Sunteți pe pagina 1din 5

Din punct de vedere antropogenetic, omul reprezinta o entitate in sine, de neinlocuit din punct de vedere structural, morfologic si functional,

avand particularitati somato-psihice individuale si o psihologie individuala tradusa prin modalitati de comportament si reactii proprii in raport cu mediul exterior si cu impactul socio-relational. Devianta este ,conform dictionarului psihologic,tipul de conduita care se abate de la regulile admise de societate.Din punct de vedere al asistentei sociale,ea reprezinta ansamblul comportamentelor care se indeparteaza de la normele si valorile sociale acceptate si recunoscute de cea mai mare parte dintre membrii societatii si in baza carora functioneaza grupul ca sistem de referinta. Conceptul de devianta a aparut in sociologia americana la inceputul anilor 50 inlocuind concepte cum ar fi dezorganizare sociala,patologie sociala etc.Fenomenul de devianta sociala,manifestat sub forma delicventei juvenile,si nu numai, reprezinta o problema sociala complexa,rezultata din interactiunea conjugata a unor cauze individuale si a unor conditii favorizante.Printre cativa dintre factorii caracteristici formarii deviantei sociale,am putea enumera: -haosul creat in sistemul legislativ de dupa perioada decisiva a anului 1989

-libertatea,familiala si educativa -cresterea costului vietii -inadaptare,marginalizare -mediul familial disfunctional -anturajul etc n orice societate, familia constituie factorul primordial al formarii si socializarii copilului, reprezentnd cadrul fundamental in interiorul caruia sunt satisfacute nevoile sale psihologice si sociale si indeplinite etapele intregului sau ciclu de crestere si dezvltare. Cnd vorbim despre "socializare morala" in cadrul familiei, vorbim despre educatie, cu alte cuvinte despre "o actiune metodica desfasurata de generatia adulta in vederea socializarii tinerei generatii" prin formularea unui ideal educativ, a unor scopuri si obiective, prin alegerea mijloacelor necesare, organizarea activitatilor etc.Se considera ca un copil este nesocializat sau deviant atunci cnd nu accept sau se abate de la normele si valorile unanim recunoscute si adopta comportamente indezirabile din punct de vedere moral. Devianta este fie o consecinta indirecta a socializarii imperfecte sau a esecului acestui proces datorat unor carente in educarea parentala si a unui climat inadecvat, fie o consecinta a unei "socializari negative" care presupune abaterea de la normele sociale recunoscute dar, in schimb conformitatea cu normele si valorile unui grup social, el insusi deviant. Industrializarea, urbanizarea, migratia, modernizarea sunt cteva din procesele specifice progresului, ele antrennd multiple modificari privind structura familiei pe plan cultural, educational, biologico-sanitar etc.,fapt ce duce la un procentaj ridicat al fenomenului de devianta. Alterarile izolate sau

complexe ale acestor elemente diferite, realizeaza patologia personalitatii sau anormalitate, dupa cum o numesc unii autori. Asa cum observa A Porot termenul de anormalitate se aplica tuturor indivizilor ale caror resurse intelectuale, echilibru psihic si comportament obisnuit, (normal) scapa masurii si regulilor comune. Din punct de vedere medical anormalitatea exprima variate forme de perturbare a personalitatii ce instituie disociabilitatea , tulburarea constiintei de sine, sau defectul de comunicare interumana. Din punct de vedere social, ea reprezinta diferite forme de devianta comportamentala, adica abateri de la norma. Este evident insa ca nu orice act de devianta se inscrie in registrul anormalitatii, ci numai acela care implica dezorganizarea personalitatii. In acest sens, orice act de delincventa reprezinta un act de devianta comportamentala, dar nu orice delincvent reprezinta un bolnav psihic. Politicile de protectie sociala promovate de stat vizeaza apararea, respectarea si promovarea drepturilor omului, ale oricarei fiinte umane si reprezinta fundamentul solidaritatii sociale. Aceasta din urma are nevoie de un sistem coerent de actiuni preventive, de politici sociale la nivel global si de actiuni si institutii la diferite nivele.Pentru eficientizarea politicilor sociale este nevoie de o identificare a problemelor majore precum si de o definire a obiectivelor propuse si a rolurilor indeplinite de sistemul public si privat in finantarea si asigurarea masurilor. In cadrul protectiei sociale, serviciile sociale, precum si beneficiile sociale noncontributorii formeaza sistemul global de asistenta sociala. Acest sistem cuprinde un ansamblu de masuri si demersuri intreprinse pe baza principiului solidaritatii sociale, prin care sunt sprijinite persoanele aflate in dificultate indiferent de contributia lor anterioara, pentru a avea un nivel de trai decent, pentru a depasi situatii de criza, pentru a beneficia de drepturile oricarei fiinte umane (la viata, la

securitatea persoanei, la familie, la sanatate, la educatie, la integrare sociala si profesionala). Serviciile sociale - componenta a sistemului de asistenta sociala - sunt prestate in mediul deschis in care persoana aflata in dificultate traieste in mod obisnuit si in institutiile de asistenta sociala. Sorin Brasoveanu-Adaptarea asistentei sociale la nevoile persoanelor vulnerabile Rolul asistentului social consta in aplicarea profesionala a valorilor asistentei sociale, a principiilor si tehnicilor in vederea atingerii urmatoarelor scopuri: ajutarea oamenilor de a obtine servicii tangibile, oferirea de servicii de consiliere si psihoterapie pentru indivizi, familii si grupuri; ajutarea comunitatilor sau a grupurilor sa-si imbunatateasca serviciile sociale si de sanatate si incurajarea in participarea proceselor legislative.In cazul de fata rolul asistentului social este de a preveni, a interveni si de a gasi diverse alte forme de protectie in cadrul cazurilor de devianta sociala.Sunt,de asemenea,foarte importante functiile asistentului social de promovare ,reabilitare ,mentinere si imbunatatire a functionarii indivizilor,ceea ce reprezinta,totodata,usurarea bunului mers al sistemului si societatii. Alaturi de aceste scopuri si atributiuni, asistentul social mai beneficiaza si de reglementarile legislative date in vederea ajutorarii persoanelor aflate in cauza. Scopul asistentului social este sa potriveasca nevoile cu resursele,astfel incat,mai tarziu resursele sa vina in intampinarea nevoilor.Astfel,asistentul social trebuie sa isi foloseasca mediator,planificator,avocat etc. De asemenea,asistentul social poate veni in ajutorul persoanelor deviante , asigurand clientului serviciile de asistenta sociala si cele de cunostintele si valorile si impreuna cu metodologia asistentei sociale,sa intruneasca rolul de abilitator ,educator,

ingrijiri socio-medicale,prin formarea unei echipe specializate,pentru intocmirea unui plan de servicii.Toate aceste actiuni sunt structurate in masura in care sa se poata preveni ,orice actiune a unuia sau mai multi indivizi de abatere de la conduita sociala.Desi,munca aceasta,ar parea sisifica,este laudabil faptul ca se inregistreaza din ce in ce mai multe proiecte,demarate de ONG-uri, asociatii,in colaborare cu voluntari,scoli si comunitati

Adauga Tag-uri