Strip-tease

adaptare dupa Slawomir Mrozek

Domnul I - Dan Codreanu Domnul II - Liviu Chitu

Dan: Nemaipomenit... Liviu: Cu neputinta... Dan: Da. Mergeam de unul singur, ca de obicei... Liviu: Cum nu se poate mai banal... Dan: Da. Cand deodata... Liviu: Cu totul pe neasteptate. Dan: Pssst... Dumneata... De unde ai mai aparut? Liviu: S-ar cuveni mai degraba sa ma intrebi cum am ajuns aici, sau cum am fost adus aici. Dan: E revoltator... Liviu: In cel mai mare grad! Dan: Exact! Domnule, mergeam de unul singur, ca de obicei, cum nu se poate mai banal, sau mai degraba tindeam... Liviu: Asa este mult mai aproape de adevar. Cu siguranta ca si dumneata te indreptai spre un scop oarecare.

Dan: Dar de unde stii dumneata? Liviu: Pai si eu mergeam, ma indreptam in scopul realizarii... Dan: Domnule, mi-ai luat vorbele din gura... Mergeam, asadar, spre scopul stabilit, cand deodata... Liviu: Nota bene, scopul acesta este hotarat de dumneata insuti. Dan: Evident, in deplina cunostinta de sine... Liviu: Pe baza stiintei si a convingerii dumitale. A credintei si a ratiunii. Dan: ...Parca mi-ai citit gandurile... Inaintam, asadar spre scopul stabilit, cand deodata... Liviu: Te-au batut! Dan: Ce?!? Nu... Dar pe dumneata? Liviu: Pe mine?!? Domnule, mie mi se pare ca ori un elefant... Dan: Un elefant?!? Liviu: Urias! De fapt un numar indefinit de elefanti... uriasi... au blocat strada, ori se prea poate sa fi fost niste rascoale... Ma rog, in orice caz era o... ceata deasa! Dan: Da domnule! Ai dreptate! Azi e... ceata. Nu se vede bine! Cu toate astea ma straduiam sa ajung la adresa stabilita... Liviu: Pe care o alesesei indepedent! Dan: Este adevarul curat! Nimic nu era fara rost... Eu insumi, deseori, ceasuri intregi alcatuiam planuri, cu sotia, pentru toata viata. Liviu: Dar si eu, cu sotia, inca de pe vremea cand eram un... copil. Dan: Ce vorbesti domnule? Si eu... am fost copil odata... Liviu: Psst... Pe dumneata... Dan: Pe mine?

Liviu: Da. Pe dumneata... Dan: Adica pe mine?!? Liviu: Da, dumneata. Pe dumneata te-au... Dan: Pe mine m-au... Ce? Liviu: Ah... Dumneata... Dan: Eu?!? Liviu: Da, dumneata! Dumneata, adica tu, cel din fata mea, crezi in... Dan: In... Aaaah! Domnule, apropo de... Dumneata... Liviu: Eu? Dan: ... Da. Dumneata, crezi in... Liviu: E de presupus. Din cauza cetii. Dan: Cea mai rea dintre toate e nesiguranta asta. Liviu: Totusi... Dumneata ai primit o lovitura in fata. Dan: Eu?!? Liviu: Si eu... Dan: Ma rog... Nici asa n-am sa mai ajung... Liviu: A! Dan: A! Liviu: Ce e domnule?!? Dan: Nu stiu domnule! Dumneata ai strigat "A", m-am speriat si am strigat si eu "A"... Liviu: A... Mi-a venit o idee! Dan: Ce idee?!?

Liviu: Ce-ar fi daca... Dan: Daca... Liviu: S-ar putea sa facem cumva... Dan: Sa facem... Liviu: Sa iesim de aici! Dan: Da domnule, excelent, sa iesim de aici... Cum?!? Nuuuu... Nu se poate sa iesim de aici. Liviu: Ba da... Pe usa... Dan: Domnule, nu te duce capul?!? Nu realizezi?!? Liviu: Ce? Dan: Nu se stie ce-i acolo! Daca... Doamne iarta-ma... Daca Doamne iartama! Liviu: Doamne iarta-ma. Dan: Eu zic ca mai inainte de a ne gandi macar sa iesim de aici, trebuie sa... stabilim faptele. Ce zici? Liviu: Ma rog... Sa le stabilim. Dan: Deci amandoi, adica tu si cu mine, am plecat de acasa cu un scop. Corect? Liviu: Asa e... Dan: Si am inceput sa mergem... Sau mai degraba sa tindem, cum m-ai corectat dumneata cu dreptate. Liviu: Da... Dan: Era un... adica o... dimineata posomorata. Vremea era... frumoasa. Copiii si sotia erau bineinteles palpabili. Desigur nu cunoastem exact constructia moleculara, asta ca sa nu mai vorbim de atomii din care sunt

alcatuite masutele noastre de toaleta, dar pana la urma specialistii de ce mai exista?!?... (sunet de masina) Dan: Despre ce dracu vorbeam? Liviu: Despre... toalete. Dan: Aha, exact... Si ca atare amandoi, barbieriti, cu servietele sub brat, am pornit-o absolut utili si necesari in directia... Nu... In directia... scopurilor noastre. Aveam adresele perfect intiparite in memorie, dar le aveam si notate in agenda pentru orice eventualitate. De acord? Liviu: De acord... Dan: Acum atentie! La un moment dat, pe traseul elaborat si jalonat, pe traseul rezultat parca din totalitatea calculelor rezonabile s-a intamplat... Liviu: Ce?!? Dan: Ce? Liviu: Ce s-a intamplat? Dan: Ce-va... Cred ca asta se cuvine a fi subliniat. Ce-va care a venit cu totul din afara noastra, independent de noi, se-pa-rat. Liviu: In aceasta privinta, permiteti-mi sa... Dan: Ce faci domnule? Liviu: Incercam sa-mi exprim... Dan: Poftim?!? Liviu: Pai... Dan: M-ai intrerupt! Liviu: Te-am ce? Dan: M-ai intrerupt! Aveam si eu de terminat o fraza domnule. Intentionam

sa-mi duc ideea pana la capat... Liviu: Imi cer scuze... Dan: Taci domnule... Liviu: Poftim? Dan: Taci domnule... Liviu: Bine, termi... Dan: TACI! Liviu: Am sa... Dan: TACI! Liviu: Gata, am sa tac... Dan: TAAAACI! ... Uite, poftim, acum mi-am pierdut ideea, daca tii mortis sa preiei cuvantul, poftim domnule, preia cuvantul... Haide... Te rog... Liviu: Domnule eu sunt de parere... Dan: Ca nu suntem in stare nici macar cu o precizie convenabila sa stabilim care au fost elementele componente. ... Ai spus ceva? Liviu: Nimic... Dan: Domnule... Vino mai apoape... Suficient... Mie mi s-a parut ca am vazut o silueta... Liviu: O silueta?!? Dan: Da. O silueta de animal... Uite atata capul avea... Liviu: Hai lasa-ma... Dan: Dar nu sunt cu totul sigur daca nu cumva era vorba in acelasi timp si de un mineral... Liviu: Mineral?

Dan: Mineral... Eu zic ca am mers un pic cam prea departe... Liviu: Ne intoarcem? Dan: Desigur... Domnule, toate acestea pot fi relativ usor definite la granita dintre lumina si intuneric, la limita dintre forma, miros, culoare, longitudine, latitudine, platitudine, altitudine... Si... Liviu: Si? Dan: Asa mai departe... Liviu: Pe dumneata te mai doare? Mie incet-incet imi cam trece... Dan: Da... Este adevarat ca am fost total neputinciosi fata de aceste evenimente. Pe de o parte din propria vointa, iar pe de alta parte siliti am nimerit in aceasta incapere straina, cea mai apropiata de noi in clipa critica. Nu mai este nevoie sa adaug ca intentiile noastre au fost stanjenite si stopate... Acum spune si dumneata ceva... Liviu: Da... Dan: Da? Liviu: Da... Sunt de acord cu dumneata. Dan: Domnule, te rog, nu te pripi... Eu zic ca sarcina noastra de capetenie in acest moment este sa ne pastram cumpatul si demnitatea personala... Despre ce dracu vorbeam? Liviu: Despre cumpat. Dan: Exact! Deci trebuie sa ne pastram cumpatul si demnitatea personala. Liviu: Suficient?!? Dan: Mai stam un pic... Suficient. *** (probabil sunet provocat de Mana) *** Stii ce cred eu? Cred ca intentiile noastre de fapt nu au fost stirbite cu nimic. In fond si la urma urmei, libertatea noastra a ramas neatinsa. Liviu: Dumneata numesti libertate faptul ca stam aici?

Dan: Dar putem sa iesim in orice clipa. Usile sunt deschise. Liviu: Pai atunci hai sa mergem! Dan: Cum adica sa mergem? Liviu: Sa iesim pe usa aia sau pe usa aia... Dan: Domnule, ma enervezi? Nu ai inteles nimic de ceea ce ti-am vorbit pana acum? Liviu: Ti-e frica! Dan: Nu e vorba domnule de frica, sunt insa foarte enervat! Liviu: Mai devreme spuneai ca trebuie sa ne pastram demnitatea personala in libertate, iar acum spui ca nu trebuie sa iesim de aici... Dan: Da... Liviu: Domnule, esti nebun?!? Dan: Nu... Liviu: Nu inteleg... Dan: Pai cum sa-ti explic eu ca sa intelegi... Hmm... Ce este libertatea? Liviu: Libertatea? Dan: Da domnule, libertatea... Liviu: Libertatea este posibilitatea unui individ de a actiona dupa propria-i vointa sau dorinta, posibilitatea de a avea o opinie in orice domeniu de activitate si de a o exprima prin viu grai, libertatea este privilegiul de a nu fi subordonat unui stapan iar conform lui Spinoza nu putem constientiza libertatea decat in urma constrangerii... Dan: Mai spune-o o data pe aia cu Spinoza... Domnule... E mult mai simplu decat atat. Libertatea este un tantar meschin in eter. Liviu: Un tantar?

Dan: Da... Atata timp cat stau aici si stiu ca pot iesi pe usa asta sau asta, atata vreme sunt liber, dar in momentul cand ma voi urni sa ies, prin asta am si ales, deci imi voi limita posibilitatile... - Pauza Dan: ... Mele de optiune, voi pierde libertatea, voi deveni sclavul alegerii mele. Liviu: Da domnule, dar si daca stai aici si nu faci nimic tot optezi pentru ceva, optezi pentru a ramane, deci pentru a nu pleca... Dan: Dar nu este adevarat! Stau, dar mai pot pleca, in schimb in momentul in care ma voi decide sa ies imi voi pierde libertatea de a ramane... Liviu: Si dumitale iti este suficient incat sa te simti bine?!? Dan: Evident! Deplina libertate interioara. Iata raspunsul meu la intrebarile neintelese. Ce faci domnule? Liviu: Plec! Dan: Cum adica pleci? Liviu: Eu sunt pentru libertatea exterioara... Dan: Si cu mine ce se va intampla? Liviu: Cu dumneata? ADIO! Dan: Nuuuu... Mai stai! Liviu: Uite ce ai facut! Dan: Te-am salvat! Liviu: Sigur... M-ai salvat... Dan: Stati! Nu inchideti! Liviu: Dati-ne drumul! Dan: Nuuu...

Liviu: A mai ramas una deschisa... Dan: Nuuu... Nu inchideti... ("Desteapta-te romane") Dan: Deschideti usa... Eu sunt claustrofob... Nu mai pot sa respir... Liviu: Asta-i numai din cauza trancanelii dumitale. Trebuia sa iesim de la inceput. Dan: Reprosurile dumitale sunt cam nejustificate. Daca sedeai linistit nu se inchideau usile. Dumneata esti de vina! Liviu: Poftim?!? Esti un incompetent! Dan: ... Liviu: Ce a mai ramas acum din libertatea dumitale interioara? Dan: Cu mine vorbesti? Eu n-am nimic sa-mi reprosez. Eu n-am ales, nu mam limitat, dumneata ai ales deci esti un... Ma rog... Liviu: Ma enerveaza usile astea... Eu am sa bat, poate ne aude cineva... Dan: Da... Mai tare... Mai tare... Incearca cu pumnul... Ma rog cu palma... Liviu: Hei! Deschideti usile! (Intra Mana) (papusile se dezbraca) Dan: Domnule! Domnule! Domnule! Liviu: Da... Dan: Vroiam sa va intreb... Este cumva o mana supradimensionata deasupra capului meu?!? Liviu: Da... Dan: Eu?!? Dar de ce eu? Stati putin, eu n-am ciocanit! Sa-mi dau hainele?!?

Dar de ce? Eu n-am ciocanit, este o confuzie! Liviu: Haide domnule, daca Manuta a spus sa-ti dai hainele, iti dai hainele... Dan: Ia-ti mainile de pe mine! Liviu: Taci domnule! Dan: Ia-ti mainile de pe mine! Nu-mi dau hainele... Stati putin... Nu vedeti ca s-a facut un nod? Liviu: Gata! Dan: Ce? Si el? Imediat! Liviu: Stai... Cum... Stai! Ia mana de pe mine! Dan: Nu se poate asa ceva, stati o secunda! Se rezolva imediat! Liviu: Lasa-mi pantalonii! Dan: Imi pare rau, dar dispozitiile sunt clare! Toate hainele... Liviu: Esti un lingusitor! Dan: Eu lingusitor?!? Ce-ti pasa tie... Liviu: Da lingusitor! Dan: E frig aici! Liviu: Si ceata! Dan: Nu inteleg de ce ne-a luat Manuta hainele! Liviu: Ne-a luat hainele ca sa nu ne spanzuram cu ele, fireste! Dan: Sa ne spanzuram?!? Glumesti? Eu nici nu ma urnesc din locul asta si dumneata vrei sa ma spanzur?!? Normal, natural as putea, dar imi cunosti convingerile... Liviu: M-am saturat de convingerile dumitale! Dan: Tu ce crezi domnule, ca daca Manuta ne-a luat hainele sa nu ne

spanzuram cu ele asta inseamna ca ne vrea in viata, asta e un semn bun! Liviu: Tocmai asta ma ingrijoreaza! Faptul ca Manuta se gandeste la noi in categorii precum viata si... Dan: Moartea?!? Liviu: Dumneata ai spus-o! Dan: Eu... Ma rog... Sunt linistit!... De ce ai ciocanit mai dobitocule?!? Liviu: In primul rand nu se stie daca eu am provocat-o sa ne ia hainele si nu exista un plan... Dan: Sigur ca nu puteai sa stai tu in banca ta... Liviu: Puteai sa intelegi ca avem conceptii diferite... Dan: Conceptii diferite?!? Macar acum poti sa te convingi si dumneata de superioritatea atitudinii mele! Liviu: Si unde este, ma rog, aceasta superioritate?!? Dan: Investitie mai mica... Liviu: Mica, mica... Dan: De energie... Cu acelasi rezultat, plus simtul libertatii interioare... Liviu: Inca un cuvant despre libertatea dumitale interioara si te strang de gat! Dan: Ma ce?!? Liviu: Te strang de gat! Dan: Atunci, domnule, daca nu gasesti de cuviinta sa faci uz in relatiile dumitale cu semenii decat de astfel de mijloace complet inadecvate... Liviu: Taci! M-am saturat de tampeniile dumitale! Dan: Te-ai saturat?!? Vrei sa ma strangi de gat?!? Ia sa te vad! Liviu: Taci, incompetentule...

(cearta se completeaza cu replici in diferite limbi) (apare Mana pe cearta lor) (papusile pierd palmele si picioarele) Liviu: Domnule, ti-e rau?!? Dan: Nu... Ma tem... Liviu: De ce?!? Dan: Daca Mana ne-a limitat posibilitatile miscare in spatiu, de unde stim ca n-a venit vremea sa ne limiteze ceva cu mult mai important... Liviu: Ce? Dan: Timpul! Durata noastra! Liviu: Domnule, am un plan... Dan: Ai un plan?!? Excelent... Ce presupune acest plan al dumitale? Liviu: O sa-i cerem iertare Manutei! Dan: Sa ne cerem scuze?!? Mai degraba ea ar trebui sa ne ceara noua, dar ma rog... Vorbesti dumneata?!? Liviu: Da! Lasa-ma pe mine... Dan: Uite-o... Vine... Liviu: Deci urmeaza sa ne cerem scuze! Mi s-a parut ca esti suparata pe noi... Draga Mana, venerabila Mana... Avand in vedere aceste imprejurari am vrea sa te rugam sa ne ierti... pentru ca... pentru ce? Dan: Pentru ca mergeam, pentru ca tindeam... Liviu: Sa ne ierti pentru ca mergeam, pentru ca tindeam si pentru tot ceea ce Mana stie, iar noi nu stim... Te rugam sa ne ierti! Dan: Ma alatur si eu colegului meu, e adevarat numai dintr-un punct de vedere... Acest lucru se datoreaza diferentelor de principii existente intre noi

doi... Deci draga Mana te rog si eu respectuos sa ne ierti... (raman doar capetele papusilor) Dan: Domnule... Liviu: Da... Dan: Eu vad o luminita... Liviu: Ne cheama... Dan: Da... Liviu: Mergem? Dan: Impreuna? Liviu: Se-pa-rat... Dan: A fost o onoare! Liviu: Asemenea!

Final