POLUAREA

Poluarea apei Cauzele poluarii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti; Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica; Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deseurile si reziduurile menajere; Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita; Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. Clasificarea poluantilor: Poluanti de natura fizica: depunerile radioactive; ape folosite in uzine atomice; deseuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice.
Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din: deseuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente; ingerarea accidentala de compusi anorganici; deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din: ingrasaminte chimice; detergenti; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacuarile uzinelor industriale; gazele de esapament ale autovehiculelor;
1

 manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. Zincul provenit din: apa sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de esapament ale autovehiculelor; scurgerile de titei; arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale); arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de tigara. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizarile aeriene; spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenti. Poluanti de natura biologica: microorganismele patogene; substantele organice fermentescibile. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse. Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
2

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale. Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'. O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare. Poluarea aerului Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. Efectul de sera:

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului.Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii ,animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Gauri in stratul de ozon: Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica ,in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului ,crescand nivelul radiatiilor nocive.Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon. Ploi acide: Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot ,ambele rezultate ale poluarii industriale ,se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele.Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide.Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta ,omorand si cele mai mici organisme.Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2001 vor fi doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic. Dereglarea echilibrului natural al atmosferei nu poate decat sa dauneze Pamantului. Din cauza incalzirii globale ,va creste nivelul marilor ,regiunile situate mai jos fiind inghitite de apa. Este de asteptat ca apa sa inghita orasele Londra sau New York. Poluarea resurselor de apa poate atrage dupa sine izbucnirea unor epidemii ,aparitia unor boli grave si
4

moartea.Sunt modificate si raporturile repartizarii precipitatiilor:regiuni intregi pot fi secate complet ,ducand la foamete si la pierderea multor vieti omenesti. In 1995 in Marea Britanie dintre copii sub 18 ani ,fiecare al saptelea a suferit de astm.Inflamatia alveolelor pulmonare produce dificultati respiratorii si senzatii de sufocare. Inca nu este dovedit faptul ca aceasta afectiune ar fi produsa de poluarea aerului ,dar un lucru este sigur:poluarea agraveaza simptomele.Principalii vinovati sunt gazele de esapament si gazele formate sub efectul radiatiilor solare din produsele arderii combustibililor. Siropurile si inhalatiile curative amelioreaza accesele ,medicatia preventiva ,este eficienta ,dar cercetarile continua in directia stoparii acestor afectiuni ,care a luat proportii ingrijoratoare. Poluarea solului Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului'este apreciata la circa 1,5 m reprezentnd 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km. Solul este un factor ecologic important pentru ca: se afla n strnsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si structura lui; de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si de suprafata; determina cresterea si dezvo ltarea vegetatiei, influentnd astfel n mod indirect alimentatia omului; are un rol hotartor n amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a asezarilor umane. Poluantii solului Poluarea solului este cauzata de: pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si ntoarse n sol; apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si i antreneaza n adncime; rurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate; deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; pesticidele si ngrasamintele chimice folosite n agricultura. Principalii poluanti ai solului sunt: reziduuri solide: steril de mina sau de cariera; Ecologie si protectia mediului minereuri neprelucrabile; ' reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate n iazuri
5

de decantare; zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice; namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice; cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune); pulberi si prafuri rezultate din industria miniera; plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor; pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.); deseuri si reziduuri menajere; pesticide; ngrasaminte chimice; gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, carti, haine, ncaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale etc.); reziduuri lichide: apele de mina si de cariere; ape din zacaminte petroliere; ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor; ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspndite pe sol; ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice; precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF; reziduuri gazoase: gaze rezultate din activitatea industriei miniere: COi, SOi, HiS, aerosoli etc.; gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte ngropate; fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.; antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase: compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb,Cu, Zn, Hg, Cd. Surse de poluare a solului Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate n functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare areziduurilor este dificil de facut. innd seama de provenienta lor pot fi clasificate n factori care influenteaza echilibrul ecologic:
reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si localuri

publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare,cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi; reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata; reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si ngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate n hrana sau ngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme; reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi
6

utilizati n activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica etc. Influenta poluantilor solului asupra mediului Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor avnd ca efect acumularea unei mase sordide, urtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, mpiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea nvecinata exploatarilor si nabuse vegetatia. Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se ' epureaza partial depunnd elemente nocive n sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari importante la suprafata si n apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului) schimbnd astfel n mod nefavorabil mediul de dezvoltare al florei si faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspndesc si pnza de ape freatice n care se infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta ndelungata si degradeaza solul pentru perioade lungi. Iazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse n ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil. Solul poate fi poluat: . direct: prin deversari de deseuri pe terenuri; din ngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole; indirect: prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial n atmosfera; apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata; transportul agentilor poluanti de vnt de pe un loc pe altul; infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Solurile cele mai contaminate se afla n preajma surselor de poluare. Pe masura ce naltimea cosurilor de evacuare a gazelor poluante creste, contaminarea terenurilor din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde n suprafata Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la vehicularea agentilor poluanti spre emisari; ploile favorizeaza si contaminarea n adncime a solului. Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti n sol pentru ca i nlocuieste n spatiile dintre granulele din sol si i aduce la suprafata, unde se evapora mai repede. Poluarea solului depinde si de vegetatia care l acopera si de natura nsasi a solului. Acest lucru este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ngrasamintelor artificiale pe
7

terenurile agricole, ele trebuie sa ramna ct mai bine fixate n sol. n realitate, o parte din ele este luata de vnt, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune n timp, datorita oxidarii n aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. Pentru a micsora riscul poluarii mediului cu pesticide si ngrasaminte acestea trebuie administrate n cantitati rezonabile si n perioadele de dezvoltare a plantelor, cnd acestea sunt capabile sa le asimileze cu maximum de profit. Solul poate fi contaminat si n mod natural, prin prezenta excesiva a unor microelemente (ex. seleniu), care dau intoxicatii n regnul animal sau prin prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse n lantul alimentar, au efecte vatamatoare la animale. Particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui. Acest lucru se realizeaza datorita prezentei n sol a unui mare numar de microorganisme care contribuie la degradarea reziduurilor si la distrugerea germenilor patogeni. Alti factori care contribuie la autopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturile superficiale ale solului, lipsa suportului de hrana, prezenta germenilor proprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc. Consecintele poluarii: Asupra mediului: posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. Asupra sanatati: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. Boli infectioase: boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica; boli parazitare:dizenteria, giardiaza. Asupra calitatii apelor: In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare 2-10L de apa. Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput. Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel: apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fier; apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza; apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagra;
8

 ionii de fier dau apelor o culoare galbena; ionii de cupru confera apei o culoare albastra; apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.