SNSPA Politica Europeana

Regatul Danemarcei
- profil de tara-

Alina Bolfos Alexandra Florea Anul 3, RISE

2008

Introducere Regatul Danemarcei (Kongeriget Danmark ) este situat in regiunea Scandinava a Nordului Europei. Este cea mai sudica dintre tarile nordice. Continental este marginita la sud de Gremania fi este localizata la sud-vestul Suediei si la sudul Norvegiei. Danemarca este marginita la nord de Marea Baltica si de Marea Nordului. Tara contsa dintr-o peninsula Jutland (Jylland) si un mare numar de insule: Zealand (Sjlland), Funen (Fyn), Vendsyssel-Thy, Lolland, Falster si Bornholm cat si sute de insule minore etichetate drept Arhipelagul Danez. Insulele Faroe si Greenland sunt provincii autonome ale Danemarcei care beneficiaza de legislatie interna. Danemarca este o monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar de guvernamant. Este membra a NATO si a Uniunii Europene, alaturandu-se Comunitatilor Economice Europene in 1973. Capitala se afla la Copenhaga. Originar natiune maritima bazandu-se pe pescuit, agricultura si comert, Danemarca a cunoscut o industrializare continua in secolele 19 si 20 si a dezvoltat modelul Scandinav al statului bunastarii. In 2006 si 2007 studiile efectuate la nivel mondial au cotat Danemarca drept cel mai fericit loc de pe pamant 1 bazandu-se pe standare de sanatate, bunastare si educatie, iar in 2007 Copenhaga a fost cotata in topul Most liveable cities in the world ca fiind pe locul 3. Structura socio-demografica Compozitie etnica Danemarca este aproape in intregime locuita de etnici danezi. Foarte putini Faroezi si Greenlandezi s-au stabilit in Danemarca , fiind oricum cetateni danezi. Alte minoritati ca cea germana, evreiasca sau poloneza au fost substantial asimilate. In anii 60 expansiunea economica necesita mai multa forta de munca decat putea oferii nationea daneza, avand loc un val de imigrare inspre Danemarca. La sfarsitul anilor 80 cele mai numeroase minoritati etnice din Danemarca erau: turcii, iugoslavii, iranienii si pachistanezii. Aproximativ 6% dintre danezi sunt clasificati drept imigranti.2 Fiind o tara puternic urbanizata, 86% din populatie traieste in zona urbana. Populatia Danemarcei este de 5,468,120 de locuitori (estimare 2007) , densitatea populatiei fiind de 129 persoane/ km2 . Compozitie religioasa
1

White,Adrian G. A Global Projection of Subjective Well-being:A Challenge to Positive Psychology?. Adrian G. , University of Leicester. http://www.le.ac.uk/users/aw57/world/sample.html 2 http://encarta.msn.com/encyclopedia_761577747_2/Denmark.html

Cea mai mare parte a populatiei apartine de Biserica Evangheliza Lutherana a Danemarcei. n 2003, 85% din populatie apartinea de aceasta. Exista de asemenea cateva comunitati religioase mai mici situate n afara biserici nationale. Distributia religioas arata in felul urmator: Evanghelici Lutherani 85%, alti Protestani i Romano-Catolici 11%, Musulmani 4%. Forma statului si dispersia puterii stat unitar cu un grad mediu de regionalizare si descentralizare Danemarca are un sistem administrative care acorda un mare grad de autonomie la nivel regional. Diviziunile administrative teritoriale daneze au un mare grad de autonomie regionala, ceea ce inseamna ca au propriile lor alegeri si administratii regionale. Danemarca este divizata in cinci regiuni si 98 de municipii. Regiunile au fost create la 1 ianuarie 2007 ca parte a Reformei Municipale Daneze 2007 pentrua modifica impatrirea tarditionala a tarii in 13 judete (amter). In acelasi timp, municipiile mici (kommuner) au fost coagulate in structuri mai largi astfel cele 270 de municipii au devenit in urma reformei 98. Cea mai importanta arie de responsabilitate a noilor regiuni este serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele structuri administrative, actualele regiuni nu au ca prerogative prevalarea de taxe, iar serviciile de sanatate sunt finantate printr-o taxa nationala de 8% combinata atat cu fonduri guvernamentale cat si municipale. Fiecare Consiliu Regional consta in 41 de politicieni alesi in alegerile municipale dni 2005. Cele mai multe din noile municipalitati au o populatie de aproximativ 20 000 de oameni, cu mici exceptii. Arhipelagul Ertholmene (96 de locuitori in 2008) nu este nici parte a unei municipalitati nici a unei regiuni, aflandu-se direct sub obladuirea Ministerului Apararii. Greenland si Insulele Faroe sunt de asemenea parte a Regatului Danemarcei, dar au statut de autonomie si beneficiaza de guvernare proprie intr-o mare masura. De asemena fiecare dintre acestea beneficiaza de 2 locuri in Parlamentul danez. Tipul de regim politic - parlamentar Danemarca este o monarhie constitutionala in care succesiunea la tron este ereditara iar monarhul trebuie sa fie membru al bisericii nationale. Asa cum este prevazut in Constitutia daneza, monarhul nu este chestionabil pentru actiunile sale, persoana sa fiind sacrosancta. Monarhul numeste si demite Primul Ministru si alti ministrii. Inainte de a fi validate prin puterea roiala, masurile guvernamentale importante trebuie discutate in Statsrdet, un consiliu privat prezidat de monarh. Protocoalele acestui consiliu sunt secrete.

In vreme ce autoritatea executiva apartine monarhului (in calitatea sa de conducator al statului), autoritatea legislativa ii revine executivului (Primul Ministru) si Parlamentului Danez. Puterea judiciara este detinuta de Curtea de Justitie. Puterea executiva este exercitata in numele monarhului de catre Primul Ministru csi celelalte cabinete ministeriale. Cabinetul, incluzand Primul Ministru si celelalte ministere formeaza guvernul. Aceste ministere sunt responsabile in fata Parlamentului ( Folketinget), coprul legislativ care este considerat in mod traditional ca fiind suprem (fiind capabil sa creeze legislatie in orice probleme fara a fi constrans de deciziile luate in parlamentele anterioare). Parlamentul detine puterea legislativa, avand autoritatea legislativa suprema conform doctrinei suveranitatii parlamentare. Aceasta suveranitate a fost insa chestionata o data cu intrarea Danemarcei in Uniunea Europeana. Teoretic insa, doctrina prevaleaza. Parlamentul consta in 179 de mambrii alesi prin majoritate proportinala, incluzand doua mandate din Greenland si doua mandate din Insulele Faroe. Alegerile parlamentare sunt tinute o data la 4 ani, dar sta in puterea Primului Ministru de a provoca alegeri anticipate. Printr-un vot de neincredere, Parlamentul poate forta un ministru sau intreg guvernul sa demisioneze. Clivaje politice dominante Deoarece nu existau diferente semnificative in ceea ce priveste caracteristici entice, religioase, regionale sau lingvistice in societatea daneza, partidele politice s-au format pe baza diviziunilor economice, sociale si ideologice ale vremii. Astfel clivajele sunt mai degraba de ordin socio- economic decat de alt tip. Acestea se reflecta in structura de partide si in locurile pe care acestea le obtin in Parlament. Un clivaj interesant este cel de gen: diferenta de gen in comportamentul de vot a crescut si si-a schimbat caracterul in timp. Astfel, daca in anii 70 barbatii sustineau partidele socialiste intr-o mai mare masura decat femeile, in anii 90 barbatii sustineau partidele de derapta intr-o mai mare masura decat femeile. Efectele de gen sunt in general reduse atunci cand se introduce sectorul de activitate in analiza multivariate, indicand ca diferitele sectoare economice pentru barbate si femai explica in parte diferentele din comportamentul de vot.3 Sistemul de partide- multipartidism.

Oddbjrn Knutsen. Social Class, Sector Employment, and Gender as Party Cleavages in the Scandinavian Countries: A Comparative Longitudinal Study, 197095. http://www.blackwellsynergy.com/doi/abs/10.1111/1467-9477.00058?cookieSet=1&journalCode=scps

Sistemul de partide Danez este unul multipartidist, ale carui caracteristici de baza s-au format in perioada dintre adoptarea primei constitutii (1849) si deplina implementare a sistemului de reprezentare proportionala (1920). Deoarece nu existau diferente semnificative in ceea ce priveste caracteristici entice, religioase, regionale sau lingvistice in societatea daneza, partidele politice s-au format pe baza diviziunilor economice, sociale si ideologice ale vremii. Sistemul traditional de partide se sprijinea pe 4 piloni: Partidul Social Democrat (Socialdemokratiet- fondat in 1871 si-a schimbat numele in 2002 in Social Democratii) care reprezinta miscarea sindicala si clasele muncitoare, Partidul Social Liberal (Det Radikale Venstre fondat in 1905) care reprezinta micii proprietari si intelectualitatea urbana, Partidul Liberal Danez (Venstre fondat in 1870) care reprezinta societatea agricola si miscarea cooperatista, si Partidul Popular Conservator (Det Konservative Folkeparti numit Dreapta (Hojre) pana in 1915) care reprezinta angajatorii si asociatiile de afaceri, marii proprietari si inaltii functionari ai statului. In acest spirit a fost instaurat sistemul celor patru ziare, fiecare partid detinand un ziar loial in fiecare regiune a tarii. Cu un sprijin electoral variind intre 83 si 97% cele patru partide traditionale au dominat politica daneza pana la inceputul anilor 70. Din 1960 Partidul Popular Socialist (Socialistisk Folkeparti fondat in 1959) a inceput sa joace si el un rol important. Perioada de boom economic de la sfarsitul anilor 50 a dus la schimbari economice si sociale majore. Statul bunastarii a fost instaurat, iar sectorul social bugetat s-a dezvoltat rapid cu o mare crestere a cererii si a ofertei pe piata muncii. Ca rezultat al acestor schimbari, legaturile traditionale dintre partide si clasele sociale siau pierdut semnificatia iar sistemul celor patru ziare s-a dezintegrat. Partide reprezentate in Parlament: Social Democratii (Socialdemokraterne) Partidul Social Liberal Danez (Det Radikale Venstre) Partidul Popular Conservator (Det Konservative Folkeparti) Patridul Popular Socialist (Socialistisk Folkeparti) Partidul Popular Danez (Dansk Folkeparti) Venstre (Venstre, Danmarks liberale parti) Noua Alianta (Ny Alliance)

Alianta Rosu- Verde (Enhedslisten) originar o alianta a Partidului

Comunist Danez (Danmarks Kommunistiske Parti), Partidului Muncitorilor Socialisti (Socialistisk Arbejderparti) si a Partidului Socialistilor de Stanga (Venstresocialisterne) Partide fara reprezentare parlamentara: EU reprezentat in PE Velfrd) Tipuri predominante de cabinet si compozitia curenta - cabinete de coalitie. Sistemul politic danez a generat in mod traditional coalitii. Cele mai multe dintre guvernele daneze de dupa Al Doilea Razboi Mondial au fost coalitii minoritare care au guvernat beneficiind de suportul Parlametului. Din noiembrie 2001, Primul Ministru danez este Anders Fogh Rasmussen din partidul Venstre, un partid liberal de centru dreapta. Guvernul este o coalitie constand in Partidul Venstre si Partidul Popular Conservator, cu sprijin parlamentar din partea Partidului Popular Danez ( Dansk Folkeparti). Cele trei partide au obtinut impreuna o majoritate parlamenatra in alegerile din 2001 pe care au mentinut-o neschimbata ni alegerile din 2005. Pe 24 octombrie 2007 Primul Ministru a anuntat alegeri anticipate pentri data de 13 noiembrie. Dupa alegeri Partidul Popular Danez a fost intarit, in timp ce partidul Venstre a pierdut 6 mandate iar Partidul Conservator si-a mentinut numarul de locuri in Parlament. Rezultatele alegerilor au asigurat mentinerea Primului Ministru Anders Fogh Rasmussen pentru un al treilea mandat. Arii de politici prioritare n politica nationala subiecte controversate Politicile daneze in perioada 2005- 2006 vizau in principal urmatoarele aspecte. Principalele chestiuni politice includeau revizuirea masurilor adoptate de statul bunastarii, echilibrul intre cnotrolul public sic el al pietei, nivelul de taxare si finantare ale masurilor care vizeaza masurile sociale aflata in opozitie cu principiul asigurarii, extinderea si Partidul Progresului (Fremskridtspartiet) Liberalistii (Liberalisterne) Partidul Independent (De Uafhngige) Miscarea Populara pentru Justitie si Bunastare (Folkebevgelsen Ret- & Miscarea Junilor (Juni Bevgelsen; reprezentat in PE) Crestin Democratii (Kristendemokraterne) Miscarea Populare inpotriva Uniunii Europene (Folkebevgelsen mod

natura privatizarii si a externalizarii, sprijinul sau opozitia fata de aprofundarea integrarii in Uniunea europeana, legea si ordinea. De cand s-a fondat Partidul Popular Danez (Dansk Folkeparti) in 1995 printr-o desprindere de Partidul Progresist, acesta a reusit sa aduca pe agenda politica probleme ca : politicile fata de straini, integrarea imigrantilor si refugiatilor, atitudinea fata de o societate multi-etnica si multi-religioasa si problema identitatii daneze. Ca rezultat, Partidul Popular Danez si-a marit numarul de locuri in parlament de la 13 la 22 in alegerile din 2001 si la 24 in alegerile din 2005. Alegerile din 2001 si 2005 au intrat in istorie pe de o parte deoarece Partidul Liberal Danez a devenit partidul cu cea mai larga reprezentare in parlament pentru prima data de la alegerile din 1924, iar pe de alta parte deoarece partidele de centru-dreapta au castigat impreuna majoritatea in parlament pentru prima data de la alegerile din 1929. Partidele de centru din parlament si-au pierdut cu aceasta ocazie influenta traditionala in formarea guvernului. Alegerile au dus la formarea unui guvern de coalitie minoritar- Partidul Liberal Danez si Partidul Popular Conservator- condus de Anders Fogh Rasmussen, beneficiind de sprijinul parlamentar permanent al Partidului Popular Danez. Traditia daneza de compromis, colaborare across the centre si consens- democratia cooperanta- este provocata.

Interaciuna cu sistemul politic european 1.Istoria integrrii europene a Danemarcei

Danemarca joac un rol aparte n procesul de integrare european de 35 de ani de cnd a devenit membr a Comunitiilor Europene n 1973. A fost ntotdeauna o ar rezervat n ceea ce privete integrarea absolut i este statul membru care beneficiaz de clauzele speciale de opting-out vis-a-vis de unele politici europene prevzute n tratatele de la Maastricht, Amsterdam i Nisa. Perioada imediat urmtoare celui de-al Doilea Rzboi Mondial a fost caracterizat de un grad de instituionalizare fr precedent, Danemarca fiind membru fondator al NATO i al Consiliului Europei n 1949, dar neparticipnd la realizarea CECO , CEE i EURATOM, cele trei comuniti considerate pietrele de temelie ale UE. Danemarca a adoptat , n majoritatea cazurilor, aceeai poziie rezervat ca i a Marii Britanii vis-a-vis de integrarea european. Unul din motivele acestei poziii este i acela c Marea Britanie este o mare importatoare a produselor obinute din agricultur din Danemarca. Ca alternativ la Piaa Comun a CEE, Marea Britanie propune n 1959 crearea Asociaiei Europene a Liberului Schimb (EFTA) creia i se altur statele nordice Danemarca, Norvegia, Suedia i Austria, Elveia i Portugalia. Cu toate acestea, Marea Britanie , observnd succesele economice ale CE i intuind sfritul su colonial , aplic pentru statutul de membru al CE n 1961 urmat de Irlanda, Danemarca i Norvegia. Datorit opoziiei Franei lui De Gaulle, celor 4 state li se respinge solicitarea din 1961. n anul 1967 Danemarca, mpreun cu celelalte trei state solicit din nou integrarea n CE. La Summitul de la Haga din 1969 se decide realizarea unei UEM precum i extinderea Comunitilor Europene prin incluziunea celor 4 state, printre care i Danemarca. n iunie 1970 ncep negocierile de aderare . n anul 1972 are loc un referendum n Danemarca n urma cruia 63% se declar n favoarea aderrii Danemarcei la CE i 37% mpotriv. Astfel, la 1 ianuarie 1973 Danemarca devine membru oficial al CE. La 1 iulie 1973 Danemarca preia preedenia Consiliului Comunitilor Europene. Un aspect important al politicii daneze vis-a-vis de sistemul politiic european este acela c Danemarca, mai mult dect alte state, exercit un control imens n UE prin intermediul Parlamentului Naional (Folketing), care are n componena sa un aa numit Comitet European. nainte de a se lua orice decizie privind UE , Guvernul danez trebuie s prezinte un rezumat al discuiilor n faa Comitetului European al Parlamentului, care trebuie s-i dea acordul majoritar asupra nceperii negocierilor.4
4

Denmark and The European Union, 2003, p.2

2.Poziii privind tratatele Tratatul de la Maastricht

Odat cu Tratatul de la Maastricht se pun bazele UE formate din 3 pilieri : unul comunitar reprezentat de CECO/CECA, CE i EURATOM i doi inerguvernamentali numiti Justiie i Afaceri Interne (JAI) i Politic Extern i Securitate Comun (PESC). Proaspta Uniune European a reprezentat o lovitur mare asupra acelora care spuseser DA integrrii n 1973. La data de 2 iunie 1992 are loc un nou referendum pentru ratificarea Tratatului de la Maastricht de ctre cetenii danezi, n urma cruia au votat 49,3% pentru i 50,7% mpotriv. n urma acestui rezultat Danemarca nu a aderat la Tratatul de la Maastricht. Dintre membrii Parlamentului Naional (Folketinget ) de la acea dat , 130 dintre acetia au fost n favoarea TUE i 25 de membrii mpotriv, acest rezultat reflectnd faptul c accederea la TUE era un fapt dorit de aproape ntreaga clas politic. 5 Dezbaterea public asupra Tratatului de la Maastricht a fost destul de violent , acompaniat de proteste i schimburi de focuri pe strzi .Ca rspuns la referendumul din 1992 n care majoriatatea danez se declarase mpotriva ratificrii Tratatului , la 11-12 Decembrie 1992 se ntrunete un Consiliu European la Edinburgh , n Regatul Unit. Aici i se ofer Danemarcei statutul special de a nu participa n anumite domenii de cooperare comunitar la care aceasta nu dorete, cunoscut sub denumirea de clauza de opting-out. Soluia fa de preteniile Danemarcei se regsesc n documentul cu numele Danemarca i Tratatul Uniunii Europene. Danemarca beneficia de opting-out n urmtoarele arii: Uniunea Economic i Monetar

Danemarca nu va participa n cea de-a treia etap a UEM, prin urmare nu va adera la moneda unic european. Danemarca putea refuza trecrea la cea de-a treia etap ori de cte ori dorea. Cetenia european

Analysis of the specific approach of Denmark to the processes of the European integration and possible

parallels to the approaches of other EU member nation-states , p.3-6 .

n 1992 Danemarca a declarat c cetenia european reprezint un supliment al ceteniei naionale i nu un nlocuitor. Danemarca nu i asuma, astfel, obligaii fa de chestiunea ceteniei Uniunii. Aprare comun

Danemarca nu particpa la pregtirea i implementarea aciunilor care ineau de PESC. Justiie i Afaceri Interne

Danemarca nu va participa la cooperarea n materia de JAI la nivelul interguvernamental. Ea va fi exclus de la aspecte privind cooperarea judiciar.6 Statutul special a fost aprobat de populaia danez printr-un referendum la 18 mai 1993 n care se ratific Tratatul de la Maastricht, nsoit de clauzele prevzute la Edinburgh. Astfel 56,7% au votat pentru ratificare i 43,3% mpotriv . Tratatul de la Amsterdam Dezbaterile privind Tratatul de la Amsterdam au fost de scurt durat i s-au terminat cu un referendum n care 55,1% din populaia danez a votat pentru ratificarea tratatului i 44,9% mpotriv. Tratatul de la Lisabona. Danemarca se declar susintoare a Tratatului de la Lisabona asupra cruia s-a czut de acord n noimebrie 2007.

The Danish opt-outs, noiembrie 2006

Sursa: m

Denmark

and

The

European

Union,disponibil

la

http://www.um.dk/en/servicemenu/Publications/FactSheets/DenmarkAndTheEuropeanUnion.ht

3. Reprezentarea n structura legislativ european

Ultimele alegeri europarlamentare din Danemrca au avut loc pe 13 iunie 2004 , n urma cruia au fost alei reprezentanii Danemercei n PE pe perioda 2004-2009. Opoziia SocialDemocrat a obinut ctigurile cele mai mari, n detrimentul unor partide eurosceptice precum Micarea Tnr. Rezultatele alegerilor europarlamentare 2004 Sursa: Final results, Danish Ministry of the Interior & Health,

http://www.im.dk/im/site.aspx?p=2730 PARTIDUL voturi Partidul Social Democrat Partidul Liberal (Venstre) Partidul 618,412 366,735 214,972 Numr i (%) 32.6 19.4 11.3 Votur r locuri 5 3 1 Num

Popular Conservator Micarea Juna Partidul Popular Socialist Partidul Popular Danez Partidul Danez Social Liberal Micarea poporului UE Partidul Cretin Democrat Total 6 Votani nregistrai 3 Voturi invalide Voturi valide 6
Partidul Social Dem ocrat

171,927 150,766 128,789 120,473 97,986

9.1 8.0 6.8 6.4 5.2

1 1 1 1 1

mpotriva 24,286 1,894,34 4,012,66 27,195 1,894,34 1.4 98.6 1.3 0 14

Partidul Liberal (Venstre) Miscarea Juna Partidul PopularDanez Miscarea poporului m potriva UE

Partidul Popular Conservator Partidul Popular Socialist Partidul Danez Social Liberal Partidul Crestin Dem ocrat

35 30 25 20 15 10 5 0

32,6

19,4 11,3

9,1 8 6,8 6,4 5,2 1,3

Voturi (%)

4. IDENTIFICARE EUROPENE
Majoritatea danezilor cea mai semnificativ n UE.

SUSINERE

PENTRU

INSTITUIILE

consider c vocea Danemarcei, la fel ca i vocea cetenilor

conteaz n UE. Cu toate acestea 9 din 10 danezi consider c rile cele mai mari au i influena

Danezii tind s aib ncredere n instituiile UE, mai ales n Curtea European de Justiie. La ntrebarea: Dac au ncredere n instituia Comisia European?, 61% din respondeni au rspuns c tind s aib ncredere. La ntrebarea : Dac au ncredere n Parlamentul European?, 70% dintre respondeni au rspuns c tind s aib ncredere. La ntrebarea : Dac au ncrederea n: -UE per ansamblu? 59% au zis da. - Guvernul Naional?- 57% au zis da. - Parlamentul Naional- 74% au zis da.7 Patru din zece danezi au o imagine pozitiv asupra UE. Doar unu din zece au o imagine negativ. Jumtate din populaia danez are o imagine neutr asupra UE. 8

5. DINAMICA EUROSCEPTICISMULUI
Dup cum am vzut , Danemarca fost ntotdeauna o ar rezervat n ceea ce privete integrarea absolut i este statul membru care beneficiaz de clauzele speciale de opting-out visa-vis de unele politici europene. Din sondajele de opinie public realizate de-a lungul anilor n Danemarca se poate trage concluzia c danezii sunt n favoarea unei UE lrgite dar nu puternic comunitarizate. De-a lungul anilor scopul danezilor a fost acela de a menine Consiliul European drept unitatea cheie de luare a deciziilor n UE. De asemenea, s-a manifestat un sceptisicm istoric , l-am putea numi , n ceea ce privete Parlamentul European, dar care a nceput s dispar n ultimii ani. Danemarca nu vede , ca restul statelor mici, un aliat n Comisia European, ntruct aceasta se dorete a fi o instituie supranaional , idee care nu este n asentimentul viziunii Danemarcei asupra UE pe care o vede drept independente.9
7 8

o cooperare inerguvernamental ntre state

Eurobarometrul 68, decembrie 2007 Eurobarometrul 68, Raportul Naional, 2007 9 Denmark and the European Union, noiembrie 2003, p.3

Danemarc a

National EP parliamentary elections 1973- 2006elections Current 25 37

Current Eurosceptical parties (2006) and their vote share in the most recent national/EP election Danish People's Party (13) ) ) Socialist People's Party (6) RedGreen Alliance (3 Christian Democrats (2) June Movement (9; contests EP elections only) People's Movement Against the EU (5; contests EP elections only

Sursa: Average total vote shares of Eurosceptical parties in national and European elections in Denmark, Finland and Sweden (%),Softening but Persistent: Euroscepticism in the Nordic EU Countries

Poziia partidelor n 1973 Dintre cei care au spus DA integrrii se numrau cei de stngaPartidele Laburiste i Conservatoare, cei care au spus DA ns cu o minoritate de NU au fost Partidul Liberal Radical i Sociali Democraii, iar cei care au spus un NU categoric integrrii au fost membrii Partidului Socialist al Poporului. Partidele care au spus DA au argumentat din perspectiva benefiicilor economice aduse de aceast integrare, mai ales din prisma aderrii la PAC. Acestea vedeau n UE o modaliatate de cooperare interguvernamental mai ales n domeniul economic, care nu va atenta niciodat la suveranitatea statului Danemarca. Un alt argument era acela al ctigrii unei influene mai mari n alte pri ale Europei i beneficii legate de securitate rezultate din cooperarea dintre state. Cei care au zis NU integrrii aduceau n discuie mai ales pierderea independenei politice prin integrare, care mai devreme sau mai trziu ar reprezenata o ameninare asupra statului bunstrii care era Danemarca, pe msur ce Europa urma o cale economic de tip liberal-capitalist. Poziia partidelor privind semnarea Tratatului de la Maastricht i recunoaterea UE .De partea celor care s-au pronunat pentru aderarea la TUE se numrau partidul Social Democrailor i Partidul Liberal . Dintre cei care au argumentat contra s-au numrat Partidul Progresului (de dreapta) i Partidul Social al Poporului (de stnga).Partea pro a argumentat c statul naiune va continua s fie piatra decisiv care st la baza construciei europene, iar UE trebuie vzut nu ca o modalitate de a scpa de statele-naiune ci ca un cadru n care acestea vor coopera mai strns. Un alt argumnet pro a fost acela c UE , printr-o cooperare mai strns va putea s concureze mai bine din punct de vedere economic cu SUA i Japonia. Argumentele contra au fost

asemntoare celor din 1973 : UE-un viitor stat care va conduce Danemarca la pierderea independenei politice a acesteia i la dizolvarea naiunii daneze. Mai mult s-au declarat ngrijorai de fluxul de imigrani major i au refuzat o PESC.10 6.Pozitii asupra agendei de politici europene

Politica de extindere- Danemarca s-a dovedit de-a lungul anilor a fi o

susintoare a politicii de extindere a UE spre est i rile Baltice. Aceasta vede n extindere un beneficiu economic adus UE i Danemarcei.

Politica agricol comun. nc de la nceput interesul danez a fost unul foarte

mare n privina participrii la PAC. Cu o agricultur competitiv, Danemarca a fcut eforturi mari pentru a adapta politica agricol cererii pieei. Politica extern si de securitate comun . Danemarca este exclus de la luarea

deciziilor i de la a iniia orice aciune care implic aprarea UE. Cu privire la partea hard a politicii de securitate , orientarea Danemarcei este una pro-american iar prin urmare, Guvernul danez a fcut eforturi pentru ca UE s coopereze ct mai mult cu NATO i s evite formarea de structuri militare rivale. Justiie i Afaceri Inerne. Danemarca particip la cooperarea

interguvernamental n domeniul justiiei i afacerilor inerne, de exemplu n lupta mpotriva terosrismului , dar nu este implicat ntr-o cooperare la nivel european n aceast arie. Uniunea Economic i Monetar . Danemarca particip la primele dou faze

ale UEM dar nu i la a treia. n urma unui referendum din 2000, 53,2% din populaia danez s-a declarat mpotriva aderrii la moneda unic european. Politica de mediu . Danemarca a declarat recent n luna februarie a anului

curent c va adopta o politic de mediu i energetic ambiioas n spiritul politicii de mediu a UE. De asemenea se afiliaz celorlalte state membre n efortul de a reduce emisiile de CO2 cu 20% pn n 2020 n UE. Danemarca se declar o susintoare a politicii pentru o energie
10

Analysis of the specific approach of Denmark to the processes of the European integration and possible parallels to the approaches of other EU member nation-states , p.3-6

sustenabil a UE i i ofer contribuia sa pentru atingerea scopurilor politicii UE n privina reducerii dependenei de resurse energetice externe..

Bibliografie: Ministerul Afacerilor Externe a Danemarcei, Denmark an the European Union, noiembrie 2003, articol disponibil la http://www.um.dk/en/servicemenu/Publications/FactSheets/DenmarkAndTheEuropeanUnion.ht m , accesat la data de 28.03.2008. Ministerul Afacerilor Externe a Danemarcei The Danish opt-outs, noiembrie 2006, articol disponibil la http://www.um.dk/en/menu/EU/TheDanishOptouts/, accesat la data de 28.03.2008. Analysis of the specific approach of Denmark to the processes of the European integration and possible parallels to the approaches of other EU member nation-states, articol diponibil la http://209.85.129.104/search?q=cache:Stx79PnwoEJ:www.ceeisaconf.ut.ee/orb.aw/class%3Dfile/action%3Dpreview/id %3D167941/srsen.doc+The+history+of+the+integration+of+Denmark&hl=ro&ct=clnk&cd=7& gl=ro&client=firefox , accesat la data de 29.03.2008; Softening but Persistent: Euroscepticism in the Nordic EU Countries" , disponibil la http://www.palgrave-journals.com/ap/journal/v42/n2/fig_tab/5500183t2.html#figure-title accesat la dat de 28.03.2008 ,

 Eurobarometrul Eurobarometrul

68,

decembrie

2007,

disponibil

la

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb68/eb68_en.htm accesat la data de 28.03.2008 68, 2007, Raportul National al Danemarcei, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb68/eb68_en.htm, accesat la data de 28.03.2008. Final results, articol disponibil la Final results, Danish Ministry of the Interior & Health, http://www.im.dk/im/site.aspx?p=2730, accesat la data de 29.03.2008. http://www.le.ac.uk/users/aw57/world/sample.html accesat la data de 30.03.2008. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_political_parties_in_Denmark accesat la data de 30.03.2008. http://www.reference.com/search?q=denmark accesat la data de 30.03.2008. Statistics Denmark: http://www.dst.dk/HomeUK/Statistics/Key_indicators.aspx accesat la data de 30.03.2008. http://encarta.msn.com/encyclopedia_761577747_7/Denmark.html accesat la data de 30.03.2008.