linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 1 of 14

de la DOS/Win la Linux

tips & tricks

links

distributii linux

de la DOS/Win la linux
1. Introducere 1.1. Linux & Windoze 1.2. Ce-ar mai fi de stiut 1.3. Daca nu mai ai rabdare... 2. Fisiere si Programe 2.1. Fisiere: Notiuni introductive 2.2. Link-uri simbolice 2.3. Permisiuni si drepturi de accesare 2.4. Corespondenta comenzilor DOS - Linux 2.5. Rularea programelor: multitasking si sesiuni 2.6. Rularea programelor pe calculatoare la distanta 3. Utilizarea directoarelor 3.1. Directoare: Notiuni introductive 3.2. Permisiunile directoarelor 3.3. Corespondenta comenzilor DOS - Linux 4. Floppy-uri, Hard Disk-uri ... 4.1 Managementul dispozitivelor 5. Am nevoie de ceva Windows! 6. Optimizarea sistemului 6.1. Fisiere de initializare a sistemului 6.2. Fisiere de initializare a programelor 7. Ce e bine sa stiti 7.1. Utilizarea tar & gzip 7.2. Instalarea aplicatiilor 7.3. Lucruri de stiut fara de care nu se poate 7.4. Extensii des intalnite si programele aferente 8. Sfarsit ?

1. Introducere 1.1. Linux si Windoze In aparenta Linux-ul nu este la fel de usor de folosit si de configurat precum Windows sau Mac, dar instaland una dintre ultimele distributii Linux (RedHat, Mandrake, SuSE, Slackware, Caldera, Corel Linux...) veti descoperi contrariul. Veti intalni o multime de programe care faciliteaza configurarea majoritatea avind o interfata facila si sugestiva. In Linux veti intalni lucruri surprinzatoare pentru un sistem de operare. Si nu uitati: Linux-ul si DOS/Windows pot coexista pe acelasi computer. Pentru a intelege acest manual se presupune ca: - ai habar de comenzile si conceptele fundamentale DOS; - Linux-ul, eventual cu X Window, este instalat corect pe PC-ul tau; - shell-ul -echivalentul COMMAND.COM- este bash;

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 2 of 14

- esti constient ca acest ghid nu este decat un material introductiv incomplet. Pentru mai multe informatii apelati la manualele "oficiale" de la http://www.linuxdoc.org/ Nu uitati: Windows si Linux sunt total diferite, spre deosebire de DOS, care este un fel de ruda foarte indepartata a UNIX-ului. 1.2. Ce-ar mai fi de stiut Daca dupa ce ai instalat Linux-ul si programele necesare pe PC-ul tau, ai pornit sistemul, ai introdus user-ul si parola si te intrebi: "Ei, si acum ce fac ? ". Nu te nelinisti. Esti aproape gata sa faci aceleasi lucruri pe care le faceati in DOS/Windows, si chiar mai mult. Daca te-ai fi aflat in DOS in loc de Linux, te-ai fi ocupat cu unul din urmatoarele task-uri: - rularea programelor; - administrarea fisierelor; - formatarea disk-urilor si copierea fisierelor de pe/pe ele; - configurarea/editarea AUTOEXEC.BAT si a CONFIG.SYS; - scrierea/crearea propriilor fisiere .BAT si /sau a propriilor programe in Qbasic si/sau C/Pascal; - crearea de documente si de grafica; - ascultarea de CD-uri si de Mp3-uri; - navigarea pe Internet si chat-ul. Te vei i bucura sa afli ca potii face toate acestea si in Linux, la fel ca in DOS/Windows. In DOS, utilizatorul obisnuit foloseste o mica parte din cele peste 100 de comenzi existente: intr-o anumita masura, la fel se intampla si in Linux. Ne-au mai ramas cateva lucruri de subliniat inainte de a trece mai departe: - mai intai cum se iese din Linux. Daca te afli in text mode (console mode) apasa CTRL-ALT-DEL, astepti ca sistemul sa te anunte ca totul e OK si poti inchide calculatorul. Daca te afli in X Window, alegi Logout sau Exit (in functie de interfata), sau pur si simplu apasa CTRL-ALTBACKSPACE, si apoi CTRL-ALT-DEL . Nu inchideti sau nu resetati NICIODATA PC-ul direct : acest lucru poate dauna sistemului ; - spre deosebire de DOS, datorita caracterului sau multiuser, Linux-ul are incorporate mecanisme de securitate. Unele fisiere si directoare au anumite permisiuni, care impiedica accesarea lor de catre un utilizator obisnuit (vezi sectiunea Permisiuni ). Numai utilizatorul cu login-ul root le poate accesa, acesta fiind administratorul sistemului. Si tu poti fi root daca lucrezi pe propriul calculator. In DOS/ Windows, dimpotriva, nimic si nimeni nu te va impiedica sa stergi, din greseala, tot hard-disk-ul; Daca ai nevoie de ajutor: - pentru comenzile interne ale shell-ului, tasteaza help; - in cazul unei anumite comenzi, tasteza man nume care te trimite la pagina din manual ce corespunde numelui acelei comenzi. De asemenea tasteaza info nume si vei accesa pagina info a comenzii, daca aceasta exista. Info este un sistem de documentatie hypertext, ceva mai greu de perceput pentru incepatori. In cele din urma poti apela la apropos nume sau la what is nume, dupa care tastezi ?q? pentru exit. Mare parte din puterea si flexibilitatea Linux-ului provine din concepte simple, ca : redirectionarea si transferul, transmisibilitatea fiind mult mai influenta decat in DOS. Comenzi simple pot fi folosite unitar pentru a indeplini task-uri complexe. Profita de toate acestea! Conventii: <?> desemneaza ceva ce trebuie specificat, in timp ce [?] desemneaza o optiune. Exemplu: $ tar -tf <file.tar>[> redir_file] file.tar trebuie precizat, insa redirectionarea la redir_file este optionala.

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 3 of 14

1.3. Daca nu mai ai rabdare Arunca o privire la tabelul de mai jos:

DOS BACKUP CD dirname\ COPY file1 file2 DEL file DELTREE dirname DIR HELP command MD dirname PRINT file PRN RD dirname MOVE file1 file2 NUL REN file1 file2 DIR file /S EDIT file

Linux tar -Mcvf device dir/ cd dirname/ cp file1 file2 rm file rm -R dirname/ ls man command mkdir dirname/ lpr file /dev/lp0, /dev/lp1 rmdir dirname/ mv file1 file2 /dev/null mv file1 file2 find . -name file vi file

Note total diferit aproape aceeasi sintaxa atentie: nu exista undelete ! sintaxa diferita aproape acelasi lucru aproape aceeasi sintaxa nu merge pt. fisiere multiple total diferit nu o sa va placa sa folositi vi. Incercati emacs, jed sau pico

FORMAT RESTORE TYPE file WIN 2. Fisiere si programe 2.1. Fisiere: Notiuni introductive

fdformat, mount, umount tar -Mxpvf device less file startx

sintaxa diferita less este mult mai bun la poli opusi

Linux-ul are un sistem de fisiere -adica "structura directoarelor si fisierelor din Linux "- care seamana putin cu cel din DOS. Fisierele au nume care se conformeaza anumitor reguli speciale, sunt stocate in directoare, unele sunt executabile si dintre acestea majoritatea au command switch. In plus, poti folosi caractere wild card, redirectionarea si transferul. Exista totusi unele diferente: - in DOS, numele fisierelor se afla in asa-zisa forma 8.3 (nume din 8 caractere+extensie din 3 caractere), de exemplu TESTPAGE.TXT. In Linux (si in Windows 9x) se poate si mai bine. Daca ai folosit pentru a instala Linux-ul un sistem de fisiere ca ext2 sau umsdos, poti atribui fisierelor nume mai lungi (pana la 255 de caractere), care sa contina mai mult de un punct. De exemplu: Acesta.este.Un.fisier.cu.nume.Lung Ai remarcat ca am folosit atat caractere mari cat si mici. Caracterele mari sau mici in numele de fisiere si in comenzi sunt diferite. Astfel, FISIER.tar.gz si fisier.tar.gz sunt doua fisiere diferite. ls este o comanda, iar LS o greseala; - tilizatorii Windows 9x vor dori sa foloseasca nume de fisiere lungi si in Linux. In cazul in care numele unui fisier contine spatii (nerecomandabil dar posibil) acesta trebuie incadrat intre ghilimele ori de cate ori va referiti la el. Exemplu:

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 4 of 14

$ # urmatoarea comanda creeaza un director numit "fisiere vechi" $ mkdir "fisiere vechi" $ ls fisiere vechi bin tmp Anumite caractere nu ar trebui dar pot fi utilizate: ! * $ &. - nu exista extensii precum .COM si .EXE pentru programe sau .BAT pentru fisiere batch. Fisierele executabile sunt marcate printr-un asterisk '*' la sfarsitul numelui cand se executa comanda ls -F. Exemplu: $ ls -F nume_director/ pamela.jpg cjpg* script* old~ Fisierele cjpg* si script* sunt executabile. In DOS fisierele backup au extensia .BAK. In Linux au la sfarsitul numelui caracterul '~' (ex: old~) si sunt ascunse. Astfel dupa comanda ls se va afisa: $ ls nume_director/ pamela.jpg cjpg* script* In DOS pentru switch se folosea caracterul '/' pe cand in Linux se foloseste '- ' sau '--' . Exemplu: - in DOS: dir /s - in Linux: ls -R Multe programe DOS (ex: PKZIP, ARJ...) folosesc stilul de switch din Linux.

2.2. Legaturi simbolice (symbolic links) UNIX(Linux)-ul are un tip de fisier (foarte folositor) inexistent in DOS, numit legatura simbolica (symbolic link). Acesta este asemanator cu shortcut-ul din Windows. Exemple de legaturi simbolice existente in Linux: /usr/X11 este o legatura simbolica pentru /usr/X11R6 ; /dev/modem este o legatura simbolica pentru /dev/cua0 sau /dev/cua1 . Se pot crea legaturi simbolice atat pentru fisiere cat si pentru directoare. Sintaxa comenzii de creare a legaturilor simbolice: ln -s <fisier_sau_director> <numele_legaturii_simbolice> Exemplu: $ ln -s /usr/doc/c++/manual.txt c++manual.txt Astfel orice referire la fisierul c++manual.txt se va face de fapt la /usr/doc/manual.txt. Fisierele de tip legatura simbolica au la sfarsitul numelui simbolul '@'. Comanda ls -l afiseaza atat numele legaturii cat si fisierul/directorul la care se face referire. Exemplu: $ ls -F c++manual.txt@ $ ls -l c++manual.txt -> /usr/doc/c++/manual.txt

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 5 of 14

2.3. Permisiuni si drepturi de accesare In DOS/Win fisierele/directoarele au atributele: A (archive) - arhiva R (read-only) - doar pentru citire H (hidden) - ascuns S (system) - sistem In Linux fisierele ascunse au la inceputul numelui un punct (ex: .fisier_ascuns ). Mai mult decat atat fisierele au permisiuni (permissions) si un proprietar (owner) care apartine unui grup (group). Exemplu: $ ls -l /bin/ls -rwxr-xr-x 1 root bin 27281 Aug 23 2000 /bin/ls* root bin inseamna ca fisierul /bin/ls apartine utilizatorului root, grupul bin -rwxr-xr-x inseamna, de la stanga la dreapta: - tipul fisierului ( - =fisier normal, d =director, l =link) rwx sunt permisiunile pentru proprietarul fisierului ( read, write, e xecute) - (citire, scriere, executie); r-x permisiunile pentru grupul proprietarului fisierului ( read, execute) - (citire, executie); r-x permisiunile pentru restul de utilizatori (r ead, execute) - (citire, executie). De aceea fisierul /bin/ls nu poate fi sters decat de utilizatorul root (are dreptul de scriere asupra fisierului). Sintaxa comenzii pentru schimbarea permisiunilor unui fisier: chmod <cineXperm><fisier> unde: cine poate fi: u (utilizatorul, care este proprietarul fisierului), g (grup), o (altcineva) X care poate fi + (seteaza) sau - (anuleaza) perm reprezinta permisiunile: r (read - citire), w (write -scriere), x (execute - executie). Exemplu: $ chmod u+x fisier $ chmod +x fisier # seteaza dreptul de executie pentru proprietarul fisierului
$ chmod go-wx fisier # anuleaza dreptul de scriere si executie pentru toti in afara de proprietar $ chmod ugo+rwx fisier # seteaza dreptul de citire, scriere, executie a fisierului pentru toti utilizatorii $ chmod +s fisier # seteaza dreptul de executie pentru toti, cu privilegiile proprietarului

O exprimare mai simpla a permisiunilor poate fi facuta prin intermediul cifrelor. Astfel rwxr-xr-x poate fi scris ca 755 (fiecarei litere ii corespunde un bit: --- este 0, --x este 1, -w- este 2, -wx este 3 ...). Pare dificil dar dupa o perioada de timp te vei obisnui. Cea mai simpla si rapida metoda de schimbare a permisiunilor fisierelor este sa folosesti un manager de fisiere (ex: Midnight Commander - disponibil in majoritatea distributiilor Linux). Numai utilizatorul root (administratotul sistemului) poate schimba drepturile de acces ale tuturor utilizatorilor! 2.4. Corespondenta comenzilor DOS - Linux In stanga se afla comanda DOS iar in dreapta corespondentul Linux:

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 6 of 14

DOS COPY DEL MOVE REN TYPE nul prn, lpt1

Linux cp rm mv mv more, less, cat /dev/null /dev/lp0 or /dev/lp1, lpr

Operatori pentru redirectionare si pipe: < > >> | Caractere joker: * ? Exemple: DOS C:\TEST>COPY JOE.TXT JOE.DOC C:\TEST>COPY *.* TOTAL C:\TEST>COPY FRACTALI.DOC PRN C:\TEST>DEL TEMP C:\TEST>DEL *.BAK C:\TEST>MOVE PAPER.TXT TMP\ C:\TEST>REN PAPER.TXT PAPER.DOC C:\TEST>PRINT LETTER.TXT C:\TEST>TYPE LETTER.TXT C:\TEST>TYPE LETTER.TXT C:\TEST>TYPE LETTER.TXT> NUL n/a n/a Observatii: - caracterul asterisk (*) e mai "destept" in Linux: el poate fi folosit cu toate fisierele, cu exceptia celor ascunse (ex: p*r e valabil atat pentru "peter", cat si pentru "paper"; *c* se foloseste atat pentru "pack" cat si pentru "pick"); - cand folositi more, apasati SPACE pentru a citi fisierul in intregime, "q" sau CTRL-C pentru exit. less este mai interesant si iti permite sa folosesti sagetile pentru a vizualiza mai facil textul; - nu exista UNDELETE asa ca gandeste-te bine inainte sa stergi ceva; - pe langa <>>> din DOS, in Linux se foloseste 2> pentru redirectionarea mesajelor de eroare (stderr); - deasemenea 2>&1 redirectioneaza stderr in stdout, in timp ce 1>&2 vice versa; - Linux mai foloseste un tip de caractere joker: [ ] (ex: rm [abc]* sterge toate fisierele care incep cu a, b, c; rm * [I-M,1,2,3] sterge toate fisierele care se termina in I, J, K, L, M, 1, 2, 3); - nu exista RENAME ca in DOS. Deci comanda mv *.xxx *.yyy nu va functiona; - folositi cp -i si mv -i pentru a fi preveniti daca un fisier va fi suprascris. 2.5. Rularea programelor: multitasking si sesiuni Pentru a rula un program, scrie-i numele si apasa Enter, exact cum o faceai in DOS. Daca directorul (vezi sectiunea Utilizarea directoarelor ) in care se gaseste programul se afla in PATH (vezi sectiunea Optimizarea sistemului ) programul va fi rulat. Exceptie: spre deosebire de DOS, in Linux un program localizat in directorul curent nu va rula decat daca directorul este inclus in PATH. Daca numele fisierului este program , pentru a-l rula tasteaza ./program. Fiind un sistem multitasking, in Linux se pot rula mai multe programe (de acum le vom numi procese) simultan. Linux $ cp joe.txt joe.doc $ cat * > total $ lpr fractali.doc $ rm temp $ rm *~ $ mv paper.txt tmp/ $ mv paper.txt paper.doc $ lpr letter.txt $ more letter.txt $ less letter.txt $ cat letter.txt > /dev/null $ more *.txt *.asc $ cat section*.txt | less

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 7 of 14

Poti rula un proces (in foreground) in timp ce altele sunt rulate in fundal (in background). Mai mult, in Linux poti avea mai multe sesiuni (e ca si cum ai avea mai multe calculatoare la un loc!). Pentru a trece de la o sesiune la alta: ALT-F1 ... ALT-F2 Pentru a deschide o sesiune noua fara sa o parasesti pe cea curenta: $ su -<nume_login> Exemplu: $ su -root # pentru a deschide o sesiune cu drepturi de root
$ exit # pentru a inchide sesiunea curenta

Pentru a rula un proces (in foreground): $ nume_program [-switch] [parameteri] [< input] [> output] Pentru a rula un proces in fundal (background): $ nume_program [-switch] [parameteri] [< input] [> output] & [1] 123 shell-ul identifica procesul cu un numar de job (ex: [1] ) si cu PID (numar de identificare al procesului) (ex: 123) Pentrua vedea o lista cu procesele pornite si numarul PID: $ ps -a Pentrua opri un proces: $ kill <PID> Uneori procesele pot fi oprite doar cu una din comenzile: $ kill -15 <PID> $ kill -9 <PID> Shell-ul iti permite sa opresti, definitiv sau temporar, un proces, sa-l "trimiti" in background, sa-l "aduci" din background in foreground. In aceasta situatie procesele sunt numite job-uri. Pentru a vedea numarul job-urilor: $ jobs aici job-urile sint identificate dupa numarul lor, nu dupa PID Pentru a opri un proces ce ruleaza in foreground se foloseste combinatia de taste (nu da rezultat intotdeauna): CTRL-C Pentru a opri temporar un proces ce ruleaza in foreground : CTRL-Z Pentru a trimite un proces oprit temporar in fundal (background) (va deveni job): $ bg <job> Pentru a aduce un job in foreground: $ fg <job> Pentru a opri un job: $ kill <%job> unde <job> poate fi: 1, 2, 3, 4,... Folosind aceste comenzi puteti arhiva fisiere, formata un disk, dezarhiva, toate in acelasi timp, iar prompterul va fi tot la dispozitia ta pentru a introduce alte comenzi. Incearca acest lucru in Windows, doar pentru a vedea diferenta de performanta. Linux are un mod mai "inteligent" de a folosi resursele sistemului. 2.6. Rularea programelor pe calculatoare la distanta Pentru a rula un program pe un calculator aflat la distanta (remote computer) al carui IP este, de exemplu, remote.qcomputer.edu : $ telnet remote.qcomputer.edu

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 8 of 14

Atentie! Trebuie sa ai un cont pe acel calculator! Dupa logare, poti porni programul dorit. Daca esti in X (interfata grafica), poti rula chiar o aplicatie X. De exemplu: remote.freenet.edu este calculatorul aflat la distanta iar local.linux.box este masina ta Linux. Pentru a rula de pe local.linux.box un program X aflat pe remote.freenet.edu trebuie sa pornesti interfata X, dupa care pornesti xterm sau rxvt sau alt emulator de terminal si tastezi: $ xhost +remote.freenet.edu $ telnet remote.freenet.edu dupa logare tastezi: remote:$ DISPLAY=local.linux.box:0.0 remote:$ nume_program & (in loc de DISPLAY=local.linux.box:0.0 se poate pune setenv DISPLAY local.linux.box:0.0. Depinde de shell-ul calculatorului remote) Acum programul nume_program va porni pe remote.freenet.edu si va fi afisat pe monitorul calculatorului tau. Nu incerca acest lucru pe o conexiune dial-up pentru ca este prea lenta pentru a fi utilizabila! :( 3. Utilizarea directoarelor 3.1. Directoare: Notiuni introductive In DOS(Windows) directorul radacina este marcat prin \ iar in Linux prin /. Similar, directoarele sunt separate prin \ (in DOS), respectiv / (in Linux). Exemplu: DOS: C:\DOCUMENTE\XX\TEST_DOC.TXT Linux: /home/documente/xx/test_doc.txt .. (doua puncte) reprezinta directorul parinte iar . (un punct) directorul curtent. Atentie! Sistemul nu iti permite operatiunile de cd, rd sau md oriunde doresti in structura de directoare a sistemului. Fiecare utilizator are un director propriu numit /home/. 3.2. Permisiunile directoarelor Directoarele au si ele permisiuni (vesi sectiunea Permisiuni ), ca si fisierele, deci notiunile de utilizator, grup... raman valabile si in cazul lor. Pentru un director rx inseamna ca poti intra in acel director (cd), iar w inseaman ca poti sterge, modifica un fisier din acel director (dar numai in functie de permisiunile fisierului) sau chiar intreg directorul. Exemplu: $ chmod o-rwx /home/text #in afara de proprietar, ceilalti utilizatori nu vor putea accesa directorul /home/text 3.3. Corespondenta comenzilor DOS - Linux

DOS DIR CD MD RD

Linux ls, find, du cd, pwd mkdir rmdir

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 9 of 14

DELTREE MOVE Exemple:

rm -R mv

DOS C:\TEST>DIR C:\TEST>DIR FILE.TXT C:\TEST>DIR *.H *.C C:\TEST>DIR /P C:\TEST>DIR /A C:\TEST>DIR *.TMP /S C:\TEST>CD vezi note vezi note vezi note C:\TEST>CD \STUFF C:\TEST>CD..\TEMP\TRASH C:\TEST>MD PROGS C:\TEST>MOVE PROG .. C:\TEST>MD \PROGS\C C:\TEST>DELTREE TEMP\TRASH C:\TEST>RD PROGS C:\TEST>RD \PROGS\C

Linux $ ls $ ls file.txt $ ls *.h *.c $ ls | more $ ls -l $ find / -name "*.tmp" $ pwd $ cd $ cd ~ $ cd ~/temp $ cd /stuff $ cd ../temp/trash $ mkdir progs $ mv prog .. $ mkdir /progs/c $ rm -R temp/trash $ rmdir progs $ rmdir /progs/c

Note: - cand folosesti rmdir directorul pe care il stergi treguie sa fie gol. Pentru a sterge un director si toate fisierele pe care le contine trebuie folosita comanda rmdir -R - caracterul ~ este o scurtatura pentru directorul personal (home directory) Comanda cd ~ te va duce direct in directorul tau home, indiferent de locul in care te afli pe disk. - cd - anuleaza ultima comanda cd. 4. Floppy-uri, Hard Disk-uri ... 4.1 Managementul dispozitivelor Comanda DOS FORMAT A: face mai multe decat pare. De fapt executia sa cuprinde 3 etape, invizibile pentru utilizator: 1) disk-ul este formatat fizic 2) este creat sistemul de fisiere 3) disk-ul este pus la dispozitia utilizatorului Aceste 3 etape sunt parcurse separat in Linux: 1) pentru a formata un disk standard de 1.44 Mb: # fdformat /dev/fd0H1440 - /dev/fd0 reprezinta prima unitate floppy din sistem (A:) . H1440 reprezinta tipul disk-ului: high density, 1.44 Mb 2) se creeaza sistemul de fisiere: # mkfs -t ext2 -c /dev/fd0H1440 - ext2 este tipul sistemului de fisiere. Poate fi inlocuit si cu msdos pt crearea unui sistem de fisiere dos. 3) se monteaza disk-ul # mount -t ext2 /dev/fd0 /mnt/ floppy - /mnt/floppy este directorul in care se monteaza si din care va putea fi accesat disk-ul Acum disk-ul poate fi accesat, se pot scrie/sterge fisiere. Inainte de a fi scos din unitate disk-ul trebuie

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 10 of 14

"demontat": # umount /mnt /floppy Exemple:

DOS C:\>DIR A: C:\TEST>COPY A: *.* C:\TEST>COPY *.ZIP A: C:\TEST>A: A:>_

Linux $ ls /mnt/floppy $ cp /mnt/floppy/* /test $ cp *.zip /mnt/floppy $ cd /mnt/floppy /mnt/floppy/$ _

Poate fi folosit, in cazul disk-urilor cu sistem de fisiere msdos, pachetul de programe mtools care cuprinde aplicatii similare cu cele din DOS: mformat , mdir, mdel ... In acest fel sunt evitate comenzile mount / unmount dar fisierele de pe disk isi vor pierde drepturile de acces specifice Linux. Pentru a monta o unitate CDROM: # mount -t iso9660 /dev/cdrom /mnt/cdrom Pentru simplificarea procesului de mount/unmount se poate recurge la un mic truc prin modificarea fisierului /etc/fstab . Se mai adauga cateva linii, astfel: /dev/cdrom /dev/fd0 /dev/fd0 /mnt/cdrom /mnt/a /mnt/a: iso9660 msdos ext2 ro,user,noauto user,auto user,auto 00 0 0

Acum pentru a monta un floppy msdos, unul ext2 si un CDROM este de ajuns sa tastezi: $ mount /mnt/a: $ mount /mnt/a $ mount /mnt/cdrom Directoarele /mnt/a, /mnt/a:, /mnt/cdrom trebuie create in cazul in care nu exista. Prin procedee similare se pot monta hard disk-uri, formata partitii. In distributiile actuale de Linux exista programe specializate care simplifica foarte mult procesele de montare, formatare. 5. Am nevoie de ceva Windows! "Echivalentul" Windows-ului este sistemul grafic X11. Diferentele sunt insa foarte mari: - interfata Windows arata si se comporta la fel pe toate calculatoarele in timp ce X11 este mult mai configurabil. Pentru Windows au aparut cateva programe care modifica interfata grafica ( Desktop X , Window Blinds , Talisman ) dar, cu toate ca prin folosirea lor interfata grafica este mai atragatoare, in general sunt mari consumatoare de resurse si incompatibile cu anumite aplicatii. Pentru X11 aspectul general este dat de o componenta numita window manager. La ora actuala exista o multime de window managere (foarte configurabile) si de aceea e greu sa gasesti doua sisteme Linux cu acelasi aspect al interfetei grafice. Alegerea window managerului depinde numai de preferintele utilizatorului. Cele mai raspandite sunt: fvwm2 , afterstep , blackbox , xfce , enlightenment , icewm , window maker (usor de configurat, se pot adauga teme si folosesc destul de putina memorie ram), Gnome si KDE (la fel de usor de utilizat ca si Windows-ul, aspect grafic imbogatit cu numeroase teme; cerintele hardware sunt pe masura). - aplicatiile X sunt scrise folosind librarii speciale ("widget sets"). Datorita numarului mare de librarii disponibile, aplicatiile pot arata diferit. Unele folosesc librariile Athena (au aspect 2D; ex: xdvi, xman, xcalc), Motif (ex: netscape), altele folosesc Tcl/Tk, XForms, Qt (pe care se bazeaza KDE), Gtk (Gnome)... - "drag and drop" este utilizabil doar in aplicatiile care-l suporta.

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 11 of 14

- daca nu ai un mouse cu 3 butoane, prin apasarea celor doua este emulat al treilea buton, functie care aduce noi optiuni utile. Pentru a economisi memorie ar fi mai bine ca aplicatiile sa foloseasca aceleasi librarii, lucru greu de realizat in practica. Astfel au aparut proiectele Gnome si K Desktop Environment care inglobeaza aplicatii bazate pe librariile gtk, respectiv Qt (aplicatiile se comporta si conlucreaza coerent si au acelasi aspect grafic). 6. Optimizarea sistemului 6.1. Fisiere de initializare a sistemului In DOS doua fisiere importante sunt autoexec.bat si config.sys, folosite in timpul procesului de boot pentru initializarea sistemului, setarea variabilelor sistem (ex: PATH si FILES) sau pentru lansarea unor programe. In Linux exista mai multe fisiere de initializare pe care nu e bine sa le modifici decat daca esti bine documentat. Iata o parte din fisierele de initializare: /etc/inittab /etc/rc.d/* NU le modifica decat daca stii exact ce vrei sa faci! Daca vrei sa setezi $PATH si alte variabile de sistem, sa schimbi mesajele de login, pre-login, post-login sau sa pornesti automat un program (startup :-) trebuie sa arunci o privire in fisierele urmatoare: /etc/issue seteaza mesajul pre-login /etc/motd seteaza mesajul post-login /etc/profile seteaza $PATH si alte variabile /etc/bashrc seteaza alias-uri si functii /home/user_1/.bashrc seteaza alias-urile si functiile utilizatorului user_1 /home/user_1/.bash_profile seteaza mediul si porneste programe /home/user_1/.profile seteaza mediul si porneste programe Exemplu: Iata continutul posibil al fisierului .profile # acesta este un comentariu echo Mediu: printenv | less # echivalentul comenzii SET din DOS alias d='ls -l' # usor de inteles ce este alias alias up='cd..' echo "Calea este "$PATH echo "Astazi este `date`" echo "Hello, "$LOGNAME # ce urmeaza este o functie shell ctgz() # listeaza continutul unei arhive .tar.gz { for file in $* do gzip -dc ${file} | tar tf done } # sfarsitul fisierului .profile $PATH si $LOGNAME sunt variabile de sistem. Pentru mai multe informatii consulta manualul bash (man bash).

6.2. Fisiere de initializare a programelor

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 12 of 14

In Linux apropape totul poate fi modificat pentru a servi mai bine nevoilor proprii. Majoritatea programelor au unul sau mai multe fisiere de initializare care pot fi modificate. De obicei un fisier de initializare are forma: .nume_programrc si se gaseste in directorul tau home. Primele pe care vei putea sa le modifici sunt: .inputrc folosit de bash .xinitrc folosit de startx pentru a initializa X Windows System .fvwm2rc folosit de window manager-ul fvwm2 .Xdefault folosit de emulatorul de terminal rxvt Lista poate continua. Inainte de a face modificari este recomandat sa te uiti si prin manualul programului. 7. Ce e bine sa stiti 7.1. Utilizarea tar & gzip In UNIX/Linux exista un numar mare de aplicatii destinate arhivarii si comprimarii fisierelor. Cel mai folosit pentru a arhiva (NU a comprima!) este tar. Pentru a face o arhiva noua: $ tar -cvf <nume_arhiva.tar> <fisier> [fisier...] Pentru a extrage fisiere dintr-o arhiva: $ tar -xpvf <nume_arhiva.tar> [fisier...] Pentru a liste continutul unei arhive: $ tar -tf <nume_arhiva.tar> | less Fisierele le poti comprima cu compress, care este atat de batrin (vine din era UNIX) incat nu mai este folosit sau cu mult mai performantul gzip. Pentru a comprima un fisier: $ gzip <fisier> $ compress <file> Fisierele cu extensia .gz sunt comprimate cu gzip iar cele cu extensia .Z cu compress. Pentrua a decomprima: $ gzip -d <fisier.gz> $ compress -d <fisier.Z> Fisierele cu extensia .tar.gz sau .tgz (arhivate cu tar si comprimate cu gzip) sunt raspandite in lumea Linux la fel ca arhivele zip in lumea Windows. Pentru a lista continutul unei arhive .tar.gz : $ gzip -dc <fisier.tar.gz> | tar tf -| less sau $ tar -ztf <fisier.tar.gz> | less De asemenea sunt disponibile in Linux si unace , rar/unrar, zip/unzip si bzip2 (care este folosit din ce in ce mai des). 7.2. Instalarea aplicatiilor Cel care instaleaza/dezinstaleaza programe este administratorul sistemului (root). Unele aplicatii linux sunt distribuite ca arhive .tar.gz sau .tgz special pregatite pentru a putea fi decomprimate prin comanda: $ gzip -dc <fisier.tar.gz> |tar xvf sau $ tar -zxf <fisier.tar.gz>

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 13 of 14

Fisierele vor fi decomprimate in directoarele care vor fi create automat. Utilizatorii de Slackware pot folosi pentru instalarea aplicatiilor programul pkgtool. Un alt tip de ahive sunt cele deb, prezente in toate distributiile Debian. Unul dintre cele mai bune programe de instalare a aplicatiilor este rpm (folosit pentru instalarea aplicatiilor gata compilate), prezent in majoritatea distributiilor Linux datorita celor de la Red Hat . Combinat cu un program "front end" (ex: gnorpm , kpackage), arhivele .rpm devin usor de folosit, lucru care iti va face viata mai usoara. 7.3. Lucruri de stiut fara de care nu se poate Completarea comenzii: daca apesi tasta <TAB> cand scrii o parte dintr-o comanda, Linux o va completa automat. Exemplu: trebuie sa scrii rm nume_lung_de_fisier.txt ; daca introduci doar rm num<TAB> sistemul va completa restul comenzii. Atentie la fisierele ale caror nume incep cu aceleasi caractere! Backscrolling: combinatia de taste <SHIFT><PAGUP> iti permite sa derulezi inapoi cateva pagini (consola). Resetarea ecranului: daca doresti o "curatare" a ecranului dupa ce acesta a fost umplut de comenzi sau fragmente de text tasteaza reset. Folosirea mouse-ului in consola: istaleaza gpm, un "driver" de mouse pentru consola. Click stanga pentru a selecta textul si click dreapta pentru paste. Mesaje kernel: logeaza-te ca root si analizeaza fisierele /var/adm/messages sau /var/log/messages pentru a vedea mesajele transmise de kernel, inclusiv cele din timpul boot-arii. Poate fi folosita comanda dmesg. 7.4. Extensii des intalnite si programele aferente 1...8 pagini man arj arhiva creata cu arj deb pachet software specific distributiilor Debian dvi fisier produs cu TeX. Poate fi vizualizat cu xdvi si transformat in fisier PostScript (.ps) cu dvips gif fisier grafic. Poate fi vizualizat cu gqview gz arhiva creata cu gzip info fisier info (o alternativa a paginilor man) jpg, jpeg fisier grafic. Poate fi vizualizat cu gqview lsm fisier Linux Software Map. Este un fisier text care contine descrierea unui pachet software ps fisier PostScript. Poate fi vizualizat si tiparit cu ghostview rpm pachet software Red Hat. Poate fi instalat cu managerul de pachete rpm (RedhatPackageManager) tgz. tar.gz arhiva creata cu tar si comprimata cu gzip tex fisier text creat pentru a fi prelucrat cu Tex xbm, xpm, xwd fisier grafic Z arhiva creata cu compress zip arhiva creata cu zip 8. Sfarsit ? Aceasta este doar o introducere in Linux, deci cunostintele acumulate sunt minime. Pentru a putea stapani pe deplin sistemul este nevoie de exercitiu. Un sfat bun ar fi sa instalezi cat mai multe aplicatii si sa incepi sa lucrezi intens cu ele. Sunt sigur ca experienta Linux va fi placuta si sper ca aceste pagini au fost de ajutor celor 2-3 cititori ;-)

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03

linux things :: de la DOS/Win la linux

Page 14 of 14

| trimite intrebari, sugestii si oferte de donatii :-) la mailto:linux@go.ro@go.ro | |copyleft http://www.linux.go.ro/| |mailto:linux@go.ro@go.ro|

file://C:\Temp\linux%20things%20%20de%20la%20DOS-Win%20la%20linux.htm

7/28/03