ANALIZA SI DIAGNOZA POTENTIALULUI UMAN IN JUDETUL Braila

Rusu Marta ,grupa 311

ASEZAREA ROMANIEI
Romnia este o ar situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord de peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei este situat aproape toat suprafaa Deltei Dunrii i partea sudic i central a Munilor Carpai. Se nvecineaz cu Bulgaria la sud, Serbia la sudvest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i est iRepublica Moldova la est, iar rmul Mrii Negre se gsete la sud-est. Teritoriul actual al Romniei mai este numit i spaiul carpato-danubianopontic, deoarece Romnia se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dup forma cercului Carpailor Romneti i a regiunilor limitrofe impuse i subordonate complementar Carpailor, fiind mrginit n partea de sud de fluviul Dunrea, iar n partea de est de Marea Neagr. Pe Glob, Romnia este situat n emisfera nordic, la intersecia paralelei 45 latitudine nordic i meridianului de 25 longitudine estic, iar n Europa n partea central sud-estic la distane aproximativ egale fa de extremitile continentului european.] Romnia se nvecineaz la nord cu Ucraina, grania de sud este format cu Bulgaria (o mare parte fiind frontier acvatic, cu Dunrea), n vest cu Ungaria, n sud-vest cu Serbia, iar n est cu Republica Moldova (format n totalitate de Prut). Frontierele Romniei se ntind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, n 2007, granie ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova i Ucraina), n timp ce cu Marea Neagr, grania format are o lungime de 194 km pe platforma continental (245 km de rm). Suprafaa Romniei este de 238 391 km, la care se adaug 23 700 km din platforma Mrii Negre. Relieful Romniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric, dat fiind numrul mare de forme de relief, repartiia aproximativ egal a principalelor uniti de relief (35% muni, 35% dealuri i podiuri i 30% cmpii) i gruparea reliefului. Carpaii Romneti se extind ca un inel, ce nchide o mare depresiune n centrul rii, cea a Transilvaniei. Sunt muni cu altitudine mijlocie, fragmentai, cu un etaj alpin, puni alpine i ntinse suprafee de eroziune, a cror altitudine maxim se atinge n vrful Moldoveanu (din Munii Fgra), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romniei, Munii Carpai au o lungime de 910 km. La exterior Munilor Carpai se afl un inel de dealuri Subcarpaii i Dealurile de Vest locurile cele mai populate, datorit bogatelor resurse de subsol (petrol, crbuni, sare) i condiiilor favorabile culturii viei-de-

vie i pomilor fructiferi. n est i sud se extind trei mari podiuri (Moldovei, Dobrogei i Getic), dar i Podiul Mehedini, n timp ce n sud i vest se ntind dou mari cmpii, Cmpia Romn (ngustat spre est) i Cmpia de Vest. Delta Dunrii este cea mai joas regiune a rii, sub 10 m altitudine, cu ntinderi de mlatini, lacuri i stuf. Ceva mai nlate sunt grindurile fluviale i maritime (Letea, Caraorman, Srturile) pe care se grupeaz satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroi oameni de tiin ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sauPlinius cel Btrn. Delta Dunrii a fost introdus n lista patrimoniului mondial al UNESCO n 1991 ca rezervaie natural a biosferei. Romnia beneficiaz de toate tipurile de uniti acvatice: fluvii i ruri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitile hidrografice i hidrologice ale Romniei sunt determinate, n principal, de poziia geografic a rii n zona climatului temperat-continental i de prezena arcului carpatic.Factorul antropic a contribuit la unele modificri ale acestor particulariti.

I Evolutia numerica a populatiei

300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 1948 1956 1966 1977 1992 2002

In anul 1948 populatia era doar de 95 000 de locuitori, iar in anul 1956 se ajunge la 102 000 locuitori. Urmeaza o perioada atat de dezvoltare economico-sociala cat si demografica. Astfel n 1966 orasul are 138000 de locuitori, in 1977are 151 000 de locuitori, iar in 1992 depaseste 20000 de locuitori. Conform ultimului recesamant Braila are circa 240 000 de locuitori, situandu-se pe locul al 10-lea intre orasele tarii.

II.Dinamica demografica

1.Miscarea naturala

1.1.Natalitatea in Judetul Braila 1990-2010

14 12 10 8 6 4 2 0

2003

2009

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2004

2005

2006

2007

2008

Conform graficului putem observa ca se inregistreaza o scadere considerabila in ceea ce priveste natalitatea in judetul Braila. Acest lucru se datoreaza schimbarii regimului comunist prin ridicarea interdictiei de a se practiva avortul.Cea mai evident scadere se afla intre anii 1990-2002 dupa care apare o perioada de succesiuni de cresteri si scaderi.

2010

1.2 Mortalitatea in Judetul Braila

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

2003

2009

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2004

2005

2006

2007

2008

Din graficul de mai sus observam ca in anii 1990 pnaa in 1994 s-a inregistrat cea mai mica rata a mortalitatii cu diferente mici de la un an la altul.Cea mai mare crestere a aratei de mortalitate apare in 1996 dupa acre sei nregistreaza sucesiuni de cresteri si descresteri ale populatiei .2005 este singurul an in care tara mortalitatii ajunge la cea inregistrata in 1990.

2010

1.3 Mortalitatea infantila

30 25 20 15 10 5 0

2003

2009

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2004

2005

2006

2007

2008

Conform graficului de mai sus putem observa ca gradul de mortalitate infantila a inregistrat o scadere din 1990 pana in 2010. Acesta a inregistrat ata uracari cat si coborari de-a lungul anilor dar nici o valuare nu o depaseste pe cea inregstrata in 1990. Dupa 2005 puem observa ca valoarea scade foarte brusc ,singura crestere fiind in 2007 dar scazand iar in restul anilor.Acest lucru se datoreaza unei infrascructuri sanitare dezvoltate si aunui sistem social-politic foarte bun.

2010

2) Miscarea micratorie

Stabiliri cu domiciliul in judetul Galati

Stabiliri cu domiciliul in judetul Galati

11.87 9.76 12.6

1992

2002
stabiliri cu domiciliul

2007

Conform graficului de mai sus putem observa ca intre anii 1992-2007 numarul populatiei care s-a stabilit cu domiciliul in Galati a crestul de la 9,76 pana la 12,6%o.Acest fenomen de schimbare a locuintei dintr-o localiate in alta se datoreaza cresterii gradului de dezvoltare a orasului aflat in proximitatea orasului natal. In anul 1990 la Braila are loc inchiderea succesiva a diferitelor sectoare ale combinatului de celuloza si hartie fapt care a facut ca o mare parte din populatie sa ramana somera. In decursul a 4-5 combinatul a fost inchis de tot iar fostilor angajati nu le-a ramas decat sa se reorienteze spre orasele care pareau a le acorda un loc de munca stabil.

Plecari cu Domiciliul din Braila

Plecari cu domiciliul din judetul Braila

15.04 12.38 9.79

1992

2002
plecari cu domiciliul

2007

Intre anii 1992-2007 s-a inregistrat un numar din ce in ce mai mare a persoanelor care parasesc orasul datorita economiei precare a Brailei. Inchiderea combinatului si a anumitor sectoare din santierul naval a creat un numar foate mare de someri in randul barbatilor care au fost nevoiti sa-si caute de munca in alte parti ale tarii sau chiar in afara granitelor .Datorita modelului familiar partiarhal acesta nu a plecat singur ci cu intreaga sa familie.Un alt motiv care a dus la cresterea numarului de indivizi care parasesc Braila este inposibilitatea tinerilor de a studia si si de a se afirmain acest oras . O mare parte dintre ei , dupa terminarea scolii si-au gasit un loc de munca in orasul respective si si-au intemeiat o familie acolo. Deschiderea granitelor deasemenea a contribuit la cresterea numarului de plecari.

Bilantiu migrator in Judetul in Braila Bilantul migratoriu in judetul Braila

1992 -0.03 2002 -0.51 2007

-2.44

bilant migratoriu

Intre anii 1992-2007 sa inregistrat un bilant migrator negative ceea ce demonstreaza ca un numar mult prea mare de indivizi au parasit orasul in timp ce mult prea putine personae si-au stability domiciliul aici.Acest lucru se datoreaza lipsei locurilor de munca , lipsa unor centre de studii superioare cu traditie, si nu in ultimul rand lipsa unor posibilitati de afirmare in special pentru tineri.

4)Structura si componentele demografice

Populatia dupa religie la recesamantul din anu 1992.

ortodoxa romano-catolica reformata grecocatolica protestanta babtista adventista unitariana musulmana crestina dupa evanghelie

Peteritoriul Brailei cea mai raspandita religie este cea ortodoxa urmata de crestini de ritm vechi , deoarece in acest oras exista foarte multi lipoveni.

Populatia pe nationalitati la recesamimntele din 1977 1992

romani maghiari rromi germani ucraineni rusi turci sarbi tatari slovaci

Cea mai raspanadita nationalitate este cea rpomana urmata de rromi si rusi. Cei din urma fiind raspanditi in partea de nord a orasuluilanga Dunare.Comunitatea greaca detine un numar destul de important de cetateni deoarece acestia au venit in Braila in sec XIX aducandu-si un aport in dezvoltarea economie din acea perioada.Au construit 7 mori de paine , scoli lacase de cult(biserica greaca) si au dat viata portului de la dunare.

Densitatea

82 79 77

anul 1992

anul 2002

anul 2007

In graficul de mai sus putem observa o scadere constanta a densitatii de la 82 pers/km in 1992 la 77 pers/km in 2007.Aceasta descrestere se datoreaza in primul rand trecerii de la sistemul de condure comunismt perioada in care avortul era ilegal la democratie.Un alt motiv il constituie si cresterea numarului de indivizi care parasesc atat orasul cat si tara in cautarea unui loc de munca care sa le asigure un trai decent.

Structura populatiei pe grupe de varste si sexe.

In ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, in 2007, ca si la recensamintele anterioare efectuate in 1992 si 2002, se mentine o usoara predominare numerica a populatiei de sex femininSe observa de asemenea in toate cele 3 grafice, ca din populatia intre 0-14 ani ajung la maturitate o mare parte dintre ei, insa foarte putin ajung la varste inaintate.

Populatia de varsta fertile din Judetul Braila intre ani 1992-2007

50 49.5 49 48.5 48 47.5 47 46.5 1992 2002 2007

In anul 1992 populatia de varsta fetila este mai mica decat in ceilalti ani datorita nivelului de traiului scazut.Femeile sunt nevoite sa aloce acelas numar de ore locului de munca la fel ca si barbatii.In 2002 datorita salariilor mai mari si desfiintarii combinatului unde lucrau foarte multe populatia de varsta fertile a crestut pana la 49.5 %.Populatia de varsta fertile creste sau scade in functie de problemele economice cu care se confrunta tara de provenienta.

Indicele de feminitate

din Judetul Braila in anul 1992-2007

106 105.5 105 104.5 104 103.5 103 102.5 102 101.5 101 1992 2002 2007

Indicele de imbatranire demografica in Judetul Braila intre 1992-2007

1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 1992 2002 2007

Conform graficului de mai sus putem observa ca indicele de imbatranire demografica a cunoscut o crestere succesiva din anul 1992 pana in 2007.Acest lucru

se datoreaza ratei natalitatii scazute.Dupa caderea blocului comunist avort si masurile de contraceptive au fost legalizate acest lucru ducand la scaderea natalitatii si implicit la o imbatranire demografica.

Indicele de reinoire a fortei de munca in Judetul Braila intre anii 1992-2007

1.08 1.06 1.04 1.02 1 0.98 0.96 0.94 0.92 0.9 0.88 1992 2002 2007

Conform graficului de mai sus in 2002 se inregistreaza cel mai mare indice de reinoire a fortei de dupa care caderea este foarte brusca.Acest lucru se datoreaza numarului mare de persoane care parasesc domiciliul pentru a lucre in afara granitelor.