre cazurile prevazut e n art. 38; c) se apreciaza, tinnd seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dup a comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai savrsi infractiu ni. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si n cazul con cursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 3 ani si sunt ntrunite conditiile prevazute n alin. 1 lit. b) si c). Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusa n cazul infr actiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 12 ani, precum si n cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tor tura. Dispozitiile art. 81 alin. 4 si 5 se aplica si n cazul suspendarii executarii ped epsei sub supraveghere. Termenul de ncercare Art. 862. - Termenul de ncercare n cazul suspendarii executar ii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei nchisorii aplicate , la care se adauga un interval de timp, stabilit de instanta, ntre 2 si 5 ani. Dispozitiile art. 82 alin. 3 se aplica n mod corespunzator. Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului Art. 863. - Pe durata ter menului de ncercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supr aveghere: a) sa se prezinte, la datele fixate, la judecatorul desemnat cu supravegherea lu i sau la alte organe stabilite de instanta; b) sa anunte, n prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta s i orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si ntoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de exis tenta. Datele prevazute n alin. 1 lit. b), c) si d) se comunica persoanelor sau organelo r stabilite la lit. a). Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din u rmatoarele obligatii: a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de nvatamnt ori de calificare; b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teri toriala stabilita, dect n conditiile fixate de instanta; c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; d) sa nu intre n legatura cu anumite persoane; e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule; f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ngrijire, n special n scopul de zintoxicarii. Supravegherea executarii obligatiilor stabilite de instanta conform alin. 3 lit. a)-f) se face de organele prevazute n alin. 1 lit. a) si aceleasi organe sesizea za instanta n caz de nendeplinire a obligatiilor pentru luarea masurilor n conditii

le art. 864 alin. 2. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere Art. 864. - Dispozit iile art. 83 si 84 se aplica n mod corespunzator si n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. Daca cel condamnat nu ndeplineste masurile de supraveghere prevazute de lege ori obligatiile stabilite de instanta, aceasta poate sa revoce suspendarea executari i pedepsei dispunnd executarea n ntregime a pedepsei, sau sa prelungeasca termenul de ncercare cu cel mult 3 ani. Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere Art. 865. - Dispoziti ile art. 85 alin. 1 si 2 se aplica n mod corespunzator si n cazul suspendarii exec utarii pedepsei sub supraveghere. n cazurile prevazute n art. 85 alin. 1, daca pedeapsa rezultata n urma contopirii n u depaseste 3 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 861. n cazul cnd se dis pune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de ncercare se ca lculeaza de la data ramnerii definitive a hotarrii prin care s-a pronuntat anterio r suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Reabilitarea n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere Art. 866. - Daca cel condamnat nu a savrsit din nou o infractiune nauntrul termenului de ncer care si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii executarii pedepsei n baza ar t. 864, el este reabilitat de drept. Sectiunea III2 Executarea pedepsei la locul de munca Conditii de aplicare Art. 867. - n cazul n care instanta, tinnd seama de gravitate a faptei, de mprejurarile n care a fost comisa, de conduita profesionala si genera la a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate, poate dispune executarea pedepsei n unitatea n care condamnatul si desfasoara activ itatea sau n alta unitate, n toate cazurile cu acordul scris al unitatii si daca s unt ntrunite urmatoarele conditii: a) pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 5 ani; b) cel n cauza nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de 1 an, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul din cazurile prevazute n art. 38. Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si n caz de concurs de inf ractiuni, daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mul t 3 ani nchisoare si sunt ntrunite celelalte conditii prevazute n alineatul precede nt. Executarea pedepsei la locul de munca nu poate fi dispusa n cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 12 ani, pre cum si n cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura. Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si n cazul n care condamnatul nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei. Modul de executare Art. 868. - Pe durata executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa ndeplineasca toate ndatoririle la locul de munca, cu urmatoarele limita ri ale drepturilor ce-i revin potrivit legii: a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata, cu e xceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata n locuri de munca cu c onditii vatamatoare sau periculoase, se retine o cota de 15-40%, stabilita potri vit legii, n raport cu cuantumul veniturilor si cu ndatoririle condamnatului pentr

u ntretinerea altor persoane, care se varsa la bugetul statului. n cazul condamnat ului minor, limitele retinerii se reduc la jumatate; b) drepturile de asigurari sociale se stabilesc n procentele legale aplicate la v enitul net cuvenit condamnatului, dupa retinerea cotei prevazute la lit. a); c) durata executarii pedepsei nu se considera vechime n munca; d) nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului, dect prin hotarrea instantei de judecata; e) condamnatul nu poate fi promovat; f) condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, iar n raport cu fapta savrsita nu poate ocupa functii care implica exercitiul autoritatii de stat, functii ins tructiv-educative ori de gestiune. Pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se interzice dreptul electoral de a fi ales. Instanta poate dispune ca cel condamnat sa respecte si una sau mai multe din obl igatiile prevazute n art. 863. Pedeapsa se executa la locul de munca n baza mandatului de executare a pedepsei. Pe timpul executarii pedepsei n unitatea n care cel condamnat si desfasoara activit atea la data aplicarii pedepsei, contractul de munca se suspenda. n cazul executarii pedepsei ntr-o alta unitate dect cea n care si desfasura activitat ea condamnatul la data aplicarii pedepsei, contractul de munca ncheiat nceteaza. P edeapsa se executa fara a se ncheia contract de munca. Dispozitiile alin. 6 se aplica n mod corespunzator si n cazul condamnatului care n u desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei. n cazul n care cel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca a devenit mi litar n termen n cursul judecatii sau dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamn are, pedeapsa se executa la locul de munca, dupa trecerea n rezerva a acestuia. Revocarea executarii pedepsei la locul de munca Art. 869. - Daca dupa ramnerea d efinitiva a hotarrii prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cel condamnat savrseste din nou o infractiune, nainte de nceperea executarii pedeps ei sau n timpul executarii acesteia, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca. Pedeapsa se aplica potrivit dispozitiilor art. 39 alin. 1 si 2 sau, d upa caz, ale art. 40. Daca infractiunea ulterioara este savrsita din culpa, instanta poate dispune si p entru aceasta infractiune executarea pedepsei la locul de munca. n acest caz, rev ocarea nu mai are loc si pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni. Daca condamnatul se sustrage de la prestarea activitatii n cadrul unitatii sau nu -si ndeplineste n mod corespunzator ndatoririle ce-i revin la locul de munca ori nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotarrea de con damnare, instanta poate sa revoce executarea pedepsei la locul de munca, dispunnd executarea pedepsei ntr-un loc de detinere. Cnd condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitati i de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tinnd seama de mprejurarile care au determinat incapacitatea de munca si de dispozitiile art . 72, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt n trunite conditiile prevazute n art. 81 sau 861. Daca executarea pedepsei la locul de munca se revoca potrivit alin. 1 sau 3, ped eapsa aplicata sau, dupa caz, restul de pedeapsa ramas neexecutat se executa ntrun loc de detinere.

Anularea executarii pedepsei la locul de munca Art. 8610. - Daca cel condamnat mai savrsise o infractiune pna la ramnerea definitiva a hotarrii si aceasta se desco pera mai nainte ca pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau considerat a executata, instanta, daca nu sunt ntrunite conditiile prevazute n art. 867, anul eaza executarea pedepsei la locul de munca. Anularea se dispune si n cazul n care hotarrea de condamnare pentru infractiunea de scoperita ulterior se pronunta dupa ce pedeapsa a fost executata la locul de mun ca sau considerata ca executata. Pedeapsa se stabileste, dupa caz, potrivit regu lilor de la concursul de infractiuni sau recidiva. La scaderea pedepsei executate n ntregime sau n parte, ori, dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare la pedeapsa nchisorii, fara a se t ine seama daca una din pedepse se executa la locul de munca. Pedeapsa astfel sta bilita se executa ntr-un loc de detinere. ncetarea executarii pedepsei Art. 8611. - Daca cel condamnat a executat cel puti n doua treimi din durata pedepsei, a dat dovezi temeinice de ndreptare, a avut o buna conduita, a fost disciplinat si staruitor n munca, instanta poate dispune nce tarea executarii pedepsei la locul de munca, la cererea conducerii unitatii unde condamnatul si desfasoara activitatea sau a condamnatului. Pedeapsa se considera executata daca n intervalul de timp de la ncetarea executari i pedepsei la locul de munca si pna la mplinirea duratei pedepsei, cel condamnat n u a savrsit din nou o infractiune. Daca n acelasi interval condamnatul a comis din nou o infractiune, instanta poate dispune revocarea ncetarii executarii pedepsei la locul de munca, dispozitiile art. 61 si 8610 alin. 3 fiind aplicabile n mod c orespunzator. Sectiunea IV Calculul pedepselor Durata executarii Art. 87. - Durata executarii pedepsei nchisorii se socoteste d in ziua n care condamnatul ncepe sa execute hotarrea definitiva de condamnare. Ziua n care ncepe executarea pedepsei si ziua n care nceteaza se socotesc n durata ex ecutarii. Timpul n care condamnatul, n cursul executarii pedepsei, se afla bolnav n spital, i ntra n durata executarii, afara de cazul n care si-a provocat n mod voit boala, iar aceasta mprejurare se constata n cursul executarii pedepsei. n durata executarii pedepsei nchisorii la locul de munca nu intra timpul n care con damnatul lipseste de la locul de munca. Computarea retinerii si a arestarii preventive Art. 88. - Timpul retinerii si a l arestarii preventive se scade din durata pedepsei nchisorii pronuntate. Scadere a se face si atunci cnd condamnatul a fost urmarit sau judecat, n acelasi timp ori n mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost scos d e sub urmarire, s-a ncetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a ncetat proc esul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventiva. Scaderea retinerii si a arestarii preventive se face si n caz de condamnare la am enda, prin nlaturarea n totul sau n parte a executarii amenzii. Computarea privatiunii de libertate executata n afara tarii Art. 89. - n cazul in fractiunilor savrsite n conditiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsa, precum si retinerea si arestarea preventiva executate n afara teritoriului tarii se scad d in durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele romne.

TITLUL IV NLOCUIREA RASPUNDERII PENALE Conditiile nlocuirii Art. 90. - Instanta poate dispune nlocuirea raspunderii pena le cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ, daca sunt nd eplinite urmatoarele conditii: a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita este nchisoarea de cel mult un an sau amenda ori s-au savrsit infractiunile prevazute n art. 208, 213, 21 5 alin. 1, art. 2151 alin. 1, art. 217 alin. 1, art. 219 alin. 1, daca valoarea pagubei nu depaseste 100.000 lei sau infractiunea prevazuta n art. 249, daca valo area pagubei nu depaseste 500.000 lei; b) fapta, n continutul ei concret si n mprejurarile n care a fost savrsita, prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave; c) paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata pna la pronuntarea hotarrii; d) din atitudinea faptuitorului dupa savrsirea infractiunii rezulta ca acesta reg reta fapta; e) sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi ndreptat fara a i se aplica o ped eapsa. nlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca faptuitorul a mai fost ante rior condamnat sau i s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu caracter administ rativ. Condamnarea se considera inexistenta n situatiile prevazute n art. 38. Sanctiunile cu caracter administrativ Art. 91. - Cnd instanta dispune nlocuirea r aspunderii penale, aplica una din urmatoarele sanctiuni cu caracter administrati v: a) mustrarea; b) mustrarea cu avertisment; c) amenda de la 100.000 lei la 1.000.000 lei. Art. 92. - Abrogat. Art. 93. - Abrogat. Art. 94. - Abrogat. Art. 95. - Abrogat. Art. 96. - Abrogat. Art. 97. - Abrogat. nlocuirea n caz de pluralitate de infractori sau de infractiuni Art. 98. - n caz d e participatie, nlocuirea raspunderii penale poate avea loc numai pentru acei fap tuitori fata de care sunt ndeplinite conditiile prevazute n prezentul titlu. nlocuirea raspunderii penale poate fi dispusa si n cazul concursului de infractiun i, daca pentru fiecare infractiune aflata n concurs sunt ndeplinite conditiile de n locuire a raspunderii penale. TITLUL V MINORITATEA Limitele raspunderii penale Art. 99. - Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul care are vrsta ntre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste c a a savrsit fapta cu discernamnt. Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani raspunde penal.

Consecintele raspunderii penale Art. 100. - Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea s anctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei savrsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiil e n care a fost crescut si n care a trait si de orice alte elemente de natura sa c aracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu es te suficienta pentru ndreptarea minorului. Masurile educative Art. 101. - Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt: a) mustrarea; b) libertatea supravegheata; c) internarea ntr-un centru de reeducare; d) internarea ntr-un institut medical-educativ. Mustrarea Art. 102. - Masura educativa a mustrarii consta n dojenirea minorului, n aratarea pericolului social al faptei savrsite, n sfatuirea minorului sa se poar te n asa fel nct sa dea dovada de ndreptare, atragndu-i-se totodata atentia ca daca v a savrsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa. Libertatea supravegheata Art. 103. - Masura educativa a libertatii supravegheat e consta n lasarea minorului n libertate pe timp de un an, sub supraveghere deoseb ita. Supravegherea poate fi ncredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui ca re l-a nfiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea n conditii s atisfacatoare, instanta dispune ncredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de ncredere, de preferinta unei rude mai apropiat e, la cererea acesteia, ori unei institutii legal nsarcinate cu supravegherea min orilor. Instanta pune n vedere, celui caruia i s-a ncredintat supravegherea, ndatorirea de a veghea ndeaproape asupra minorului, n scopul ndreptarii lui. De asemenea, i se pu ne n vedere ca are obligatia sa nstiinteze instanta de ndata, daca minorul se sustr age de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a savr sit din nou o fapta prevazuta de legea penala. Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoa rele obligatii: a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre n legatura cu anumite persoane; c) sa presteze o activitate neremunerata ntr-o institutie de interes public fixat a de instanta, cu o durata ntre 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa pr ogramul de scoala, n zilele nelucratoare si n vacanta. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale. Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, instanta ncunostinteaza scoala unde minorul nvata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta. Daca nauntrul termenului prevazut n alin. 1 minorul se sustrage de la supraveghere a ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori savrseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor m asura internarii ntr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa. Termenul de un an prevazut n alin. 1 curge de la data punerii n executare a libert

atii supravegheate. Internarea ntr-un centru de reeducare Art. 104. - Masura educativa a internarii n tr-un centru de reeducare se ia n scopul reeducarii minorului, caruia i se asigur a posibilitatea de a dobndi nvatatura necesara si o pregatire profesionala potrivi t cu aptitudinile sale. Masura internarii se ia fata de minorul n privinta caruia celelalte masuri educat ive sunt nendestulatoare. Internarea ntr-un institut medical-educativ Art. 105. - Masura internarii ntr-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizi ce sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de edu catie. Durata masurilor Art. 106. - Masurile prevazute n art. 104 si 105 se iau pe timp nedeterminat, nsa nu pot dura dect pna la mplinirea vrstei de 18 ani. Masura prevazu ta n art. 105 trebuie sa fie ridicata de ndata ce a disparut cauza care a impus lu area acesteia. Instanta, dispunnd ridicarea masurii prevazute n art. 105, poate, d aca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii ntr-un centru de reeducare. La data cnd minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii p e o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopu lui internarii. Liberarea minorului nainte de a deveni major Art. 107. - Daca a trecut cel putin un an de la data internarii n centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temei nice de ndreptare, de srguinta la nvatatura si la nsusirea pregatirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia nainte de a deveni major. Revocarea liberarii sau internarii minorului Art. 108. - Daca n perioada liberar ii acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzato are, se poate dispune revocarea liberarii. Daca n perioada internarii ntr-un centru de reeducare sau ntr-un institut medical-e ducativ ori a liberarii nainte de a deveni major, minorul savrseste din nou o infr actiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa nchisorii, instanta revoca internarea. n cazul cnd nu este necesara o pedeapsa, se mentine m asura internarii si se revoca liberarea. Pedepsele pentru minori Art. 109. - Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt nc hisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea savrsita. Limitele pede pselor se reduc la jumatate. n urma reducerii, n nici un caz minimul pedepsei nu v a depasi 5 ani. Cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa detentiunii pe viata, se a plica minorului nchisoarea de la 5 la 20 de ani. Pedepsele complimentare nu se aplica minorului. Condamnarile pronuntate pentru fapte savrsite n timpul minoritatii nu atrag incapa citati sau decaderi. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei Art. 110. - n caz de suspendare c onditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de ncercare se com pune din durata pedepsei nchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de ncercare este de 6 luni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control Art. 1101. - O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei nchisorii aplicate minoru lui n conditiile art. 110, instanta poate dispune, pe durata termenului de ncercar e, dar pna la mplinirea vrstei de 18 ani, ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate n art. 103, putnd stabili, totodata, pent ru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute n art. 103 alin. 3, ia r dupa mplinirea vrstei de 18 ani, respectarea de catre acesta a masurilor de supr aveghere ori a obligatiilor prevazute n art. 863. Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplica n mod corespunzator. Sustragerea minorului de la ndeplinirea obligatiilor prevazute n art. 103 alin. 3 poate atrage revocarea suspendarii conditionate. n cazul nendeplinirii masurilor d e supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instanta, potrivit art. 863, se a plica n mod corespunzator dispozitiile art. 864 alin. 2. Dispozitiile alineatelor precedente se aplica n mod corespunzator si n caz de libe rare conditionata a minorului. TITLUL VI MASURILE DE SIGURANTA Capitolul I DISPOZITII GENERALE Scopul masurilor de siguranta Art. 111. - Masurile de siguranta au ca scop nlatu rarea unei stari de pericol si prentmpinarea savrsirii faptelor prevazute de legea penala. Masurile de siguranta se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala. Masurile de siguranta se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedea psa, cu exceptia masurii prevazute n art. 112 lit. d). Felurile masurilor de siguranta Art. 112. - Masurile de siguranta sunt: a) b) c) o d) e) f) obligarea la tratament medical; internarea medicala; interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori alta ocupatie; interzicerea de a se afla n anumite localitati; expulzarea strainilor; confiscarea speciala.

Capitolul II REGIMUL MASURILOR DE SIGURANTA Obligarea la tratament medical Art. 113. - Daca faptuitorul, din cauza unei bol i ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante , prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta n mod regulat la tratament medical pna la nsanatosire. Cnd persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la trata ment, se poate dispune internarea medicala. Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe v iata sau la pedeapsa nchisorii, tratamentul se efectueaza si n timpul executarii p edepsei. Masura obligarii la tratament medical poate fi luata n mod provizoriu si n cursul urmaririi penale sau al judecatii.

Internarea medicala Art. 114. - Cnd faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla ntr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masu ra internarii ntr-un institut medical de specialitate, pna la nsanatosire. Aceasta masura poate fi luata n mod provizoriu si n cursul urmaririi penale sau al judecatii. Interzicerea unei functii sau profesii Art. 115. - Cnd faptuitorul a savrsit fapt a datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care l fac impropriu pentr u ocuparea unei anumite functii, ori pentru exercitarea unei profesii, meserii s au altei ocupatii, se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie, meserie ori ocupatie. Aceasta masura poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel put in un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au ncetat. O nou a cerere nu se poate face dect dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare. Interzicerea de a se afla n anumite localitati Art. 116. - Cnd persoana condamnat a la pedeapsa nchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infr actiuni, daca instanta constata ca prezenta acesteia n localitatea unde a savrsit infractiunea sau n alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, p oate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla n acea localit ate sau n alte localitati anume determinate prin hotarrea de condamnare. Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat anterior pentru alte infractiuni nu se cere, cnd se pronunta o condamnare mai mare de 5 ani. Aceasta masura poate fi luata pe o durata pna la 5 ani si poate fi prelungita dac a pericolul social subzista. Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate in itial. n cazul infractiunilor de furt, tlharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri s i tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale ntr e persoane de acelasi sex si perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi l uata oricare ar fi pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar dac a faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni. Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu, dupa trecerea un ui termen de cel putin un an, dar numai daca temeiurile care au impus luarea ei au ncetat. O noua cerere nu se poate face dect dupa trecerea unui termen de cel pu tin un an de la data respingerii cererii anterioare. Expulzarea Art. 117. - Cetateanului strain care a comis o infractiune i se poat e interzice ramnerea pe teritoriul tarii. Dispozitia alineatului precedent se aplica si persoanei fara cetatenie care nu a re domiciliu n tara. n cazul n care expulzarea nsoteste pedeapsa nchisorii, aducerea la ndeplinire a expul zarii are loc dupa executarea pedepsei. Persoanele prevazute n prezentul articol nu vor fi expulzate daca exista motive s erioase de a se crede ca risca sa fie supuse la tortura n statul n care urmeaza a fi expulzate. Confiscarea speciala Art. 118. - Sunt supuse confiscarii speciale: a) lucrurile produse prin fapta prevazuta de legea penala;

b) lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la savrsirea unei infractiuni, daca sunt ale infractorului; c) lucrurile care au fost date pentru a determina savrsirea unei infractiuni sau pentru a rasplati pe infractor; d) lucrurile dobndite n mod vadit prin savrsirea infractiunii, daca nu sunt restitu ite persoanei vatamate si n masura n care nu servesc la despagubirea acesteia; e) lucrurile detinute n contra dispozitiilor legale. TITLUL VII CAUZELE CARE NLATURA RASPUNDEREA PENALA SAU CONSECINTELE CONDAMNARII Capitolul I AMNISTIA SI GRATIEREA Efectele amnistiei Art. 119. - Amnistia nlatura raspunderea penala pentru fapta savrsita. Daca intervine dupa condamnare, ea nlatura si executarea pedepsei pronun tate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda ncasata anterior amn istiei nu se restituie. Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asu pra drepturilor persoanei vatamate. Efectele gratierii Art. 120. - Gratierea are ca efect nlaturarea, n totul sau n pa rte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia n alta mai usoara. Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata cond itionat. n acest caz, partea din termenul de ncercare care reprezinta durata pedep sei pronuntate de instanta se reduce n mod corespunzator. Daca suspendarea condit ionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa neg ratiata. Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complimentare, afara de cazul cnd se di spune altfel prin actul de gratiere. Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative. Capitolul II PRESCRIPTIA Prescriptia raspunderii penale Art. 121. - Prescriptia nlatura raspunderea penal a. Prescriptia nu nlatura raspunderea penala n cazul infractiunilor contra pacii si o menirii. Termenele de prescriptie a raspunderii penale Art. 122. - Termenele de prescrip tie a raspunderii penale sunt: a) 15 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani; b) 10 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai ma re de 10 ani, dar care nu depaseste 15 ani; c) 8 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai mar e de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani; d) 5 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai mar e de un an, dar care nu depaseste 5 ani; e) 3 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii care nu depaseste un an sau amenda. Termenele aratate n prezentul articol se socotesc de la data savrsirii infractiuni i. n cazul infractiunilor continue termenul curge de la data ncetarii actiunii sau inactiunii, iar n cazul infractiunilor continuate, de la data savrsirii ultimei a ctiuni sau inactiuni. ntreruperea cursului prescriptiei Art. 123. - Cursul termenului prescriptiei pre

vazute n art. 122 se ntrerupe prin ndeplinirea oricarui act care, potrivit legii, t rebuie comunicat nvinuitului sau inculpatului n desfasurarea procesului penal. Dupa fiecare ntrerupere ncepe sa curga un nou termen de prescriptie. ntreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la in fractiune, chiar daca actul de ntrerupere priveste numai pe unii dintre ei. Prescriptia speciala Art. 124. - Prescriptia nlatura raspunderea penala oricte ntr eruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut n art. 122 este depas it cu nca jumatate. Prescriptia executarii pedepsei Art. 125. - Prescriptia nlatura executarea pedep sei principale. Prescriptia nu nlatura executarea pedepselor principale pronuntate pentru infract iunile contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie a executarii pedepsei Art. 126. - Termenele de prescri ptie a executarii pedepsei sunt: a) 20 de ani, cnd pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau nchisoarea mai mare de 15 ani; b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, n cazul celorlalte pedepse cu nchisoarea; c) 3 ani, n cazul cnd pedeapsa este amenda. Termenul de prescriptie a executarii sanctiunilor cu caracter administrativ prev azute n art. 181 si n art. 91 este de un an. Termenele aratate n alin. 1 se socotesc de la data cnd hotarrea de condamnare a ram as definitiva, iar cele aratate n alin. 2 curg de la ramnerea definitiva a hotarrii sau, dupa caz, de la data cnd poate fi pusa n executare, potrivit legii, ordonant a prin care s-a aplicat sanctiunea. n cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a suspendarii e xecutarii pedepsei sub supraveghere sau, dupa caz, a executarii pedepsei la locu l de munca, termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data cnd hotarrea de revoc are a ramas definitiva. Masurile de siguranta nu se prescriu. ntreruperea cursului prescriptiei executarii Art. 127. - Cursul termenului presc riptiei prevazute n art. 126 se ntrerupe prin nceperea executarii pedepsei sau prin savrsirea din nou a unei infractiuni. Sustragerea de la executare, dupa nceperea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii. Suspendarea cursului prescriptiei Art. 128. - Cursul termenului prescriptiei pr evazute n art. 122 este suspendat pe timpul ct o dispozitie legala sau o mprejurare de neprevazut ori de nenlaturat mpiedica punerea n miscare a actiunii penale sau c ontinuarea procesului penal. Cursul termenului prescriptiei prevazute n art. 126 este suspendat n cazurile si c onditiile prevazute n Codul de procedura penala. Prescriptia si reia cursul din ziua n care a ncetat cauza de suspendare. Termenele de prescriptie pentru minori Art. 129. - Termenele de prescriptie a r aspunderii penale si a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care

la data savrsirii infractiunii erau minori. Prescriptia executarii pedepsei care a nlocuit pedeapsa detentiunii pe viata Art . 130. - Executarea pedepsei nchisorii, atunci cnd aceasta nlocuieste pedeapsa dete ntiunii pe viata, se prescrie n 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ra mnerea definitiva a hotarrii de condamnare la detentiunea pe viata. Capitolul III LIPSA PLNGERII PREALABILE SI MPACAREA PARTILOR Lipsa plngerii prealabile Art. 131. - n cazul infractiunilor pentru care punerea n miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plngeri prealab ile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plngeri nlatura raspunderea penala. Retragerea plngerii prealabile, de asemenea, nlatura raspunderea penala. Fapta care a adus vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala, chiar daca plngerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele. Fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savrsirea ei, chiar daca plngerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei. n cazul n care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restrnsa, actiunea penala se pune n miscare si din ofic iu. mpacarea partilor Art. 132. - mpacarea partilor n cazurile prevazute de lege nlatur a raspunderea penala si stinge si actiunea civila. mpacarea este personala si produce efecte numai daca intervine pna la ramnerea defi nitiva a hotarrii. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu mpacarea se face numai de re prezentantii lor legali. Cei cu capacitate de exercitiu restrnsa se pot mpaca cu nc uviintarea persoanelor prevazute de lege. mpacarea produce efecte si n cazul n care actiunea penala a fost pusa n miscare din oficiu. Capitolul I V REABILITAREA Efectele reabilitarii Art. 133. - Reabilitarea face sa nceteze decaderile si int erdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare. Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare n functia din care infract orul a fost scos n urma condamnarii ori de rechemare n cadrele permanente ale fort elor armate sau de redare a gradului militar pierdut. De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, cu except ia celei prevazute n art. 112 lit. d). Reabilitarea de drept Art. 134. - Reabilitarea are loc de drept n cazul condamna rii la amenda sau la pedeapsa nchisorii care nu depaseste un an, daca n decurs de 3 ani condamnatul nu a savrsit nici o alta infractiune. Reabilitarea judecatoreasca Art. 135. - Condamnatul poate fi reabilitat, la cer ere, de instanta judecatoreasca: a) n cazul condamnarii la pedeapsa nchisorii mai mare de un an pna la 5 ani, dupa t recerea unui termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pro nuntate; b) n cazul condamnarii la pedeapsa nchisorii mai mare de 5 ani pna la 10 ani, dupa

trecerea unui termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pr onuntate; c) n cazul condamnarii la pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, dupa trecerea unu i termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate; d) n cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau nlocuite cu pedeapsa nchisori i, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata ped epsei cu nchisoare. Procurorul general poate dispune, n cazuri exceptionale, reducerea termenelor pre vazute n acest articol. Calculul termenului de reabilitare Art. 136. - Termenele prevazute n art. 134 si 135 se socotesc de la data cnd a luat sfrsit executarea pedepsei principale sau d e la data cnd aceasta s-a prescris. Pentru cei condamnati la pedeapsa cu amenda termenul curge din momentul n care am enda a fost achitata sau executarea ei s-a stins n alt mod. n caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge d e la data actului de gratiere. Conditiile reabilitarii judecatoresti Art. 137. - Cererea de reabilitare judeca toreasca se admite daca cel condamnat ntruneste urmatoarele conditii: a) nu a suferit o noua condamnare n intervalul prevazut n art. 135; b) si are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si n cazul cnd are vrsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca; c) a avut o buna conduita; d) a achitat n ntregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul cnd partea vatamata a renuntat la despagubi ri, sau cnd instanta constata ca cel condamnat si-a ndeplinit n mod regulat obligat iile privitoare la dispozitiile civile din hotarrea de condamnare. Cnd instanta constata ca nu este ndeplinita conditia de la lit. d), dar aceasta nu se datoreste relei-vointe a condamnatului, poate dispune reabilitarea. Rennoirea cererii de reabilitare Art. 138. - n caz de respingere a cererii de rea bilitare, nu se poate face o noua cerere dect dupa un termen de 3 ani, n cazul con damnarii la pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani n cazul condamnarii la pedeapsa nchisorii mai mare de 5 ani si dupa un termen de un an n celelalte cazuri; aceste termene se socotesc de la data respingerii cererii. Conditiile aratate n art. 137 trebuie sa fie ndeplinite si pentru intervalul de ti mp care a precedat noua cerere. Cnd respingerea cererii se bazeaza pe lipsa de forme, ea poate fi rennoita potrivi t dispozitiilor Codului de procedura penala. Anularea reabilitarii Art. 139. - Reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cnd dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnar e, care daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare. TITLUL VIII NTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII N LEGEA Dispozitii generale Art. 140. - Ori de cte sau o expresie din cele aratate n prezentul azut n articolele urmatoare, afara de cazul PENALA ori legea penala foloseste un termen titlu, ntelesul acestora este cel prev cnd legea penala dispune altfel.

Legea penala Art. 141. - Prin "lege penala" se ntelege orice dispozitie cu carac ter penal cuprinsa n legi sau decrete. Teritoriul Art. 142. - Prin termenul "teritoriu" din expresiile "teritoriul Romn

iei" si "teritoriul tarii" se ntelege ntinderea de pamnt si apele cuprinse ntre fron tiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subs olul si spatiul aerian ale acesteia. Infractiune savrsita pe teritoriul tarii Art. 143. - Prin "infractiune savrsita p e teritoriul tarii" se ntelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat n art . 142 sau pe o nava ori o aeronava romna. Infractiunea se considera savrsita pe teritoriul tarii si atunci cnd pe acest teri toriu ori pe o nava sau aeronava romna s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infractiunii. Savrsirea unei infractiuni Art. 144. - Prin "savrsirea unei infractiuni" sau "com iterea unei infractiuni" se ntelege savrsirea oricareia dintre faptele pe care leg ea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participar ea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. Public Art. 145. - Prin termenul "public" se ntelege tot ce priveste autoritatil e publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de inte res public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publi ca, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. Consecinte deosebit de grave Art. 146. - Prin "consecinte deosebit de grave" se ntelege o paguba materiala mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre uni tatile la care se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice. Functionar public si functionar Art. 147. - Prin "functionar public" se ntelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost nvestita, o nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, n serviciul u nei unitati dintre cele la care se refera art. 145. Prin "functionar" se ntelege persoana mentionata n alin. 1, precum si orice salari at care exercita o nsarcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect cele pre vazute n acel alineat. Art. 148. - Abrogat. Rude apropiate Art. 149. - "Rude apropiate" sunt ascendentii si descendentii, f ratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin nfiere, po trivit legii, astfel de rude. Dispozitiile din legea penala privitoare la rude apropiate, n limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica n caz de nfiere cu efecte depline, persoanei nfia te ct si descendentilor acesteia si n raport cu rudele firesti, iar n caz de nfiere cu efecte restrnse, nfiatului ct si descendentilor acestuia si n raport cu rudele nfi etorului. Secrete de stat si nscrisuri oficiale Art. 150. - "Secrete de stat" sunt documen tele si datele care prezinta n mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarre a Guvernului. "nscris oficial" este orice nscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati. Arme Art. 151. - "Arme" sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel de clarate prin dispozitii legale.

Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost ntrebuintate pentru atac. Fapta savrsita n public Art. 152. - Fapta se considera savrsita "n public" atunci cn d a fost comisa: a) ntr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil public ului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana; b) n orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe per soane; c) n loc neaccesibil publicului, cu intentia nsa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane; d) ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintr e persoanele participante; e) prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului. Timp de razboi Art. 153. - "Timp de razboi" este intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la nceperea operatiilor de razboi pna la data trecer ii armatei la starea de pace. Calculul timpului Art. 154. - La calcularea timpului ziua se socoteste de 24 de ore si saptamna de 7 zile. Luna si anul se socotesc mplinite cu o zi nainte de ziu a corespunzatoare datei de la care au nceput sa curga. PARTEA SPECIALA TITLUL I INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI Tradarea Art. 155. - Fapta cetateanului romn sau a persoanei fara cetatenie, dom iciliata pe teritoriul statului romn, de a intra n legatura cu o putere sau cu o o rganizatie straina ori cu agenti ai acestora, n scopul de a suprima sau stirbi un itatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin actiu ni de provocare de razboi contra tarii sau de nlesnire a ocupatiei militare strai ne, ori de subminare economica sau politica a statului, ori de aservire fata de o putere straina, sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase mpotriva sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune p e viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tradarea prin ajutarea inamicului Art. 156. - Fapta cetateanului romn sau a pers oanei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului romn, care, n timp de razb oi: a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale forte lor armate romne sau care servesc apararii; b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului; c) procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel; d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romne sau a armatelor aliate, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu n chisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul romn sau persoana fara cetatenie d omiciliata pe teritoriul statului romn, care, n timp de razboi, lupta sau face par te din formatii de lupta mpotriva statului romn sau a aliatilor sai. Tradarea prin transmitere de secrete Art. 157. - Transmiterea secretelor de sta t unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurar ea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de asemene a documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, n scopul transmi terii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, savrsite de

un cetatean romn sau de o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul stat ului romn, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si imp ortanta lor fac ca fapta savrsita sa pericliteze siguranta statului, se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Actiunile dusmanoase contra statului Art. 158. - Faptele prevazute n art. 155 si n art. 156, savrsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului romn, se pedepsesc cu detentiune pe viata s au cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Spionajul Art. 159. - Faptele prevazute n art. 157, savrsite de un cetatean strai n sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului ro mn, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Atentatul care pune n pericol siguranta statului Art. 160. - Atentatul savrsit co ntra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care ndeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, n mprejura ri care fac ca fapta sa puna n pericol siguranta statului, se pedepseste cu deten tiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor dreptu ri. Atentatul contra unei colectivitati Art. 161. - Atentatul savrsit contra unei co lectivitati prin otraviri n masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc , de natura sa slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata s au cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Subminarea puterii de stat Art. 162. - Actiunea armata de natura sa slabeasca p uterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Orice alte actiuni violente savrsite de mai multe persoane mpreuna, de natura sa a traga aceleasi urmari, se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzic erea unor drepturi. Actele de diversiune Art. 163. - Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuintare, n ntregime sau n parte, prin explozii, incendii sau n orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de comunicatie, mijloa celor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor, produselor i ndustriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca n orice mod atingere sigurantei statului, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Art. 164. - Abrogat. Subminarea economiei nationale Art. 165. - Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refera art. 145, ori de a mpiedica activitatea normala a acesteia, da ca fapta este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu nchisoa re de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta prevazuta n alineatul precedent a produs pagube importante economiei n ationale, pedeapsa este detentiunea pe viata sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Propaganda n favoarea statului totalitar Art. 166. - Propaganda n vederea instaur arii unui stat totalitar, savrsita prin orice mijloace, n public, se pedepseste cu

nchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Propaganda consta n raspndirea, n mod sistematic, sau n apologia unor idei, concepti i sau doctrine cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti. Actiuni mpotriva ordinii constitutionale Art. 1661. - Initierea, organizarea, sa vrsirea sau sprijinirea de actiuni care pot pune n pericol sub orice forma ordinea constitutionala, caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizib il al statului romn se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea u nor drepturi. Fapta de a ndemna publicul la savrsirea faptelor prevazute n alin. 1 se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Daca fapta prevazuta n alin. 2 a avut ca urmare savrsirea infractiunii la care s-a ndemnat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infractiune. ntreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin violenta a ordinii constitu tionale se pedepseste cu nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor dre pturi. Complotul Art. 167. - Initierea sau constituirea unei asociatii sau grupari n sc opul savrsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute n art. 155-163, 165 si 1661 , ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asociatii sau gr upari se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare dect sanctiunea prevazuta de lege pe ntru cea mai grava dintre infractiunile care intra n scopul asociatiei sau grupar ii. Daca faptele prevazute n alin. 1 au fost urmate de savrsirea unei infractiuni, se aplica regulile de la concursul de infractiuni. Nu se pedepseste persoana care, savrsind fapta prevazuta n alin. 1 sau 3, o denunt a mai nainte de a fi fost descoperita. Compromiterea unor interese de stat Art. 168. - Distrugerea, alterarea ori ascu nderea unui document sau nscris n care sunt stabilite drepturi ale statului romn n r aport cu o putere straina, daca fapta este de natura a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Comunicarea de informatii false Art. 1681. - Comunicarea sau raspndirea, prin or ice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, daca fapta este de natura sa aduca atingere sigurantei statului sau relatiilor i nternationale ale Romniei, se pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani. Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului Art. 169. - Divulgar ea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor do cumente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de servici u, daca fapta este de natura sa puna n pericol siguranta statului, se pedepseste cu nchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Detinerea n afara ndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, daca fapta este de natura sa puna n pericol siguranta statului, se pedepse ste cu nchisoare de la 5 la 10 ani. Cu pedeapsa prevazuta n alin. 2 se sanctioneaza detinerea n afara ndatoririlor de s erviciu a altor documente n vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna n pericol siguranta statului.

Daca faptele prevazute n alineatele precedente sunt savrsite de orice alta persoan a, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 7 ani. Nedenuntarea Art. 170. - Omisiunea de a denunta de ndata savrsirea vreuneia dintr e infractiunile prevazute n art. 155-163, 165, 1661 si 167 se pedepseste cu nchiso are de la 2 la 7 ani. Omisiunea de a denunta, savrsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste . Nu se pedepseste persoana care mai nainte de a se fi nceput urmarirea penala pentr u infractiunea nedenuntata, ncunostinteaza autoritatile competente despre acea in fractiune sau care, chiar dupa ce s-a nceput urmarirea penala ori dupa ce vinovat ii au fost descoperiti, a nlesnit arestarea acestora. Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain Art. 171. - Infractiunile contra vietii, integritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii, savr site mpotriva reprezentantului unui stat strain, se sanctioneaza cu pedeapsa prev azuta de lege pentru fapta savrsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani. Actiunea penala se pune n miscare la dorinta exprimata de guvernul strain. Unele cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei Art. 172. - Participantul la infractiunile prevazute n prezentul titlu nu se pedepseste, daca denunta n tim p util savrsirea infractiunii, astfel ca sa fie mpiedicata consumarea ei, sau daca mpiedica el nsusi consumarea infractiunii si apoi o denunta. Participantul care, dupa ce urmarirea penala a nceput ori infractorii au fost des coperiti, nlesneste arestarea acestora, se sanctioneaza cu o pedeapsa ale carei l imite se reduc la jumatate. Sanctionarea tentativei, tainuirii si favorizarii Art. 173. - Tentativa infract iunilor prevazute n prezentul titlu se pedepseste. Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentel or, precum si luarea de masuri n vederea comiterii infractiunilor prevazute n art. 156, 157, 159-163, 165, 166, 1661 si art. 158 raportat la infractiunea de trada re prin ajutarea inamicului. Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile din acest titlu se pedepses c cu nchisoare de la 3 la 10 ani. Pedeapsa aplicata tainuitorului sau favorizatorului nu poate fi mai mare dect ped eapsa prevazuta de lege pentru autor. Tainuirea si favorizarea savrsite de sot sau de o ruda apropiata n cazul infractiu nilor prevazute n art. 155-163, 165, 1661 si 167 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevazute n alin. 3 se reduc la jumatate, iar n cazul celorlalte infractiuni tainu irea si favorizarea nu se pedepsesc. TITLUL II INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI Capitolul I INFRACTIUNI CONTRA VIETII, INTEGRITATII CORPORALE SI SANATATII Sectiunea I Omuciderea Omorul Art. 174. - Uciderea unei persoane se pedepseste cu nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. Omorul calificat Art. 175. - Omorul savrsit n vreuna din urmatoarele mprejurari: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra sotului sau unei rude apropiate; d) profitnd de starea de neputinta a victimei de a se apara; e) prin mijloace ce pun n pericol viata mai multor persoane; f) n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau aresta re, ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a nlesni sau a ascunde savrsirea altei infractiuni; i) n public, se pedepseste cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste. Omorul deosebit de grav Art. 176. - Omorul savrsit n vreuna din urmatoarele mpreju rari: a) prin cruzimi; b) asupra a doua sau mai multor persoane; c) de catre o persoana care a mai savrsit un omor; d) pentru a savrsi sau a ascunde savrsirea unei tlharii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, n timpul sau n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, se pe depseste cu detentiune pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzi cerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste. Pruncuciderea Art. 177. - Uciderea copilului nou-nascut, savrsita imediat dupa n astere de catre mama aflata ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, se pe depseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Uciderea din culpa Art. 178. - Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu nchisoare de la unu la 5 ani. Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilo r de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuare a unei anume activitati, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Cnd uciderea din culpa a unei persoane este savrsita de un conducator de vehicul c u tractiune mecanica, avnd n snge o mbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sa u care se afla n stare de ebrietate, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savrsita din culpa, de orice alta perso ana n exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla n stare de ebrietate. Daca prin fapta savrsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la ma ximul pedepselor prevazute n alineatele precedente se poate adauga un spor pna la 3 ani. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii Art. 179. - Fapta de a determina sau de a nlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau ncercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani.

Cnd fapta prevazuta n alineatul precedent s-a savrsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era n stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapna pe actele sale, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani. Sectiunea II Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii Lovirea sau alte violente Art. 180. - Lovirea sau orice acte de violenta cauzat oare de suferinte fizice se pedepsesc cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru v indecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala. Vatamarea corporala Art. 181. - Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corp orale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale d e cel mult 60 de zile se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala. Vatamarea corporala grava Art. 182. - Fapta prin care s-a pricinuit integritati i corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medi cale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele conseci nte: pierderea unui simt sau organ, ncetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea n primejdie a viet ii persoanei, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Cnd fapta a fost savrsita n scopul producerii consecintelor prevazute n alineatul pr ecedent, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani. Tentativa faptei prevazute n alin. 2 se pedepseste. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte Art. 183. - Daca vreuna dintre fap tele prevazute n art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nch isoarea de la 5 la 15 ani. Vatamarea corporala din culpa Art. 184. - Fapta prevazuta n art. 180 alin. 2 car e a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 10 zile, precum si cea prevazuta n art. 181, savrsite din culpa, se pedepsesc c u nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute n art. 182 alin. 1, pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Cnd savrsirea faptei prevazute n alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor l egale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anume activitati, pedeapsa este nchisoarea de la 3 lun i la 2 ani sau amenda. Fapta prevazuta n alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sa u a masurilor de prevedere aratate n alineatul precedent se pedepseste cu nchisoar e de la 6 luni la 3 ani. Pentru faptele prevazute n alin. 1 si 3, actiunea penala se pune n miscare la plnge

rea prealabila a persoanei vatamate. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala. Sectiunea III Avortul Provocarea ilegala a avortului Art. 185. - ntreruperea cursului sarcinii, prin o rice mijloace, savrsita n vreuna dintre urmatoarele mprejurari: a) n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop ; b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate; c) daca vrsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamni, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. ntreruperea cursului sarcinii, savrsita n orice conditii, fara consimtamntul femeii n sarcinate, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drept uri. Daca prin faptele prevazute n alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii nsarcinate vreo vatam are corporala grava, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea u nor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii nsarcinate, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. n cazul cnd fapta prevazuta n alin. 2 si 3 a fost savrsita de medic, pe lnga pedeapsa nchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c). Tentativa se pedepseste. Nu se pedepseste ntreruperea cursului sarcinii efectuata de medic: a) daca ntreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatate a sau integritatea corporala a femeii nsarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlaturat altfel; b) n cazul prevazut n alin. 1 lit. c), cnd ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale; c) n cazul prevazut n alin. 2, cnd femeia nsarcinata s-a aflat n imposibilitate de asi exprima vointa, iar ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terape utice, potrivit dispozitiilor legale. Art. 186. - Abrogat. Art. 187. - Abrogat. Art. 188. - Abrogat.