Iustinian I, zis "cel Mare", mprat bizantin n perioada (527 - 565).

Flavius Petrus Sabbatius Justinianus,s-a nscut n 482 n satul Tauresium (ntr-o familie de rani traco-romani sau iliro-romani), sat situat lng Justiniana Prima din prefectura roman Iliria. Familia lui era vorbitoare a limbii latine iar Iustinian era nepotul viitorului mprat Iustin I, care a fcut dup anul 470 carier militar n armata mpratului Leon I, al Imperiului Roman de Rsrit (457-474). Visul lui Iustinian a fost s reconstruiasc Imperiul Roman (cretinat ns) prin unirea celor dou imperii, de apus i de rsrit. A reuit n parte prin generalul su Belisarie care a cucerit Peninsula Italic i nordul Africii. ncercrile grele din punct de vedere militar i financiar de cucerire a Italiei, ncepute de Belisarie i ncheiate de Narses (un alt general) nu au avut un efect ndelungat. n 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian. Evenimentul intern cel mai important a fost rscoala Nika din Constantinopol. Opozanii lui Iustinian au proclamat un alt mprat, pe Hepatius, nepotul fostului mprat Anastasiu I. n timp ce Iustinian vedea situaia ca i pierdut, soia sa, mprtesa Teodora, o fost artist de circ, sa opus retragerii din capital. Prin negocieri purtate de Narses cu revoltaii i prin atacul surprinztor al lui Belisarie cu trupele loiale mpratului n hipodrom, unde s-au adunat revoltaii, rscoala a fost potolit. Una dintre cele mai mari realizri ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman nceput n 529. Iustinian a ncercat s revitalizeze societatea roman, aflat n ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uria oper de sistematizare a dreptului clasic i postclasic, astfel nct s poat fi aplicat la realitile secolului al VI-lea din Imperiul Roman.Iustinian, un cretin convins, a jucat un rol important. El nsui a ntocmit tratate religioase, a condus adunri bisericeti i-a ntemeiat propria episcopie, Iustiniana Prima i a construit biserica Hagia Sophia (Sfnta Sofia). A murit pe 11 noiembrie 565 n Constantinopol.