PLAN IN VEDEREA ASIGURARII SUSTENABILITATII RETELEI ELECTRONICE A COMUNITATII LOCALE (RECL) SANGER, JUD.

MURES

nregistrat Elaborat de administrator RECL Moldovan Elena Daniela 2010

Aprobat de primar

Septembrie

Magheran Alexandru

Cuprins Considerente generale 1. Date generale despre comunitate 1.1 A ezare 1.2 Popula ia 1.2 Tipul activit ilor principale actuale : 1.3 Istoric 1.4 Educatie 1.6 Cultura i tradi ii 1.7 Turism 1.8 Proiecte de dezvoltare 1.9 Mediul de afaceri 2. Date generale despre RECL/PAPI SANGER 2.1 Scurt istoric al proiectului EBC 2.2 Personalul RECL 2.3 Descrierea activit ii curente n RECL 2.4 Capacitatea tehnic actual RECL Sanger 2.5 Analiza sus inerii financiare, institu ionale i de pia , n ultimii ani 3. Planul de Sustenabilitate RECL 3.1 Identificarea factorii interesati grupurile de actiune locala 3.1.1 Administra ia Public Local 3.1.2 Scoala 3.1.3 Oamenii din comunitate 3.1.4 Agentii economici 3.2 Identificarea publicului int al serviciilor PAPI 3.2.1 Copii - 8 12 ani 3.2.2 Adolescenti 3.2.3 Adulti 3.2.4 Varstnicii 3.2.5 Intreprinzatori 4. Planul de sustenabilitate propus pentru perioada 2011- 2013 4.1 Obiective strategice 4.2 Activit i i servicii propuse

4.2.1 Servicii pentru varstnici 4.2.2 Servicii pentru intreprinzatori 4.2.3 Servicii pentru adulti 4.2.4 Servicii pentru copii 5. Previziuni financiare - Proiectia bugetului de venituri si cheltuieli 6. Monitorizarea i evaluarea rezultatelor planificare Concluzii

CONSIDERENTE GENERALE. OBIECTIVELE PLANULUI DE SUSTENABILITATE Proiectul Economia Bazat pe Cunoa tere se deruleaz n 255 comunit i de peste doi ani de zile, timp n care au fost create i dezvoltate servicii i proiecte pentru membrii comunit ii. Printre cele mai frecvente men ion m: acces la internet, servicii de birotic : copiat, laminat, multiplicat, educa ie prin intermediul TIC pentru copii i tineri, servicii de informare a popula iei privind diferite ac iuni ale institu iilor locale i centrale, dar i alte activit i sau proiecte benefice pentru comunitate locale (de ex: proiectul Femeia Antreprenor Rural FAR). Pn n prezent, finan area acestor structuri care sunt RECL i a serviciilor oferite de acestea se realizeaz de c tre prim rii (salarii personal RECL: manager i administrator, consumabile i utilit i) i MCSI (abonament internet). ncepnd cu a doua jum tate a anului 2011, ntregul efort i ntreaga responsabilitate de finan are a RECL va reveni comunit ilor locale care trebuie s identifice direc iile de dezvoltare viabile pentru a le asigura func ionarea n bune condi ii i dezvoltarea serviciilor prestate de c tre RECL pentru comunitate. Planul de sustenabilitate (PS) cuprinde o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la asigurarea sustenabilit ii RECL i dezvoltarea comunit ii. Termenul de sustenabilitate, n acest context, se refer fie la activitatea propriu-zis pe care o va derula RECL, fie la o nou activitate, un nou serviciu, n vederea diversific rii, moderniz rii, restructur rii sau la dezvoltarea unei activit i prin ini ierea unor proiecte noi. Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat n considerare, trebuie s ilustreze capacitatea resurselor financiare de a acoperi necesit ile func ion rii sistemului respectiv, att n ceea ce prive te asigurarea continuit ii activit ii, ct i n ndeplinirea obliga iilor financiare. n acest context obiectivele planulului de sustenabilitate sunt: Identificarea de solu ii viabile pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea unor servicii/ini iative/proiecte pentru popula ie, institu iile i agen ii economici care s aduc beneficii reale comunit ii locale; Implicarea activ a unui num r important de persoane i tipuri de organiza ii care s sus in i s contribuie la dezvoltarea i implementarea planurilor de sustenabilitate a RECL; Facilitarea identific rii poten ialilor actori care sa fie capabili s contribuie activ la livrarea unei game variate de servicii RECL; Realizarea unei analize financiare a serviciilor RECL pe trei ani

1 DATE GENERALE DESPRE COMUNITATE 1.1 A ezare A ezata n partea de vest a jude ului Mure ,localitatea Snger este situat n Cmpia Transilvaniei,subunitatea Cmpia S rma ului i Colinele Ludu ului i Comlodului,la nord de rul Mure (circa 10 kilometrii) i ora ul Ludu (46 grade,21 min.14 sec.latitudine nordic ,24 grade 4 min.12 sec.longitudine estic ) n zona cunoscut ca centrul Transilvaniei. Perimetrul comunei se situeaz ntre v ile Ludu ului(Prul de Cmpie) la vest, i Prul Ranta la est.

Suprafa a total a comunei este de 5151 hectare. Aceste date sunt luate n ansamblu pe cele dou localita i mari, Snger i Chimitelnic(Cip ieni), cu satele i c tunele lor componente. Clima este n general moderat-continental . Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Sta iunea Meteo S rma i Sta iunea Cmpia Turzii.Temperatura medie multianual este de 8,3C pentru S rma i 8,7C pentru Cmpia Turzii. Media lunar cea mai sc zut este n luna ianuarie -4C la Cmpia Turzii i -4,2C la S rma , iar cea mai ridicat temperatur se nregistreaz n luna iulie

19,8C la Cmpia Turzii i 18,3C la S rma . Relieful este slab v lurat, cu altitudini ce oscileaz ntre 350-550 metri,altitudinea medie fiind de 384 metri.Cel mai nalt deal este cota 543 metri (dealul igl ,Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri i dealul Ticui.Principalele unita i geomorfologice sunt: -versan ii -v ile dintre versan i -cumpenele apelor. Cea mai mare parte a teritoriului este ocupat de versan i,care prezint numeroase forme de microrelief.Orientarea lor este estic i vestic , determinat de curgerea apelor aproximativ pe direc ia nord-sud.Profilul transversal al versan ilor nordici i n parte cei estici este drept sau u or convex,iar cel longitudinal uniform.L imea lor variaz ntre 200 i 700 metri,cu pante cuprinse ntre 5-25% nclina ie,dominnd pantele de 5-12%. Mult mai fragmenta i,cu numeroase alunecari si eroziuni sunt versan ii sudici i estici,a c ror pant variaz ntre cteva grade pn la 40-50% nclina ie,cu un profil neregulat,cu dese schimb ri de pant ,cu alunec ri,unele n curgere,altele vechi stabilizate,cu rupturi i oga e. V ile dintre versan i sunt Prul de Cmpie (Ludu elul) i Valea Ranta cu afluen ii lor,l imea acestor v i fiind cuprins ntre c iva metri pn la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direc ie nord-sudic ,cu excep ia nordului localit ii unde direc ia este est-vestic 1.2 Popula ia 1992 2002 2007 2008 2009 Nr. total de locuitori ai comunei 2319 2560 2540 2530 2530 Num ri na teri nregistrate 32 Num r decese nregistrate 30 29 31 27 25 Num r c s torii 19 11 42 10 17 Num r gospod rii la nivel de comun 1030 952 1000 1003 1002 Populatia totala a comunei Sanger este de 2530 de locuitori.Cetatenii din localitate apartin mai multor culte dupa cum urmeaza : Religia Procent 1. 2002 2008 2. Ortodocsi 2198 ; 85,85 2159 ; 85,33 3. Romano catolici 130 ; 5,07 135 ; 5,33 4. Greco Catolici 40 ; 1,56 40 ; 1,58 5. Reforma i 42 ; 1,64 44 ; 1,73 6. Neoprotestan i (baptisti, adventi ti, penticostali etc.) 150 ; 5,85 152 ; 6,00 7. Evanghelici (lutherani); 0 0 8. Unitarieni; 0 0 9. Atei/nu sunt nregistra i la nici o religie 0 0 1.3 Tipul activit ilor principale actuale : servicii de administra ie generale nv mnt pre colar nv mnt primar invatamant gimnazial activit i ale bibliotecii 1.4 Istoric Satul Snger este atestat documentar nc din anul 1333 ntr-un act de cancelarie al voivodului Transilvaniei, Toma. Pe teritoriul satului au fost f cute descoperiri arheologice care atest locuirea sa nc din cele mai vechi timpuri: un colan din argint, datat din perioada Latene III, monede dacice de pe timpul mp ratului Filip II, o moned de argint emis de mp r teasa Faustina n anul 145, diferite alte monede imperiale romane care se afl n diferite muzee din ar . n hotarul satului a fost descoperit un mosor de lut ro u, ars, datat n neolitic.Legendele numelui comunei pentru cunoa terea evenimentelor istorice locale trebuie cunoscute anumite legende care se p streaz n memoria b trnilor din sat i care, majoritatea, au un anumit smbure de adev r fiind, unele dintre ele, verificabile prin diferite documente. Pentru originea numelui satului se vehiculeaz mai multe variante.

Prima variant spune c numele satului, Snger, ar deriva de la o p dure mare din apropiere n care se g se te un arbust cu numele de snger. Arbustul este folosit pentru confec ionarea unor m turoaie cu care se m tur prin curte sau prin grajduri, sau pentru confec ionarea unor co uri cu care se pot transporta diferite materiale din gospod rie. Este interesant c oamenii mai b trni tiau s confec ioneze din tulpinile acestui arbust i alte obiecte decorative sub form de co ule e mici pentru ou de pa ti sau pentru covrigi de Cr ciun. A doua variant spune c undeva pe teritoriul satului a avut loc o lupt ntre dou armate (nu se tie care) i, din cauza mul imii mor ilor i a sngelui scurs, apa care trecea prin mijlocul satului avea culoarea ro ie. A treia variant sus ine c numele provine de la un deal nalt din partea de sud a satului unde a fost pe vremuri o m n stire veche i ale c rei turle se vedeau de la mare distan . Se presupune c primii maghiari care au venit n vechime pe aceste meleaguri ar fi atribuit dealului numele de ,,semnul sfnt", care n traducere liber ar suna ca i vechea denumire a satului n limba maghiar . A patra variant , la fel din tradi ia maghiar , spune c numele satului ar veni de la un oarecare c lug r care a tr it n p durile din apropiere i care ar fi avut numele de Gelert. Datorit faptului c acest c lug r a fost considerat de c tre oameni sfnt, adic sfntul Gelert de aici s-a format numele satului. Aceste variante au fost analizate i se ncearc s se g seasc acea variant care ar corespunde realit ii. Documentul care atesta prima mentiune a localitatii Sanger este publicat in Documente privind istoria Romaniei, seria C, Istoria Transilvaniei. Din studierea actului, facuta de istoricii s-a dedus ca actul respectiv a fost emis in anul 1328, de cancelaria voievodului Transilvaniei, Toma de Szecseny ( 1322-1342) si este reconfirmat catre Capitlul de la Alba Iulia. In acest document este vorba despre o delimitare a unei suprafete de pamant intre doua persoane si consemneaza faptul ca Gheorghe, fiul lui Stefan, Ladislau si Ioan, fiii lui Petru din Sanger (scris Sengyel) s-au infatisat voievodului Toma la Turda, pentru a li se face dreptate in legatura cu o suprafata de pamant din aceasta localitate care, dupa dreptate, trebuie sa le revina lor ei fiind mostenitori legali. Din text se deduce ca localitatea Sanger a existat si inainte de aceasta data de mentionare doarece cei trei reclamanti spun ca erau minori in momentul cand unchiul lor a luat in administrare pamantul, iar acum erau de o varsta care le permitea sa-l administreze ei singuri. Se mai spune in text ca din cauza greutatilor si a primejdiilor drumurilor ,reclamantii nu pot ca sa prezinte privilegiul si nici nu indraznesc sa-l poarte cu ei. Din text se mai deduce ca reclamantii nu au putut sa intre in posesia pamantului din cauza impotrivirii unor oameni rai care s-ar putea sa fie tocmai satenii care au fost deposedati de pamanturile lor. Este interesant ca o mentiune asemanatoare din 8 octombrie 1348 am gasit si referitor la localitatea Ludus - este vorba tot despre o impartire a unei mosii, care in partea ei de sud este mentionat ca proprietar Ladislau fiul lui Petru din Sanger precum si Gheorghe, fiul lui Stefan,nobili care ar putea fi acelasi cu cel din 1328, si in acelasi mod, acesta se plange ca nu a putut sa intre in posesia pamantului din cauza unor oameni rai. Se poate spune ca voievodul Transilvaniei facea donatii in pamanturi unor oameni care l-au servit cu diferite ocazii, si ca acele pamanturi erau ale obstii satesti sau ale locuitorilor din sat. In acest fel incet, incet locuitorii vor fi deposedati de pamanturile pe care le aveau din stramosi si din tarani liberi vor deveni iobagi sau jeleri, iar pamanturile vor ajunge sub diferite forme in posesia nobililor.

1.5. Educatie coala Snger este amintit pentru prima dat , al turi de alte coli din Cmpia Transilvaniei, ntr-un document din anul 1780 emis de Mitropolia Blajului. n anul 1782, G. Sincai, care era director al colilor populare s te ti, acord un sprijin material colilor din zona de cmpie, printre care i colii din Snger. n "Conspect general de nume i preg tirea nv torilor din Cuprinsul diocezei ortodoxe din Ardeal" pe anul 1858 sunt cuprin i ca nv tori, la nr. 164 Mihai Simion, cu gradul didactic -capabil- i cu un efectiv de 29 elevi. n anul 1880 se vorbe te despre o coal din piatr cu 65 elevi, iar n 1896 de 50 elevi, 27 "ficiori" i 23 fete. n 1910 sunt consemna i un num r de peste 100 de elevi "cotidieni", adic frecventau zilnic i 40 de elevi la coala de repeten ie adic dep iti de vrst . Odat cu cre terea demografic a satului s-a m rit i num rul colarilor, astfel c ntre cele dou r zboaie mondiale frecventau coala, anual, n jur de 250 elevi. Prima coal construit dup 1918, cu dou s li de clas , construit pe cheltuiala comunei, este folosit i n prezent ca local pentru gradini . Cel lalt local, construit tot din contribu ia localnicilor, tot cu dou s li de clas , exist i n prezent, dar are o alt destina ie deoarece ntre timp a fost construit o cl dire nou n care i desf oar activitatea ntreaga scoal . coala General Clasele I - VIII Snger dispune de 9 s li n care i desf oar activitatea 10 clase, cte un cabinet amenajat pentru istorie, unul pentru fizic -chimie, unul pentru biologie, un laborator de informatic modern, dotat cu 11 calculatoare, n care se predau lectii AEL, iar n prezent se amenajeaz o sal dotat cu calculatoare printr-un program na ional al Ministerului Educa iei, i care vor fi legate la internet de mare vitez prin fibr optic . S-au

demarat proiecte de mbun t ire a structurii cl dirii, de nlocuire a gardului mprejmuitor, a u ilor i geamurilor i a acoperi ului. Activitati si proiecte derulate de institutiile de invatamant cu implicarea elevilor: ,,Ai carte, ai parte,, -- infintarea, dotarea bibliotecii scolare. ,,Gazul natural in casa ta,, - concurs scoala + EON GAZ Reviste scolare contributia cadrelor, elaborat impreuna cu elevii. Detalii activitati scolare (serbari , proiecte ) Vizita SC.,,ZAHARUL,, S.A.LUDUS Concurs National ,,VINE VINE MOS CRACIUN,, -ARAD Concurs Intrascolar Organizatoare ,,FEERIA SARBATORILOR DE IARNA,,. Concurs National Media Kinder Concurs National - Matematica ,,Generatia Pro,, - cultura generala. Expozitie ,,PASTE FERICIT,,. Expozitie ,,MARTISOARE,,. Concurs National de Creatie Plastica ,,SARBATOAREA SFANTA A INVIERII DOMNULUI,,. Excursie Tematica ,,Deva Hunedoara Alba Iulia Simpozion National ,,INSTRUCTIE SI EDUCATIE IN SCOALA CONTEMPORANA,,. Parteneriat educational scoala gradinita. Concurs scolar ,,CANGURUL,,. Articole la Ziar cu prezentarea activitatii din scoala. 1.6 Cultura i tradi ii In localitate exist un monument istoric deosebit, si trebuie s men ion m existen a unei cl diri vechi, unde n prezent func ioneaz C minul Cultural, care are o vechime de peste 250 de ani, o cl dire n care se afl Dispensarul uman, cu o vechime din sec XIX. Activitatea cultural n comun cuprinde: - ansamblul folcloric de dansuri populare Doina; - grupul coral al Bisericii Ortodoxe din localitate format din 25 de tineri b ie i ai satului Comuna are o bogat tradi ie cultural care s-a transmis din genera ie n genera ie. Astfel, s-au p strat obiceiurile specifice s rb torilor de iarn (Cr ciun, Anul Nou, Boboteaz ): dar i tradi ii legate de principalele momente din via a oamenilor (nunt ) sau anivers ri (ziua sfnt a satului). In fiecare an se serbeaza in data de 8 septembrie ziua de Sfanta Marie Mica. Zilele Sangerului, prilejuiesc motiv de satisfactie pentru cei prezenti, multi dintre acestia intorcandu-se pe meleagurile natale, pentru a-i revedea pe cei dragi. 1.7 Turism Apropierea lacului Teiu face ca aceast zon s fie potrivit pentru dezvoltarea sectorului de turism. Se pot exploata att fondul de vn toare ct i rezervele de pe te existente. De asemenea se pot organiza tabere pentru copii, prtie de schi (exist un versant cu nclina ie 30 grade i n l ime 200m), sau circuite de vizitare a rezerva iei de animale s lbatice. Printre atrac iile turistice din zon se numar rezerva ia natural de bujori de step sau cl dirile bisericilor. Situat n apropierea prim riei, n centrul satului,pe un deal, biserica se vede din orice punct al localit ii. Aceasta are icoane datnd din secolul al XIX-lea.

1.8 Proiecte de dezvoltare Principalele proiecte realizate sau in curs de implementare n Sanger, sunt: - Economia Bazat pe Cunoa tere - Comuna Snger particip n cadrul proiectului "Economia Bazat pe Cunoa tere (2007 2010) care va sprijini mediul rural i mic urban n vederea dezvolt rii sectorului privat, a stimul rii utiliz rii tehnologiei informa ionale n coli i n mediul ntreprinderilor mici i mijlocii, a consolid rii capitalului uman i a reducerii decalajului rural-urban, n conformitate cu programul de integrare european . - Realizarea investi iei Alimentare cu ap a comunei Snger - Modernizare str zi n comuna Snger - Reabilitare coal general Snger - Construire gr dini n Snger - Reabilitare Dispensar uman n satele Snger i Cip ieni

- Construire C min Cultur l n satul Snger - Reabilitare C min Cultur l n satul Cip ieni - ntocmirea proiectului tehnic pentru canalizare - Construc ie sal de sport n localitatea Snger - Amenaj ri spa ii verzi 1.9 Mediul de afaceri In comuna Sanger mediul de afaceri nu este prea bine dezvoltat, reprezentat de 25 societ i comerciale si de prest ri servicii n agricultur . Cresc torii locali de bovine fac parte din "Asocia ia cresc torilor de taurine".

2. DATE DESPRE RECL/PAPI SANGER Comuna Sanger face parte din grupul celor 255 de comunitati EBC, n cadrul c reia n 2007, a luat fiin Electonic a Comunit ii Locale Comuna Sanger cu urm toarele noduri: 1. Punct de Acces Public la Informa ie Sanger 2. Prim ria Sanger 3. coala Generala cu clasele I-VIII, Sanger 4. Scoala Generala cu clasele I-VIII, Cipaieni 5. Biblioteca Comunala Sanger Toate nodurile sunt func ionale datorita administratorului RECL.

Re ea

2.1 Scurt istoric al proiectului EBC Economia Bazat pe Cunoa tere este primul proiect din Romnia ce propune un model de dezvoltare local care s sprijine comunit ile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel pu in egal cu cele din aglomer rile urbane din Romnia. EBC este un proiect inovativ, creativ, un model care va putea fi extins la alte comunit i din Romnia i din lume. Se poate spune c acest proiect este un proiect unic finan at de Banca Mondial , care se adreseaz n particular unui procent de aproximativ 20% din popula ia mediului rural i mic urban. Pe baza proiectelor depuse de prim rii, din 3000 de localit i rurale sau mic urbane (sub 30.000 de locuitori) au fost selectate 255, printre care si comunitatea Sanger, jud. Mures. Acestea au fost dotate cu Internet i computere n cele patru puncte ale RECL (Re eaua Electronic a Comunit ii Locale) create: PAPI (Punctul de Acces Public la Informa ie), coala, prim rie i bibliotec . PAPI reprezint un loc special dotat, pentru uzul publicului, cu computere i Internet oferite de proiect. Comunitatea local a pus la dispozi ie sediul i l-a amenajat. Spa iul alocat este situat n centrul Comunei, lang coal i are vizibilitate mare. PAPI Sanger se adreseaz popula iei din mediul rural, cet eni ai comunei Sanger sau turi ti i ofer cadrul pentru desf urarea activit ilor legate de tehnologia informa iei, de instruire n domeniul TIC, precum i de consultan pe teme de interes pentru membrii comunit ii. Criteriile care au stat la baza includerii celor 255 de comunit i n proiect au pornit de la dezavantajul dat de a ezarea geografic , de condi iile economice precare, de inexisten a sau existen unor resursele limitate n privin a comunica iilor i accesul la Internet i n ceea ce prive te competen a digitala a locuitorilor. n plus, a fost necesar i un angajament al factorilor locali, care au trebuit s aib o contribu ie la amenajarea corespunz toare a sediilor, unde func ioneaz echipamentele de tehnic de calcul, angajarea i suportarea cheltuielilor salariale a personalului RECL un manager i un administrator IT. Pe parcursul celor trei ani a exista o colaborare continu cu finan atorul, iar Consiliului Local a sus inut ac iunile pentru numeroasele ini iative din cadrul proiectului. Pentru sprijinirea demersurilor celor implica i n proiect n cadrul proiectului a fost creat Portalul www.ecomunitate.ro, care este o ini iativ unic la noi n ar , fiind, poate, cel mai complex site de con inut finan at de Guvern. Proiectul Asisten tehnic pentru elaborarea i implementarea programelor de dezvoltare dedicate comunit ilor locale are ca i obiectiv general maximizarea impactului programului Economia Bazat pe Cunoa tere la nivel local astfel contribuind la dezvoltarea celor 255 de comunit i defavorizate din Romnia prin oferirea accesului nelimitat la cunoa tere folosind att diverse servicii i tehnologii, inclusiv calculatoare, acces la internet i alte servicii comunica ionale, ct i oferirea accesului la informa ii tuturor categoriilor vizate (cet enilor, mediului de afaceri local, elevilor) din mediul rural i urban mic, un total de 1 800 000 de utilizatori. Asisten a Tehnic de i implicat mai trziu n EBC a adus un plus de cunoa tere i n afar de sprijin n oferirea serviciilor de baz oferite prin proiect a sprijinit la dezvoltarea de noi servicii i proiecte.

2.2 Personalul RECL Personalul RECL este format din manager i administrator IT. Managerul si-a dat demisia in data de 2 august 2010, dar atat managerul cat si administratorul RECL sunt angaja i n structura organizatoric a Prim riei. Proiectul a asigurat instruirea acestor doi speciali ti, care, la rndul lor, au transferat cuno tin ele pentru dezvoltarea membrilor comunit ii mai ales n dezvoltarea de abilit i privind operarea calculatorului. n acest moment administratorul mpreuna cu LPC fac eforturi s asigure bunul mers al re elei, dar n scurt timp se va angaja un nou manager pentru re ea. Exist propunerea ca administratorul s fie trecut pe postul managerului, iar postul de administrator s fie scos la concurs. Functia actual* Nume si prenume Studii (cu precizarea perioadei, institutiei) Experienta profesional (cu precizarea functiei, a responsabilittilor si a perioadei) Administrator IT Moldovan Elena Daniela 2007-2008 Universitatea Petru Maior , Stiinte Economice , Juridice si Administraive 2008- prezent, Colegiul Dimitrie Cantemir Tg Mures, profil,, Farmacie Administrator IT (August 2007 - prezent) Administreaza re eaua electronica, raportand periodic func ionalitatea re elei. 2.3 Descrierea activit ii curente n RECL n cadrul PAPI Sanger sunt asigurate urm toarele categorii de servicii: I. Servicii de informare i comunicare direct i prin Internet; II. Servicii de informare i instruire pe diverse domenii ; III. Activit i educa ionale, culturale i de informare; IV. Servicii de baz : copiere, multiplicare, redactare, scanare de documente. Deschiderea centrului PAPI, a adus o serie de beneficii membrilor comunit ii i administra iei locale: Acces la servicii de comunica ii moderne (po t electronic , messenger, telefonie prin Internet); Sprijin pentru dezvoltarea durabil a comunit ii, reducerea decalajului digital, mbun t irea i modernizarea procesului educa ional pentru membrii comunit ii; Acces la servicii de imprimare, scanare, copiere i servicii de tehnoredactare documente, CV-uri, materiale educative; Asisten n folosirea calculatorului, Internetului, n promovarea web a activit ilor de natur comercial ale ntreprinz torilor locali, precum i asisten hard-soft. In prezent PAPI ofer membrilor comunit ii servicii locale care r spund unor nevoi diverse, venind n sprijinul acestora cu: servicii de comunicare cu persoane din alte localit i dar mai ales din str in tate; servicii de utilizare calculator i navigare pe Internet: informa ii despre pre uri la cump rarea sau vnzarea de produselor agricole; informa ii despre locuri de munc vacante; sprijin i ndrumare n realizare pagini web, pentru promovarea serviciilor micilor ntreprinz tori din zon ; informa ii despre taxe i impozite; informa ii despre legi, acte normative, obliga ii de plat etc.; informa ii despre locuri unde pot fi g site diverse produse i care este nivelul de pre ; cursuri n diverse domenii oferite de furnizori acredita i; informa ii privind acordarea subven iilor; informa ii despre lansarea de proiecte din fonduri europene pentru agricultur i nu numai; informa ii turistice, ghiduri de c l torii, trasee de vacan ; sprijin acordat prim riei i colii n redactarea unor cereri de finan are. 2.4 Capacitatea tehnic actual RECL Sanger Re eaua Electonic a Comunit ii Locale Comuna Sanger are func ionale urm toarele noduri: 1. Punct de Acces Public la Informa ie Sanger 2. Prim ria Sanger 3. coala Generala cu clasele I-VIII, Sanger 4. Scoala Generala cu clasele I-VIII, Cipaieni

5. Biblioteca Comunala Sanger Acestea func ioneaz in spa ii apar innd domeniului public al comunei. Program zilnic de activitate n cele 4 noduri este urm torul:  Punct de Acces Public la Informa ie Sanger Luni Vineri : 08 : 00 16: 00  Prim ria Sanger Luni Vineri : 07:00 15:00  coala Generala cu clasele I-VIII, Sanger Luni Vineri : 08:00 18:00 - Scoala Generala cu clasele I-VIII , Cipaieni Luni Vineri : 08 :00 18 : 00  Biblioteca Comunala Sanger Luni Vineri : 07:00 15:00 Echipamentele RECL sunt cele primite prin proiect i sunt func ionale. Au existat multe defec iuni dar au fost remediate. Datorit func ion rii continue acestea sunt uzate i dep ite moral. Acces la Internet: exit destul de des ntreruperi, att din cauza unor disfunc ionalit i ale furnizorului ct i din cauza ntreruperilor de curent electric n zon . O list cu echipamentele din inventar se g se te n anexa 1. 2.5 Analiza sus inerii financiare, institu ionale i de pia , n ultimii ani De i Comuna Sanger este o comun de nivel mediu pn n prezent nu a avut probleme n sus inerea RECL. Astfel n cei trei ani de func ionare RECL: a) sus inerea financiar a fost asigurat din fondurile ale prim riei cat si din banii stransi de la PAPi deoarece serviciile sunt taxabile. b) sus inerea institu ional - i-a asumat-o prim ria, care a p strat serviciile RECL n organigrama prim riei cu personal angajat pe func ii publice, pentru a asigura durabilitatea acestor servicii i ncrederea cet enilor. c) sus inerea pe pia a fost asigurat in principal de membrii comunit ii i a ntreprinz torilor locali. Totu i fa de nceputurile proiectului EBC, num rul clien ilor care apeleaz la serviciile de baz n PAPI a sc zut. Urmare a dezvolt rii cuno tin elor TIC n ultima perioad mul i cet eni i-au cump rat computere i majoritatea s-au conectat la Internet. Acesta, consider m c este mersul normal i n continuare trebuie identificate noi nevoi ale cet enilor astfel nct personalul RECL s poat dezvolta noi servicii utile comunit ii i s men in . 3. Identificarea factorilor interesa i (grupurile/comitete de actiune/planificare locala) 3.1 Grupurile de actiune locala Exista mai multe grupuri de actiune locala interesate in a mentine activitatea RECL: Aceste grupuri de ac iune local au fost identificate de c tre un grup de lucru special numit Comitetul pentru Planificare Comunitar . Comitetul este format din: 1. Alexandru Magheran primar 2. Daniela Moldovan manager RECL 3. Glasu Rodica Sanda director scoala Comitetul s-a constituit cu scopul de a realiza planul de sustenabilitate, rolul acestuia de a analiza situa ia privind nevoile comunit ii, a elabora un alt studiu dac este necesar i de trasa pe baza acestor studii liniile directoare de dezvoltare a comunit ii prin prisma serviciilor RECL. n cadrul CPC se discut problemele comunit ii i r spunsul la aceste probleme i se iau decizii n concordan , de comun acord. Secretarul acestui comitet este managerul RECL care are rolul de convoca sedin ele, de a elabora minutele sedin elor i de a urm ri dac deciziile luate sunt aplicate. Urm torii factori interesa i au fost identifica i de CPC : 3.1.1 Administra ia Public Local Institutia Primariei Sanger, prin departamentele lor, contabilitate, compartimentul agricol, serviciul juridic- secretariat, cat si departamentul de asistenta sociala au beneficiat de serviciile retelei. Toate aceste departamente au de comunicat cu institutiile de la Targu-Mures, toate aceste departamente au de transmis raportari, statistici, situatii atat departamentelor din judet cat si din tara, departamentul de contabilitate are de transmis online diverse statistici Inspectoratului Teritorial de Munca, Casei de Sanatate, comunicarea cu firma care se ocupa de softul de contabilitate care controleaza de la distanta prin Internet, departamentul juridic are nevoie pentru programul de legislatie Indaco 4 de Departamentul de asistenta sociala are nevoie de utilizarea aparaturii cat si a retelei de Internet din RECL in

vederea intocmirii diverselor dosare de natura sociala, a realizarii diverselor baze de date. Un alt rol foarte important si necesar la avut PAPI (Punctul de Acces Public la Informatie) , care a deservit peste 500 de fermieri din comunitate, scutindu-i de un drum de peste 15 de km pana la cel mai apropiat centru APIA sau de 50 km la fermieri care aveau o suprafata mai mare de 50 de ha. Programele foarte importante necesare protectiei calculatoarelor, antivirusurile cu licenta, au zilnic nevoie de upgradare prin Internet a bazei de date a antivirusilor, pentru protectia datelor, date i sunt vitale in vederea bunului mers a Primariei in vederea deservirii nevoilor oamenilor din comunitate. Se adauga si munca zilnica a Administratorului, necesara in rezolvarea problemelor tehnice aparute zi de zi la Primarie, fie ca sunt de natura tehnica, fie ca sunt de natura informativa, fie ca ajuta efectiv la completarea diverselor formulare, statistici, completarea diverselor rapoarte online si instalarea programelor necesare. 3.1.2 Scoala Un alt factor interesat de continuarea activitatii RECL este grupul educational, scoala. Prezenta RECL in comuna Sanger a crescut foarte mult nivelul educational si al alfabetizarii digitale Progresul vizibil a elevilor cat si a profesorilor in vederea alfabetizarii digitale cat si a progresului educatiei prin RECL este unul remarcabil. Unii elevi siau imbunatatit performantele scolare, si-au deschis noi orizonturi, unii dintre si-au achizitionat calculatoare si au facut abonamente la internet in vederea continuari si acasa a invatarii digitale. Cadrul didactic a fost incantat de posibilitatea folosirii retelei de Internet datorita faptului ca au putut sa-si procure informatii pentru pregatirea lectiilor, au putut datorita prezentei retelei sa inceapa folosirea sistemului de predare digitala AEL, sistem prin care lectiile au devenit mai interactive. 3.1.3 Oamenii din comunitate Un alt factor important sunt oameni din localitate. De la deschidere din 27 august 2007 pana in 2010 septmbrie, au fost in jur de 4000 de vizite la P.A.P.I. Oamenii de diverse varste, au realizat ca daca au nevoie de o informatie, daca au nevoie de un sfat in vederea achizitionarii unui produs digital, pentru postarea de anunturi online ,unii comunica cu rudele din strainatate sau din afara localitatii sau cu prietenii pentru femeile mai invarsta este un lucru extraordinar ca isi pot vedea copii prin camera web, isi vizualizezaza conturile de la APIA terenurile in vederea primirii subventiei de la U.E, multi isi cauta o slujba prin site-urile specializate, posteaza CV uri, sau sa-si promoveze prin site-ul comunitatii produsele locale, pentru toate aceste probleme oamenii vin la PAPI pentru ca ei stiu ca acolo se poate rezolva problema. 3.1.4 Agentii economici Un alt factor interesat in pastrarea RECL sunt agentii economici. Ei apeleaza la P.A.P.I pentru a obtine diferite informatii ,sa afle cum pot sa-si rezolve mai usor formalitatile administrative; ei isi descarca tipizatele de pe internet ; vor brosuri de promovare; isi iau declaratiile fiscale si isi cauta diverse formulare de care au nevoie ; legi in domeniul fiscal, legislativ. Agentii economici doresc ca si pe viitor PAPI sa le fie partener sa ii ajute in rezolvarea unor probleme . 3.2 Identificarea publicului int al serviciilor PAPI Din ntalnirile i discu iile la nivel de comunitate au rezultat urm toarele categorii de posibili clien i PAPI i caracteristicile acestora 3.2.1 Copii - 8 12 ani reprezint cam 40% din clientii PAPI n timpul ederii lor la PAPI, le place s : - Joace jocuri interactive - Comunice pe internet - Caute referate pe internet - Caute prezentari din biologie, geografie etc Copii/adolescen ii sunt curiosi mai ales cei mici, au un comportament receptiv, au spirit de competitie, le place sa li se acorde atentie, nu le place monotonia, le place si sunt stimulati de anturaj, nu le place linistea in PAPI, folosesc site-uri gen youtube, trilulilu, miniclip, hi5, facebook, jocuri on line gratuite 3.2.2 Adolescenti 13-19 ani - Majoritari ca utilizatori 60-70% in multe dintre comune - Le plac jocurile, sa isi faca referate, internet, messenger - Au nevoie de xerox, fax

- Petrecerea timpului liber mai ales pe timpul iernii pentru ca e cald, e bine, chiar daca au computer acasa vin pentru ca sunt in grup, joaca jocuri in retea, socializeaza, schimba impresii - Le plac lucrurile noi, la moda, trendy - Sunt dispusi sa plateasca pentru lucrurile la moda - Nu le place sa asocieze PAPI cu scoala 3.2.3 Adulti Categoria 18 30 ani nevoi mai mari de calificare, recalificare, cunoastere Categoria 35 50 ani - nevoi de cursuri, nevoie de intreprinzatori, de initiere in afaceri - Persoane active, foarte ocupate, cu timp putin, persoane angajate care lucreaza in mai multe locuri - Foarte receptivi, adaptabili la schimbari - Selectivi cu informatiile pe care le primesc - Nevoi de instruire, calificare, cunoastere, comunicare, de atentie, de socializare - Nevoi de construire a viitorului dezvoltarea de afaceri - Nevoi de cursuri de limbi straine, domeniul agricol, constructii - Asistent personal pentru persoane cu handicap, ingrijitor la domiciliu - Foarte mobili, curiosi, gandire rationala, logica - Ce le place comunicarea pe site-uri, socializarea, muzica, diverstisment, consumul de internet, confortul - Valori comune conform educatiei, un anumit standard de viata - Puterea de cumparare relativ mare Cei mai putin prezenti in comunitati, e mai greu de lucrat cu ei pentru ca au mai putin timp liber. Sunt extrem de pragmatici, dar pot influenta deciziile la nivel de comunitate, pot fi vizionari. 3.2.4 Varstnicii - Nostalgici, se simt izolati si abandonati, nedreptatiti de guvernanti - Credinciosi, ancorati in traditii in obiceiuri, societate arhaica - Populatie agrara predominaint - Nevoie de comunicare socializare - Majoritatea utilizeaza telefonia fixa - Prejudecati legate de internet si tehnologia moderna - Serviciile sociale oferite nu exista sau nu ii satisfac - Timp liber duminica, merg la biserica - Iarna nu lucreaza si au mai mult timp liber - Sunt economi si conservatori - Le plac activitatile bisericii, intalniri pe teme de agricultura, sanatate etc - Putere de cumparare redusa - Nevoie de intelegere, editare pe computer, utilizarea adreselor de site, verificare mailuri, nevoi de comunicare cu copiii, nepotii din straintate, servicii de baza, au nevoie de atentie - Sunt nerabdatori, putin mobili - Ce le place starea vremii, vizionarea de filmulete, retete culinare, sfat din partea personalului, sa mearga la biserica - Ce nu le place sa li se raspunda cu nerabdare, nu le place tonul ridicat, un limbaj pe neintelesul lor, sa se deplaseze prea mult, sa se simt neglijati si neajutorati - Ii inspira traditiile obiceiurile, mancarurile, reluarea legaturilor cu persoane din trecutul lor - Valori comune religioase, acelasi stil de viata, etica si morala - Putere de cumparare mica 3.2.5 Intreprinzatori - Persoane cu spirit antreprenorial 10-20% din clientii PAPI - Nevoie d einformatie, coduri fiscal, alte legi care ii pot ajuta - Nevoi de gestionare a timpului - Este important ca timpul alocat pentru PAPI sa fie scurt si eficient - Informatii utile obtinute repede - Nevoie de promovare a afacerii proprii

- Identificarea de furnizori de servicii, produse de care ei au nevoie - Sunt multi care nu au specialitate pentru care isi desfasoara activitatea, au nevoie de diplome - Cauta clienti - Instruire pe aspecte legale specifice protectia muncii, situatii de urgenta - Trebuie sa fie un bun manager - Sa stie sa negocieze preturile pentru produsele serviciile pe care le ofera - Sa faca achizitii in avantajul lor - Sunt considerati afaceristi in comunitate ajuta comunitatea prin taxe impozite - Le place sa faca achizitii de bunuri si servicii la pret minim, profitul sa fie maxim - Competiteie pe plan local reclamagii concurenta neloiala, lucru la negru - Reticenti la programele europene lucru mult, nu se stie daca investitia este viabila sau nu, birocratie mare gentuta si caruta - Contacte noi, informatii noi, dezvoltarea afacerii - Cunostiinte antreprenoriale - Comportament dificil - Relationare superficiala - Relatie de interes - Rezultate financiare imediate - Cer servire prompta si informatii exacte, nu le place risipa de timp - Inspiratie din imediata apropiere - Valorificarea produselor, parteneriate - Conlucrarea - produsul finit de unul sa fie preluat de altul si tot asa - Sunt dispusi sa cheltuie pentru consultanta, accesare de fonduri - Nu le place sa dea bani , dar donatii caritabile sunt dispusi sa dea. 4. Planul de sustenabilitate propus pentru perioada 2011- 2013 4.1 Obiective strategice Continuarea proiectului este foarte importanta pentru comunitatea in ansamblu, fie ca vorbim de Primarie, de Scoala, Biblioteca, agentii economici, oamenii din comunitate, toti din comunitatea avand nevoie de informatii, de posibilitatea de comunicarea cu alte institutii in vederea rezvolvarii anumitor situatii, de educare (cursuri de calculatoare, promovare online, dezvoltarea proiectului de promovare online a comunitatii si a produselor) P.A.P.I Sanger mentine urmatoarele functii pentru institutiile publice si private, cat si a oamenilor din comunitatea Sanger: functia de informare, functia de educatie, functia de promovare a comunitatii. Avnd n vedere nivelul la care s-a ajuns n comunitate consider m c trebuie trecut la o nou etap de dezvoltare a RECL. Se vizeaz cu prioritate transformarea PAPI n Centru de Resurse pentru Dezvoltare Comunitar , cu sprijinul personalului din ntreaga re ea. Astfel au fost stabilite urmatoarele obiective strategice pentru perioada 2010 2013 : Obiectivul 1 - Sus inerea i dezvoltarea unui centru informa ional n vederea men inerii Internetului i a furniz rii de informatii din diverse domenii de activitate c tre comunitate. Existenta RECL va permite si pe viitor indeplinirea obligatiilor administratiei locale in rezolvarea cu promptitudine a diverselor sarcini. Unul din obiective pe care RECL si l-a propus este acela de informare. La punctul de acces public au fost peste 4000 de vizite in 3 ani functionare, oamenii indiferent de varsta putandu-se informa despre orice problema pe care o au. Se va continua acest rol de informare, fie ca vor fi probleme din domeniul agricol, pentru fermieri informatii despre subventii, identificare harti, aducerea de pe Internet a informatiilor necesare pentru masuriile din agricultura, 141, fie ca vor fi probleme de natura economica pentru agentii economici, descarcarea tipizatelor , informarea si crearea de diverse anunturi , fie ca va fi vorba de copii, downlodarea referatelor, consultarea diverselor site-uri pentru imbunatatirea evolutiei scolare, consultarea diverselor site-uri de divertisment, comunicarea cu prietenii, sfaturi de achizitie de tehnologie moderna, toate aceste servicii sunt si vor fi continuate. Tinem sa precizam ca PAPI Sanger a adus o contributie semnificativa Primariei, bani care au intrat in contul primariei. Obiectivul 2 - Sus inerea i dezvoltarea unui centru de consultanta tehnic , in vederea acordarii de consultanta de achizitionare de calculatoare, tehnologie moderna, consultanta in diverse softuri ale departamentelor din Primarie, institutiilor publice si agentilor economici, constultanta in achizitia de licente necesare si softuri necesare. RECL Sanger a avut si va avea un rol important in ajutarea departamentelor contabilitate, in mentinerea relatiei cu

administratia financiara locala, cu firma care se ocupa de administrarea softului informatic contabil de la distanta prin Internet, colaborarea departamentului de asistenta sociala locala cu departamentul de asistenta sociala judeteana prin intermediul retelei de Internet, folosirea tehnicii de calcul in vederea realizarii diverselor gestiuni si statistici necesare bunului mers, folosirea departamentului agricol de tehnica de calcul si a softului de Arhivare a Registrului Agricol, posibilitatea de cautare a Hartii digitale a suprafetei agricole pentru subventia pe teren de la UE, folosirea departamentuluii juridic a programului de legislatie care se actualizeaza zilnic prin reteaua de Internet. Continuarea rolului RECL Sanger de centru de consultanta tehnica care ofera sprijin primariei, scolii, cat si oamenilor din comunitate este una importanta, pentru mentinerea calculatoarelor din cadrul Primarie si functionarea acestora la parametrii optimi prin realizarea de verificari periodice iar cand apar defectiuni ele sunt diagnosticate rapid. Mentinerea sprijinului in vederea ajutarii, solutionarii problemelor aparatelor si care nu apartin de proiectul EBC Sanger, fie ca vorbim de calculatoarele Primariei, Scolii sau Bibliotecii si alte aparaturi digitale prin rezolvarea pe loc a depanarii in cazurile posibile, iar in alte cazuri cand nu este posibila rezolvarea lor prin colaborarea cu firmele care asigura mentenanta prin contractele de garanatie. Rolul important in mentinerea la parametrii optimi ai retelei de Internet este vitala. Administratorul diagnosticheaza pe loc problemele care apar in urma socurilor electrice, luarii de curent, nefunctionarii retelei de Internet. Este importanta prezenta personalului RECL Sanger datorita posibilitatii rezolvarii cat mai rapide a functionarii retelei in vederea solutionarii problemelor ce tin de primarie, scoala. Obiectivul 3 - Sus inerea i dezvoltarea unui centrul educa ional, realizarea de cursuri de utilizare a calculatoarelor Un alt rol a RECL Sanger in ridicarea nivelului de educatie digitala si culturala, in educarea prin calculator si invatarea prin calculator in colaborare cu Scoala si Biblioteca Sanger. Un rol important are si va avea calculatorul in educarea copiilor, invatarea digitala este una dintre cea mai importanta in U.E. Prin acest mijloc de invatare elevii invata mult mai dinamic prin explicatii si desene aratate pe proiectorul video invatarea prin programul AEL. Toate clasele si toti profesorii au participat si vor mai participa in realizarea acestor cursuri digitale, elevii fiind foarte multumiti de cele invatate prin aceasta metoda digitala. Aceasta educare digitala este necesara pentru utilizarea unui calculator si este foarte importanta la toate varstele, fie pentru elevi, fie pentru tineri- necesar pentru angajare, fie pentru adultii care utilizeaza zilnic la serviciu calculatorul. Biblioteca Scolii din Sanger, cu un rol foarte important in vederea imbunatatirii culturii eleviilor si a comunitati, va benficia in continuare de aportul adus de tehnologia moderna si conectarea la Internet. Biblioteca dispune de un calculator cu conectare la internet, cu ajutorul caruia poate consulta diverse edituri in vederea achizitionarii cartilor necesare pentru scoala si pentru bilioteca. De asemnea bilblioteca are posibilitatea de a comunica cu biblioteca judeteana in vederea raportarii diverselor statistici cat si diverselor raportari Obiectivul 4 - Sus inerea i dezvoltarea unui centrul de promovare prin promovarea online a traditiilor si a proiectelor primariei, de promovarea online a produselor locale prin realizarea unei piete online Un alt rol important va fi crearea site-ului comunitatii, www.sanger.ecomunitate.ro, site-ul va fi creat si realizat de administratorul P.A.P.I care se va ocupa si de documentare si informare, poze . Crearea site-ului este obligatorie prin lege. Toate proiectele de dezvoltare vor fi sustinute i promovate prin diverse mijloace de catre P.A.P.I. Vom enumera cteva metode de promovare care au fost folosite si vor mai fi folosite in continuare : - diversele discutii care le vom avea cu cei care intra in P.A.P.I - discutii avute cu cei de la scoala si biblioteca - discutii avute cu departamentele din primarie - afise de promovare - brosuri de promovare - promvoare online Obiectivul 5 - Sustinerea si dezvoltarea unui centrul de resurse pentru elaborarea de proiecte de dezvoltare socioeconomic . Centrul de resurse pentru elaborarea de proiecte va func iona pentur sus inerea proiectelor de dezvoltare propuse de prim rie, dar i ca centru de consultan pentru persoanele din localitate care doresc s depun proiecte pe liniile de finan are deschise. 4.2 Activit i i servicii propuse 4.2.1 Servicii pentru varstnici

- Internet, corespondenta cu rudele, sezatori tematice, evenimente - 1 octombrie ziua lor - Actiuni culturale auditii muzicale, intalniri intre generatii tineri si batrani, balul pensionarilor - Clubul gospodinelor schimb de retete - Informare - subventii, starea vremii, bilete de tratament, cabinete medicale, anunturi pe internet - Initiere in utilizarea calculatorului - Cursuri de utilizare a telefon mobil - Pentru cei care au fost initiati in utilizarea calculatorului si a internetului, cursuri de utilizare a forumurilor specifice pentru varsta a treia - Organizarea de excursii in locatii interesante 4.2.2 Servicii pentru intreprinzatori - Web design - site de prezentare, cu reclama, adresa de contact, publicitate - Informare despre posibilitati de accesare fonduri - Cursuri de formare profesionala pentru angajatii lor - Cursuri de formare antreprenoriala pentru manageri - Consultanta in scrierea de proiecte - Materiale de promovare elaborare, redactare, distribuire - Accesare fonduri - Gasirea de nise pentru partea de monitorizare, implementare de proiecte nu doar scrierea de cereri de finantare - Sunt putin firme de consultanta pe fonduri europene care fidelizeaza clientul - aici poate interveni RECL 4.2.3 Servicii pentru adulti - Cursuri de antreprenoriat pentru domeniul agricol - Cursuri tematice - Cum sa fii un agricultor mai bun - Calificare in domeniul constructii mecanica agricola, ingrijiri comunitare special pentru femei care nu mai ai serviciu - Colaborarea cu furnizori acreditati de formare profesionala mediul privat e mai dinamic si mai maleabil decat AJOFM de multe ori - Consultanta de servicii on-line utilizarea diverselor sisteme de operare pe calculator - Organizare evenimente locale, baluri, evenimente de socializare

4.2.4 Servicii pentru copii - Retea de jocuri strategice - Editare referate conform standardelor - Servicii de baza printare, copiere, scanare, internet cu plata si eventual putem oferi burse sau gratuitati - Concurs pentru copii, grafica pe calculator - Filmulet de promovare - Curs de antreprenoriat pentru adolescenti - Abonamente lunare - Implicare in organizarea zilei copiilor 5. Previziuni financiare - Proiectia bugetului de venituri si cheltuieli In privinta bugetului de venituri si cheltuieli, la partea de venituri s-au realizat in jur de 10000 de RON (din 2007 octombrie -2010 septembrie) din activitatiile realizate prin P.A.P.I (activitate la P.A.P.I- taxe internet, servici de listare, copiere, poze, inregistrare cd, servicii Apia), toata suma intrand in contul Primariei. Toate veniturile viitoare vor intra in continuare in conturile Primariei. La partea de cheltuieli Primaria a asigurat salariile celor 2 angajati, acum a ramas doar un singur angajat, salariu care va fi asigurat in continuare de Primarie, si cheltuielile de intretinere energie electrica si gaze, plata abonamentului de Internet este realizata de Minister. Este greu de apreciat n condi iile actuale care va fi evolu ia n economie i n comunitate. n timp, s-a observat faptul c principalii clien i ai serviciilor PAPI sunt cet enii comunit ii. Dintre ace tia unii pot fi atra i s utilizeze servicii de Internet i nu numai. Principalii utilizatori pentru serviciile de baz care n viitor vor fi taxate, se dovedesc ns a fi copiii i tinerii care sunt cei mai dornici membrii ai comunit ii de a accesa Internetul sau de a se juca pe calculator. Ei pot devin principalii vectori de leg tur cu popula ia adult (p rin i, unchi, m tu i, bunici,

vecini i alte rude) ce poate fi atras pe viitor dac mesajele sunt transmise inteligent. La fel de importan i pentru PAPI pot fi micii ntreprinz tori locali care pot fi atra i s - i promoveze afacerile pe Internet i s fie sprijini i n tragerea de fonduri. In mediul de afaceri local ns mare parte din ntreprinz tori au afaceri n comer i pentru acestia nu prea exist programe de finantare n care s fie eligibili. Aici ne baz m pe firmele cu specific n agricultur i pe ONG. 6. Monitorizarea i evaluarea rezultatelor planificare Monitorizarea i evaluarea rezultatelor planificate se face n conformitate cu indicatorii propu i pentru fiecare activitate n cadrul planului de sustenabilitate. n prezent monitorizarea i evaluarea activit ii se face de c tre personalul RECL. Un raport de evaluare este trimis lunar coordonatorului local care centralizeaz informa iile i prezint rapoartele mai departe, factorilor de decizie i MCSI. Dup ncheierea proiectului EBC, activitatea de monitorizare i evaluare va reveni CPC. Desigur, personalul RECL va face i propria auto-evaluare, dar impactul asupra comunit ii, interesul acesteia pentru RECL/PAPI va constitui barometrul activit ii. Monitorizarea va fi permanent (ceea ce se ntmpl , in timp ce se ntmpl ), fiind important pentru: A analiza situa ia activit ilor propuse n compara ie cu rezultatele ob inute; A determina dac resursele implicate sunt utilizate corespunz tor i eficient; A identifica problemele i riscurile cu care ne confrunt m i posibilele solu ii; A se asigura c toate activit ile sunt efectuate corect, la timp i de c tre personal adecvat; A folosi experien a acumulat n activit ile care urmeaz ; A determina dac modul n care activit ile au fost planificate bine n compara ie cu rezultatele ob inute i problemele ap rute pe parcurs.

Concluzii Planul de Sustenabilitate va fi publicat la sec iunea destinat Comunit ii Sanger pe site-ul www.ecomunitate.ro Cet enilor comunit ii le va fi adus la cuno tin Planul de Sustenabilitate prin expunerea acestuia ntr-un spa iu accesibil unde va putea fi consultat. RECL Sanger a ajuns si va ramane un punct important de creare a unei valori adaugate comunitatii, prin prezenta celor 4 noduri si a unui angajat al acestui serviciu, proiectele fiind destinate pentru ridicarea comunitatii Sanger la nivelul cerintelor din U.E. Beneficiile asupra comunit ii au fost majore n ace ti 3 ani de func ionare i exist mijloacele pentru a continua dezvoltarea re elei pentru nc 2 ani. Chiar dac sus inerea financiar a re elei va fi realizat n continuare de c tre APL (salarizare personal, sediul PAPI) i MCSI (echipamente, internet i asisten a tehnic ), dezvoltarea serviciilor re elei i a celor 5 centre (centrul informa ional, centrul de promovare, centrul de consultan tehnic , centrul de elaborare de proiecte i centrul educa ional) exprim calitatea serviciilor i implicit sustenabilitatea.