Caracteristici generale: 1. .adaptarea la realitate este relativ pastrata 2. la fel si sentimental de identitate 3.

recunoaste ce este patologic la el Ce pot determina tulburarile nevrotice : 1. suferinta externa 2. perturbari ale vietii sociale 3. daca subiectul se plange de simptome nu le intelege originea 4. simptomele sunt un compromis dintre angoasa si mecanismele de aparare Tulburarea nevrotica in termini de sindroame : 1. sindroamele anxio-fobice anxietate- sentiment de amenintare nefondata obiectiv angoasa- emotie psihica., present in toate tulb psihice in simptome sau in plan second. Criza de angoasa sau tulb de panica: - se manifesta brutal cu dezvoltare de cateva minute a unui sentiment de discomfort sau amenintare intense(teama de catastrofa, nebunie,moarte,pierdere a controlului de sine) semen somatice : -palpitatii -vartejuri -cefalee -traspirati,etc. o anxietate generalizata -poate fi structura de personalitate anxioasa -aceasta angoasa nu este legata de o grija anume -subiectul este constient de absenta de primajdii apare totusi sentimental de insecuritate -are variate somatizarii: tensiune musculara, decompensare,iritabilitate,insomnii,atentie perturbata. Nevroza de angoasa asociaza cause de angoasa si anxietate generalizata. Intre aceste 2 exista doar asocierile. o Fobiile Teama de a fi in prezenta unei situatii exterioare determinate - angoasa este legata de stimul exterior prcis - se declanseaza in cazul unei confruntari cu situatia temuta Exista 3 tipuri de fobii: 1. Agorafobie- teama de spatii publice descoperite, DSM IV teama de orice situatie dificila fara iesire de urgenta la care se poate ajunge cu usurrinta(stadioane, etc) 2. Fobiile sociale- teama de a nu fi expus observatiei celuilalt, teama de a nu se comporta jenant in public. Evitarea poate duce la consecinte sociale importante 3. Fobiile simple- cuprind toate celelalte fobii(acrofobie,stomatofobie,etc) Nevroza fobica atunci cand simptomele fobice domina tabloul si sunt durabile

Alte contexte in care survin simptomele fobice: -Depresii -schizofrenii -alte tulb nevrotice(isterie,nevroza obsesionala) -psihopatologie cotidiana- mostenire filogenetica(eveniment traumatic vechi). Mecanismul de aparare cel mai frecvent este DECOMPENSAREA (ceea ce sustine simptomul.) 2. sindroamele obsesional- compulsive In urma unui conflict psihic indepartat din constiinta printr-un proces de aparare. Obsesiile constituie intruziuni refulate(agresive sau erotice). Obsesiile sunt legate de conflicte intre fantasme si interdictii. Obsesiile reprezentari intrusive, penibile si absurde pentru subiect,sunt produsul propriului psihism. 3 tipuri de obsesii: - obsesii ideative- ganduri sau imagini care se impun mintii - obsesii impulsive- teama pierderii controlului de sine prin act agresiv sau obscene - obsesiile fobice- sunt legate de reprezentarile anumitor obiecte amenintatoare Compulsiile- comportamente sau acte mentale de care se simte constrans sa le efectueze ca raspuns la o obsesie, pentru a o neutraliza - Subiectul este constient de caracterul absurd al compulsiilor: incearca sa le reziste - Iau forma sarcinilor de control Nevrozele obsesionale- cand sindromul obsesiv-compulsiv este persistent cu consecinte asupra vietii subiectului. Se regaseste o personalitate obsesionala cu dubla polaritate: - Nevoia anancasta de control: gust pentru ordine si curatenie,conformism,formalism,meticulozitate, simt al economiei,etc. - O tendita psihastenica spre indoiala: indecizie,scrupule excessive,introspectie,refugiu in abstractie,etc. Acesti 2 poli intra in tensiune cu cat subiectul se straduieste sa exercite un control mai riguros. Alte contexte obsesional- compulsive Contexte associate frecvent unui asemenea sindrom: Tulburarea obsesional-compulsiva- legata de un moment al dezvoltarii psihice sau presiunea unor evenimente vitale, depresii,schizofrenii,alte tulb nevrotice 3. Sindroamele isterice Un element psihic conflictual indepartat din constiinta prin refulare sau clivaj care se poate intoarce si se manifesta sub fosrma unor conversii somatice sau psihice. Ca mecanism de aparare se intalneste aici PROIECTIA- intr-o parte a corpului sau o basculare intr-o parte psihica ignorata a constiintei obisnuite. Conversiile- survin de obicei dinr-un conflict dintre fantasme si interdictii Conversiile somatice

Simptom de alura organica, fara leziune reala subiacenta,legata de un conflict psihic. Orice organ poate sa fie implicat in conversie. - Tulb motorii- criza epileptoida,paralizie, spasm, tremor,lesin,etc - Tulb sensitive- anestezie,durere,perturbari vizuale sau auditive - Tulb neurovegetative- vartej,discomfort,cefalee,etc Conversii psihice Se caracterizeaza prin alterarea tranzitorie a functionarii integrative ale memoriei,identitatii sau constiintei. Tulburari caracteristici: - Amnezie psihogena - Fuga psihogena - Personalitate multipla - Depersonalizare - Stare de transa Nevrozele isterice cand sindroamenle conversive sunt multiple. Se regaseste destul de des o personalitate isterica cu , o dubla polaritate: - Histrionismul- cautarea atentiei, tetralism,etc - Dependenta afectiva- cautarea atentiei, dependenta afectiva. Acesti 2 poli sunt complementari si favorizeaza survenirea unor sindroame conversive. Pasivitatea si histrionismul- faciliteaza adaptarea rolului de bolnav. Mitomania si insuficienta imaginii de sine faciliteaza realizarea unui swich spre unele compartimente psihice idealizate. Alte contexte de sindroame de conversie - Survin de obicei in afara unei nevroze isterice - Conversia somatica tranzitorie legata de presiunea unor evenimente vitale - Depresie - Alta tulb nevrotica - Sindrom psihotraumatic - Tulb a personalitatii psihopate sau limita - Schizofrenii- o conversie somatica