Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de situaie, cci unele ntmplri sunt hazlii prin nsi natura lor. Astfel sunt momentul plecrii la Iai, ntmplarea de la rohatca Pcurari, nfiarea dezolant, aproape groteasc, a zmeilor lui mo Luca sau imaginea dsclimii adunate la seminarul de la Socola. Diferena dintre intenie i realitate, neconcordana dintre aparen i esen, nepotrivirea dintre situaii i rezolvarea lor n mod neateptat sunt tot attea surse ale umorului care au ca urmare opoziiile ntre diverse ntmplri, situaii i fapte. Astfel apar opoziiile dintre gndurile de clugrie ale lui Nic i imposibilitatea comunicrii lor, tristeea celor hrzii surghiunului i bucuria fetelor i a flcilor rmai n sat, dintre tulburarea lui mo Luca i bucuria din final a copiilor. Deosebit de semnificativ este i imaginea real a smroagelor de cai ai btrnului n evident discrepan cu prerea Smarandei care vedea n ei doi cai ca doi zmei. Surs a umorului este i trecerea de la lucrurile serioase la glum, schimbarea registrului rememorrii, evitnd totodat i cderea n urcioasa ntristare. Astfel, evocnd liric universul satului, pentru a nu cdea n melancolie, Creang introduce o vorb de duh: ... i cte alte petreceri pline de veselie nu se fceau pe la noi, de-i prea tot anul zi de srbtoare! Vorba unei babe: S dea Dumnezeu tot anul s fie srbtori i numai o zi de lucru, i atunci s fie praznic i nunt. [!...] Umorul lui Creang, realizat printr-o diversitate de procedee, are calitatea de a pune n eviden dragostea fa de oameni, el nu sancioneaz, nu d verdicte morale, ci privete cu ngduin micile defecte omeneti.