Despre lucrarea Insuportabila usuratate a fiintei, Milan Kundera spunea ca-i este cea mai nesuferita.

Totusi, romanul publicat in 1984 in Franta si in 2005 in Romania (editura Humanitas) a fost imbratisat de milioane de cititori de-a lungul planetei, care l-au transformat in cel mai citit si mai popular roman al scriitorului ceh. Pe Milan Kundera il inconjoara o aura de romantism est-european potentata de imaginea unui scriitor care s-a implicat in miscarea revolutionara din 1968 (Primavara de la Praga scurtul regim democratic al lui Alexander Dubcek a fost strivit de trupele aliatilor din Tratatul de la Varsovia). Nemaisuportand contexul cultural influentat de instabilitatea politica din tara sa, Kundera a reusit in 1975 sa fuga din tara, iar Franta la primit cu bratele deschise si i-a cladit in scurt timp o faima de scriitor universal. Nu stiu daca putem vorbi despre o literatura ceha, ar fi poate o ingradire geografica a unor scriitori precum Franz Kafka, Jaroslav Hasek, Vaclav Havel sau Ivan Klima. Insa exista anumite specificitati si influente majore intre acesti scriitori cumva un cerc nu complet inchis de preluari estetice si de substrat intre ei. Un schimb stilistic, provenit poate din mandria culturala nationala sau poate o pecete a mediului social-politic care a influentat in special romanul modern ceh. Insuportabila usuratate a fiintei a fost menita sa existe in contra conceptului de recurenta eterna a lui Friedrich Nietzsche ideea ca toate evenimentele din univers care s-au petrecut candva se vor mai petrece, uneori chiar identic, la infinit. Astfel, Milan Kundera a ales sa-si construiasca romanul la polul opus al acestui concept, propunand varianta unicitatii intamplarilor din viata personajelor sale fiecare dintre acestea traieste intr-o matca distincta, marcata de actiuni unice, care nu se repeta si care dau implacabilitatea destinului, dar si a usuratatii individului. Recurenta eterna a lui Nietzsche imprima, prin repetabilitatea evenimentelor, o greutate asupra sufletelor umane, ingradite astfel in luarea deciziilor, prin eliminarea cumva a liberului arbitru dar numai in cazul anumitor caractere. Si aceasta lucrare a lui M. Kundera la care m-am oprit astazi, dar si altele, aproape toate, reiau intr-o maniera plastica insasi experientele cehe traite de scriitor in diferite registre socio-istorice. Chiar si dupa mutarea sa in Franta, Kundera a revenit obsesiv la societatea ceha si la felul cum aceasta l-a impactat in momentele sale de evolutie. Este oare scriitorul Kundera incapabil sa creeze in afara alcatuirii sale cehe? Pe scurt, despre plotul din Insuportabila usuratate a fiintei. Cadrul de desfasurare este 1968 si descrie transformarile sociale si artistice ulterioare Primaverii de la Praga. Sunt patru personaje: Tomas, protagonistul principal, un intelectual, medic chirurg apreciat, fascinat de femei, o tipologie de afemeiat care nu amesteca sexul cu iubirea. Tomas isi iubeste profund sotia, dar nu-si poate reprima (si nici nu vrea) caracterul primordial. Distinctia pe care o face intre sexualitatea primara si iubirea romantica ii provoaca multa suferinta sotiei sale Tereza, o femeie sensibila, care traieste cu teama de a nu reprezenta decat un alt

trup in patul barbatului sau. Cu toate acestea, suferinta traita de tanara fotografa nu este produsa integral de infidelitatile sotului, ci de faptul ca-si condamna propria slabiciune, propira incapabilitate de a reprezenta femeia unica si suficienta pentru Tomas. Opusa complet Terezei este amanta principala a lui Tomas, Sabina o artista dezinhibata si excentrica, cu probleme comportamentale, care gaseste placere in actul tradarii si in umilinta sexuala. Dintre toate personajele, Sabina este cel mai bine alcatuita din punctul de vedere al usuratatii fiintei. In poveste mai apar Franz, iubitul casatorit al Sabinei si Simon, fiul lui Tomas. Franz este tipul occidentalului vazut prin ochii celui ce-a trait in communism: un individ obisnuit, bine ancorat in social, un profesor naiv care este fascinat de exotismul estic al Sabinei, pe care o percepe ca pe o disidenta liberala (ceea ce Sabina considera un mare kitch). Franz nu reuseste sa-i capteze esenta si nici s-o inteleaga corect; moare apoi, dandu-i satisfactia sotiei sale de a-i reclama iubirea si de-a o intipari pe veci pe piatra funerara. Vietile acestor personaje sunt complet influentate de mediul social si fiecare trece prin diferite experiente produse de contactul cu noul mediu instalat in Praga anului 1968. La final mai apare un personaj, cainele Karenin figura de legatura intre Tomas si Tereza, retrasi in mediul rural pentru a se feri de agresiunile sociale, dar si pentru a se regasi si a-si salva dragostea. Kundera vrea sa intareasca si mai mult impactul schimbarii mediului asupra individului, asa ca decide sa-i aplice acelasi tratament si lui Karenin odata ajuns la tara, cainele devine vesel si energic si se apropie cu mult drag de stapanii sai. Ba chiar se imprieteneste cu un porc. Finalul? Ce-as putea sati spun? Iubirea si creatia, activitatea intelectuala, evolutia personala, relationarea toate au nevoie de un context pentru a se exprima deplin. In lipsa contextului, apar abaterile de la normal. Si, deci, suferinta.

Despre Insuportabila uurtate a fiinei, probabil cea mai citit cartea a sa la noi, Kundera spune c este cea mai proast. Tot ca un element de curiozitate literar: scris n original n limba ceh, cartea a fost publicat la Praga abia n 2006, la peste 20 de ani dup ce apruse n Frana (unde scriitorul s-a stabilit din 1975).

Insuportabila uurtate a fiinei? Ce titlul e sta? Pentru lmurire, recurg la citate:

Eterna rentoarcere e o idee misterioas cu care Nietzsche i-a pus n ncurctur pe marii filozofi: a gndi c, ntr-o bun zi, toate se vor repeta aa cum le-am trit, c pn i aceast repetare se va repeta la nesfrit! Ce vrea s spun acest mit uluitor? Mitul eternei rentoarceri afirm, prin negaie, c viaa care dispare o dat pentru totdeauna, care nu mai revine, se aseamn cu o umbr, e lipsit de greutate, e dinainte moart i dac a fost atroce, frumoas, splendid, aceast atrocitate, aceast splendoare sau frumusee nu nseamn nimic. Dac fiecare secund a vieii noastre trebuie s se repete la nesfrit, nseamn c suntem rstignii (intuii) n eternitate ca Iisus Hristos pe cruce. Cumplit imagine. n lumea eternei reveniri, fiecare gest poart greutatea unei poveri insuportabile. Acesta e motivul care l-a determinat pe Nietzsche s spun c ideea eternei reveniri este cea mai grea povar (das schwerste Gewicht). Dac eterna revenire e povara cea mai grea, atunci, vieile noastre, proiectate pe acest fundal, pot aprea n toat splendoarea uurtii lor. Dar este, ntr-adevr, greutatea cumplit i uurtatea frumoas? Regsim, pe tot parcursul crii, trimiteri la diveri filozofi i la teoriile lor, dar autorul reuete s ncropeasc, pornind de la acetia, o filozofie sui-generis (fr a-i face din asta un scop). Este doar unul din elementele prin care cartea atrage. Altul: perspectiva asupra lagrului comunist, cu Primvara de la Praga i invazia Cehoslovaciei n 1968 de ctre rui. Regsim aici ideea Istoriei care marcheaz tragic destinul individului (n acest sens, personajul principal, Tomas, are ceva din Petrini al lui Marin Preda). Dar subiectul crii (proiectat pe acest fundal) se construiete pe ideea cuplului. Dialectica acestuia, dinamica lui sunt surprinse magistral de scriitor. De fapt, avem de-a face cu dou cupluri: Tomas-Tereza, Franz-Sabina. Dincolo de mplinirea prin iubire a primului (dup mult timp) i de eecul celuilalt, interesant este viziunea scriitorului asupra relaiei de cuplu, n care unul este vntorul, cellalt vnatul, unul deine puterea erotic, iar cellalt este deinut. De menionat c exist scene erotice, dar autorul reuete cumva s nu cad n vulgar.

Cteva cuvinte despre personaje: Tomas un Don Juan, care cultiv prieteniile erotice, Tereza vrbiua ajuns la rmul lui ca un copil ntr-un coule de nuiele, Sabina fosta amant permanent a lui Tomas, femeia agresiv i provocatoare, parc un alter ego al acestuia n ipostaz feminin,, Franz amantul-pui, brbatul bebelu. O carte care merit citit!