ling. Ionescu Gheorghe * Manole Ilie A. B. C-ul marinarului ic EdituraW@Tebnica | Bueuwrepet 1976 iLucrares 41 propune 8 pund I disporisia persona precum gia celor care darefe si-pi formers o bunds feted” pogtunile. absolut necesare ‘Torodacd, luceares se adreseacd si celor care darese sportul. cu. vele gi canotaful. Prin conginucul ef lucrares invereseasd sipa etevil ‘licaslor, scolilor st inscicutului cu specific marinarose foey CA etetul Se largk adresnbiuicaca erce arigucse atte do apeat ck lucrarea prezints decaliat principaiele, probleme privind. cavigasla, Iegicurilecadio i Visuals, Sparatelesiectrice de havigajion statin: Gteria, mataorologis maring it si de. taptul ca Tucrares contine, un Bogae diesionae cu circa 400 de. cormoni fi expresii marinareyt Prin capicolele pe care to tratoazd Tuerarea va coneribul ta 1 cares calificdrit prafesionale a personalulul imbareat cre gi la. populari tarea cunogtingelor marinarofti in’ rinduriie cetsgenifor’ Ge toate i_imbarcat turd marinke 4 practice Control stiintitic : Cpt. rg. 1 PAVICA VICTOR Redactor : ing. VOICU NICOLAE Telinoredactor : VALERIU MORARESCU Coperta: VALENTIN: VISAN Biange? 1P%iraj! @ adoro cxeinpiate toute 2 Prefata Occanu! plenetar ecupd aproape tre sferturi din suprafete globule! pamintesc. Imense intindere $i vegnico frdmintare a mérllor 31 oceanelor. precum's! curgeres vijeliodsd sau domoals @ Fluviilor gia rlurilor savurezit, dela incepue, in sufletul omulul primitiv, cel putin tel simpdminte profunde: teame, otractio 31 "= fard indotald — De-o lungul secolelor gi mileniifor, aceste simsaminte primare au evoluat, ay ereseut i ‘complextiats, sub Impulsul novellor mediate si ol. Imoginoyie!_creatoare ol oamenilor. Nevoid imperfoasd de apa potobild a determinat_injghebarea primelor ageziri omenesti in aproplerea riurilor, a fluviilor 1 3 Macuriler. In alte zone geografice, oamenil s-au oproplat de ma- lurile mérifor 31 ale oceanelor. Feame, ascclats ca contrariul ef, atractia, au dus la crearea zellor opelor, a miturilor si logendelor legate de ope IAcroctia #1 curfozteates, pe de oltd parte, au ndscut tn crelerul omulul tacos de 0 fotos! in scopurl practice acest medi Iichid. Gu coracteristicl tie de difertte de ole uscatului pe core tala. Kgoau eparut —— intr-o foorte indelungats perioadd preistorica piscottul” plutires, deplesoree de la un loc. la aftul pe opele Grerioare $i dea langul coustelor, tar mal tirzia =~ mult mai testa si’ navigayia. Lo rindul ei, numai istoria, navigasiei poate fi urméritd pe un parcurs de citera milenit. In logiturd eu acest sublect sau Serif pind acum secl sf zeci de lucrdrl gf mal pot fi scrise incd alte Zeer, tn sute de volume. Dacd udm tn considerare $1 progrescie remorcubiie din ultima, pertooda, rectieste tn porate! Er erevolutla, tehnice-stiintficd, ‘contemporand,precum 31 pro- frescle posibile In vitor, unele anticipate, aitele imprevizibile, Zubrectul epare. pe drept cuvint — inepuizebil. ‘Omul zilelor noastre © ojuns in spotiul extraterestru, patrunde si va pdtrunde tot met adinc, fa distange din ce in ce mol mari, Jy ‘cosmos, incercind sd-i descifreze tainele. Dor, acelog! om fevine sl va reven! mereu’ pe planeta de pe care @ plecat. le pamintul-eaed $i la morea-momd. Acelasi om, legat de pdmint prin mil de fire, va continua sd foloseascd mijioace de transport, din ce In ce mai perfectionate, terestre, deriene 3/ maritime. 3El va continua s6 brazdeze marile si oceanele, sd le cunoased secretele —atit de putin cercetate ined, sd le amulgd. men sele bogatii — tit de putin exploatate incd: Cunoscutul dicton al strdmositor nostri romani — »Vivere non necesse est ; navigare necesse est” rdmine fa fel de volobit astézi co si acum doud miler! Oamenit contemporani au ridicat pe cele moi inolte trepte curtozitatea ancestrold, acea curtositate fecund’ core Ia situct pe om deosupra tuturor vietuitoarclor Pamintulul. ‘Setea de cur hoastere @ oumenilor rdmine vesnic.nepotolita. Acelor cititor! dornici 3d cunoascd aménunte, 83. obtind In- formatii numeroose $1 varlate din domeniul atic de vast of victit $f activieatii pe ope, cartsa de fats le va fi de un real folcs La prima vedere (moi ales dacd atentic se indreoptd numer asupra titlului), cortea pe care cititorul 0 are acum in mind pare a fl_un fel de yabecedar al marinarului". Intr-adevdr, lucrarea oferd posibilitdti targi de inisiere in majoritotea romu rilor legate de navigatie si maringrie in general, de cunoostere 2 numeroase notiunt marindresti, unele din le fiind chiar de larg circulotie in literaturd si tm presd. Dupd co va porcurge lucrarea, cititorul nu va mai avea sere de intrebere dacé vo Basi undeva scris ed un cargou are copacitatea de 4 500 ew”, © vitezi de 415 noduri* i va zimbi semnificativ tuner cind va intilni, pe alociri, viteza navel éxprimaté in wnoduri pe ord Dar, ‘acoased lucrare depdseste cu mult scopul de’ simpld inigiere, Ea oferd 0 vased documentatier sub multiple planurt si aspecte ; de la clasificarea navelor si deserierea elementelor componente ale acestora — la semnalizarea nauticd ; de la me- todele si procedecle moderne de navigatie — la scofandrecte ; de la ambarcastunile sportive — la meteorologie, hidrologie $1 geegrofle maritima. Din acest punct de vedere, lucrarea ar putea fi considerata atic ca abecedar af marinarului™ (pentru cel care abordeazd prima daté 6 astfel de tema), cit mai ales un xmemorater af marmarutu!" (pentru cei care au deja uncle cunostinge In do- menial respectiv). De aceea, cartea este adresatd in primul rind celor ce plutesc pe ope. Prin onli °40-~'50 circula in marina noostré un mic volum cu acelazi titlu, core aborda insd 0 arte limitatd si destul da sdracé in cunostinge marindresti. De atunci au apérut citeva manuale de Navigatie, Astronomie nauticd, Conducerea navei, Practieé morindreascd etc. Cortea a i Je fold este prima lucrara in timba romank care Inglobeart Thetidn tot ‘unitar "maven majorieae » cunostingelor de. mar Farle. : Iucrarea este utild atit adolescentilor $1 tiaerilor atros! de mmirajel vieyii pe mare, de dort! caldtormlor devo’ Tungul paraie- felor's1 ‘neridlenelor paminslal, ort nume! de farmacul spertu- flor hautice, cit $1 delor mat viestniel care, fle cd vor aborda inv oceastd corte Goi tavoore de. ‘cunoastere,” fle cd vor reugl — tot prin ea sd gdseascd’ © consolare In nostalgia’ unor vise de demult. Cpt. de rg. 1 Pavica Victor