ECOSFERA SI APARITIA VIETII PE TERRA

Ce conine ecosfera? Creveii, apa de mare filtrat, algele, coralii i pietricelele alctuiesc un ecosistem care funcioneaz perfect. A fost aleas aceast varietate de crevei deoarece nu este agresiv. Coralii, sticla i pietrele ofer suprfeele necesare ecosistemului pentru ca microorganismele s se poat dezvolta. Coralii, elemente lipsite de via, au fost decupai manual nainte de a fi plasai n fiecare ecosfer. Cum funcioneaz ecosfera? Ecosfera funcioneaz cu foarte puin energie. Ecosfera este o mini baterie ecologic care transform energia provenit din lumin n energie biochimic. Prezente n cantitate limitat substanele nutritive pot fi consumate cu rapiditate de alge, n cazul expunerii ecosferei n locuri cu prea mult lumin. Far lumin n schimb, este imposibil obinerea hranei necesare creveilor. Algele produc oxigen datorit luminii i gazului carbonic din ap. Creveii respir oxigenul din ap i se hrnesc cu alge i bacterii. Bacteriile transform deeurile animale n substane nutritive consumate la rndul lor de alge. Creveii i bacteriile produc oxid de carbon de care algele au nevoie pentru a fabrica oxigen. Temperatura influeneaz funcionarea ecosferei. Cum se ntreine ecosfera ? Nu lsai ecosfera mai mult de 60 de ore n ntuneric. De ndat ce o vei ine mai multe zile la lumin ecosfera va fi rencrcat cu oxigen. Ar putea probabil s stea mai multe zile n intuneric, dar de ce s v asumai riscul? Nu trebuie s fie agitat, lsat s cad aruncat sau manipulat cu gesturi brute. Sntatea animalelor din interiorul ecosferei depinde de componena chimic a apei. Creterea algelor influeneaz structura chimic a apei. Cnd algele se dezvolt prea mult, pH-ul apei crete la rndul su iar un pH prea ridicat nseamn moartea micilor crevei. Sperana medie de via a ecosferei este de doi ani. Unele ecosfere rmn n via mai mult timp. Ea ncepe s moar atunci cnd n interiorul ei nu mai exist hran. Ecosfera trebuie expus la lumin de la 6 pn la 12 ore pe zi. Trebuie s fie inut fie la lumina zilei, aproape de o fereastr, fr a se afla ns n btaia razelor soarelui, fie sub un tub fluorescent. Temperatura camerei n care se afl ecosfera trebuie meninut ntre 15 i 30 de grade C. Temperaturile mai mari de 30 C produc disconfort micilor animale ce triesc n interiorul acesteia, cele inferioare valorii de 15 C determin ncetinirea metabolismului acestora. Nu aezai ecosfera sub aciunea direct a razelor soarelui! Ecosfera este o mini ser i aciunea direct a razelor solare ar provoca o supranclizre, oricare ar fi temperatura exterioar a camerei, aceasta ar accelera de asemenea creterea algelor. Nu atingei ecosfera dect dac acest lucru este necesar pentru c ea absoarbe chiar i cldura corpului uman prin contactul cu mna dumneavoastr. Nu aezai ecosfera pe televizor, combin audio, emineu sau radiator, pe ordinator, ventilator sau ntr-un dulap luminat. Ecosfera poate absorbi i cldura provenit din nclzirea pereilor exteriori aflai sub razele soarelui. Nu aezai ecosfera pe pervazul ferestrei. Frigul i cldura traverseaz sticla din care este construit. Nu aezai niciodat ecosfera sub aciunea direct a razelor solare. Algele au nevoie de foarte puin lumin pentru a se dezvolta! Care este cantitatea necesar de alge? Cantitatea de alge coninut de ecosfer la nceput corespunde exact celei necesare pentru ca producia de oxigen s fie suficient pentru micile organisme care se afl n ea. Trebuie evitat un eventual surplus de alge pentru c acesta ar distruge echilibrul chimic al apei. Cretera algelor poate fi reglat cu ajutorul luminii. Cand algele ncep s creasc trebuie redus lumina aeznd ecosfera ntrun loc mai ntunecat. Dac creveii au mncat algele putei aeza sfera ntr-un loc mai luminat astfel nct acestea s renceap s creasc. Sunt necesare aproximativ dou luni pentru ca algele s nceap s creasc dar dac nu se mai vede nici o alg, acest lucru nu trebuie s v ngrijoreze pentru c nu reprezint un pericol pentru ecosistem. Respectai condiiile de iluminat! Lumina poate aduce cu ea prea mult caldur. Nu v ngrijorai dac observai pete sau o pelicul fin pe peretele interior al

sferei. Este vorba de o specie de alge numit Diatom (lptuca de mare) care i ea constituie o excelent hran pentru crevei. ntreinerea ecosferei Ecosfera este livrat cu doi magnei care permit curarea interiorului bolului de sticl. Magnetul exterior permite deplasarea magnetului interior. Magnetul interior are dou laturi. Verificai c exist polaritate punnd n contact suprafaa plan a magnetului cu peretele de sticl. Deplasai magneii prCare este durata de via a ecosferei? Durata de via a ecosferei este de 2 pn la 3 ani. Sperana de via a creveilor ce triesc n interiorul ei poate depi 5 ani. Cele mai vechi ecosfere dateaz de peste 12 ani i sunt n perfect stare. Unele sisteme, fr crevei, pot tri pn la 18 ani.intr-o micare de du-te vino pn cnd peretele va fi curat. Cum au fost descoperite ecosferele? Doi cercettori, Dr. Joe Hanson i Dr. Clair Folsome, amndoi decedai, sunt inventatorii sferei. NASA era interesat de acest sistem din dou motive. Pe de o parte, pentru c acest model miniatural al planetei noastre putea s furnizeze informaii n cadrul programului Misiunea NASA pentru planeta Pamnt care studiaz biosfera planetei noastre. Pe de alt parte pentru c el putea s aduc elemente noi n munca de cercetare a NASA asupra sistemelor biologice necesare n timpul construirii staiilor spaiale ce urmau s cerceteze sistemul nostru solar. Dac ecosfera reproduce sistemul nostru terestru n miniatur atunci creveii ar putea reprezenta rasa uman Aceasta nseamn c omul triete sub ameninarea constant a propriei dispariii. Ecosfera ne ajut s ne dm seama ct de important este meninerea echilibrului vital al mediului nostru nconjurtor.

Teorii asupra originii vietii pe Pamant sunt multe, mai ales ca se imbogatesc neincetat, cu tot felul de variante. Fiecare proiect de cercetare aduce o variatie, schimba un amanunt si creeaza practic, o noua teorie.
Ipotezele creationiste

Ipotezele creationiste sunt cele mai vechi si sunt remarcabile prin dainuirea lor. Sunt inca de actualitate si au multi adepti, cu alte cuvinte, o teorie despre care se vorbeste mult e o teorie vie. Esenta lor e binecunoscuta: cineva sau ceva, o fiinta sau o forta supranaturala, a facut tot ceea ce este viu in natura si in Univers. Fiecare cultura isi are versiunea sa proprie; monoteiste sau politeiste, religiile lumii includ, ca elemente de baza, mituri legate de aparitia vietii. Printre cele mai interesante se enumera miturile japoneze si tibetane. Oare de ce apare Omul ca facut fie printr-o interventie divina fie din materia neinsufletita (lut, roci la triburile africane si in mitul lui deucalion, arbori la indo-europeni-indieni si germani), fie din alte forme de viata. Bogumilistii, catarii, in general gnozele dualiste, chiar unele iraniene, vorbesc despre crearea omului din greseala sau mai bine spus ca o greseala.
Teoria generatiei spontane

Teoria generatiei spontane a pesistat in paralel cu ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o alta veche explicatie apartinand Antichitatii si Evului Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Se credea astfel ca unele forme de viata pot aparea spontan din cauza insuficientei dezvoltari a stiintei si tehnologiei. Teoria spune ca viata ia nastere din materia anorganica moarta. Aristotel spunea ca tot ce este viu se poate obtine nu numai ca rezultat al incrucisarii ci si la descompunerea solului.

Van Helmont (1577 1644) a propus si o reteta de obtinere a soarecilor din rufe murdare si seminte de graminee. Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici microorganismele nu apar prin generatie spontana. A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara a-l astupa. A fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon, insa microorganismele se depuneau pe partea arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion. Astfel, bulionul a ramas limpede si steril. Cand Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa ajunga cu partea unde se aflau microorganismele, lichidul a fost contaminat, bacteriile s-au inmultit si bulionul a devenit tulbure. Experimentul lui Louis Pasteur a demonstrat falsitatea teoriei generatiei spontane si faptul ca microorganismele sunt peste tot, deci si in aer.
Teoria Urey-Miller

Ce-a dea treia teorie, cunoscuta si ca teoria Urey-Miller, este cea conform careia moleculele vietii au aparut datorita unui factor extern gen radiatia ultravioleta si descarcarile electrice.
Teoria ribotipului

Barbieri a lansat aceasta teorie in 1981, considerand ca viata a aparut pe Pamant o data cu stramosii ribotipurilor actuale si a evoluat trecand prin etapa precelulara (aparitia ribozomilor), etapa protocelulara (sporirea greutatii moleculare a ribozomilor si formarea procariotelor si microeucariotelor), iar mai apoi prin etapa celulara (formarea din procariote a arhebacteriilor iar din microeucariote a eucariotelor, capatandu-se mitocondrii si cloroplaste).
Teoria progenotului

Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul structura ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula procariota actuala. In progenot informatia ereditara era determinata de acizii ribonucleici. De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de macromolecule informationale (semantide ADN, ARN, proteine), calea istorica a organismului respectiv.
Teoria lui Wachtershauser

Ultima dintre teoriile moderne teoria lui Wachtershauser sustine ca acea sursa de energie vitala ar fi existat deja pe Pamant sub forma sulfurilor metalice. In 2002, Martin si Russell, au perfectionat teoria prin observarea directa a izvoarelor hidrotermale submarine, aflate la mari adancimi, unde exista din abundenta sulfuri metalice.
Viata din cer

S-a incercat de catre comunitatea stiintifica demonstrarea in mod indubitabil a faptului ca viata pe Pamant este produsul unei evolutii chimice. Dar daca viata ne-a sosit oarecum de-a gata, in chipul unor forme primitive, dar inzestrate cu tot ce trebuia pentru a metaboliza resursele mediului, pentru a se autoreproduce, pentru a fi considerate vii? Este vorba de teoria panspermiei si teoria insamantarii cu germeni from out of space. Exogeneza sustine ca viata a aparut purtata de meteoriti, alte corpuri ceresti sau praf cosmic. Poate ca viata a venit doar semipreparata si a gasit aici conditiile ideale. Se cunoaste faptul ca

unii germeni pot rezista unor temperaturi extreme, in medii arctice, de lava, de intuneric, acide sau la foarte mari adancimi. Dar ar putea un organism viu sa supravietuiasca unei calatorii interplanetare? De ce nu? Voyager si alte sonde trimise in spatiu au descoperit astefel de surse de viata in 1969 a fost descoperit un meteorit care prezenta urme de viata si exemplele pot continua la nesfarsit. Acestea sunt teoriile, noi si vechi, antice si moderne, lumea creata de zei sau de extraterestri, prin evolutie chimica (supa organica, lumea ADN sau ARN) sau primita din spatiu! Aceasta e originea lumii si a vietii oare?
Buzgau Sebastian, cls a XI-a B