Universitatea Alexandru Ioan CuzaIai Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea: Planificare Teritorial

PROIECT LA DISCIPLINA

GEOGRAFIA POPULATIEI

Student: IFTIME ELENA, grupa 1321, anul II

Fig.nr.1

Analiza cartogramei natalitatii releva stransa corelatie dintre nivelul de dezvoltare a unei localitati si evolutia acestui factor demografic.Insa acest criteriu nu influenteaza in totalitate comportamentul demografic al populatiei, acesta fiind strans legat si de particularitatile de ordin social, confesional etc. In sustinerea acestei ipoteze putem argumenta cu cifrele obtinute in localitatile din macroregiunea Botosani-Suceava. Comportamentul natalist al populatiei rurale, indica o respingere a valorilor societatii moderne,aspect impus si de necesitatea fortei de munca in agricultura,care reprezinta principala activitate ca sursa de venit.Totodata se pot identifica doua tipuri de localitati rurale a caror natalitate se explica fie prin prezenta unor grupuri etnice al caror comportament demografic este incontrolabil(etnia rroma- responsabila de valoarea de peste 20 din comuna Valea Moldovei, judetul Suceava ,fie prin traditionalism,prin ancorarea in valorile patriarhale ale comunitatii,favorizata de lipsa educatiei in randul populatiei tinere sau pur si simplu impusa de factori economici(alocatii sociale,necesarul de forta de munca in agricultura-comuna Vorniceni ,judetul Botosani.

Fig.nr.2

In urma rezultatelor obtinute macroregiunea Botosani-Suceava prezinta la nivel general o rata a mortalitatii cu un nivel scazut ,predominand localitatile cu valori cuprinse intre 9,86 si 13,65.Aceste valori se inregistreaza cu precadere in Vestul macroregiunii, in zona montana si de podis. Mortalitatea inregistreaza valori mai mari in mediul rural din partea central-nordica si estica a judetului Botosani fiind vorba despre comunele in care si populatia varstnica este predominanta, iar nivelul de trai unul scazut, ceea ce indica necesitatea programelor care au ca scop cresterea gradului de accesibilitate a populatiei la serviciile de sanatate. Valorile foarte mici ale mortalitatii sub 9,se inregistreaza la nivelul centrelor urbane mari si mijlocii care concentreaza un procent ridicat de forta de munca tanara , ce beneficiaza de serviciile de sanatate si sociale din urban.

Fig.nr.3

Rata bilantului natural inregistreaza valori diferite, usor pozitive, la nivelul zonei centrale a macroregiunii(fatada estica a judetului Suceava).Analiza acestui areal scoate in evidenta o categorie de asezari rurale cu un comportament natalist dublat insa si de o dispunere in teritoriu (situarea pe principalele cai de transport rutiere-feroviare) ce le faciliteaza accesul catre sistemele sociale si medicale, ceea ce atrage dupa sine cresterea sperantei de viata ,cresterea nivelului de trai,reducerea ratei mortalitatii varstnicilor.Punctiform, fara a inregistra areale se identifica asezarile cu valori ridicate ale sporului natural, peste 12, precum comunele Straja, Marginea explicabile prin concentrarea confesiunilor religioase cu orientari pronataliste precum si prin mentinerea populatiei tinere in cazul Marginei care a investit in sectorul turistic favorizat de specificul locului. In acelasi timp comunele cu deficit natural sever sub(-14) se suprapun peste arealul principal de migratie al fortei de munca tinere,fenomen care duce astfel la scaderea ratei natalitatii concomitent cu imbatranirea populatiei si cresterea mortalitatii.Zona rurala din estul

macroregiunii este totodata situata in afara marilor axe de comunicatii, fiind vaduvita astfel de implantarea unor structuri economice care sa mentina forta de munca in acest areal si astfel sa se produca o usoara revenire spre un echilibru demografic. Mediul urban inregistreaza un usor spor natural datorat in principal imbunatatiri conditiilor de viata,facilitarii accesului la sistemele medicale ,precum si stabilirii populatiei tinere din mediul rural care desi imprumutand comportamentul denatalist modern sustine o usoara crestere a natalitatii.

Fig.nr.4

Dupa cum se observa, in urma cartografierii rezultatelor obtinute, macroregiunea BotosaniSuceava inregistreaza disparitati la nivelul distributiei sectoarelor de activitate cu o oarecare omogenitate la nivelul judetului Botosani( unde predomina sectorul primar, explicabil in parte datorita reliefului propice,solurilor fertile, dar in acelasi timp explicatia este data de lipsa echiparilor infrastructurale care sa genereze si alte activitati economice. Pe de alta parte Vestul macroregiunii prezinta o dispunere echilibrata a sectoarelor de activitate in unitatile administrativ-teritoriale cu o concentrare a localitatilor agrar-industriale in partea central-nordica precum si pe latura Sudica cu prelungire pe axa Siretului si inspre municipiul Botosani. Situarea acestor comune agrar-industriale in preajma asezarilor urbane sau axial in continuitatea acestora releva tendinta de implantare a activitatilor din sectorul secundar in mediul rural acaparand parte din forta de munca disponibila, in procente variabile de la 30 pana la 50% din populatia ocupata. Explicatia tine tocmai de echiparea infrastructurala a acestor asezari, superioara celor din Estul macroregiunii, caile de comunicatii care asigura fluxurile economice,precum si existenta materiilor prime sau a resurselor minerale( sare,roci pentru constructii,nisipuri,pietrisuri etc) Cu aproximativ 20 de unitati administrative aflate intr-un relativ echilibru socio-profesional, fata de doar unul singur in judetul Botosani, vestul macroregiunii se detaseaza asigurandu-se de diversificarea sectoarelor de activitate ceea ce nu va duce la fluxuri interne majore la nivel macroregional pentru ocuparea unui loc de munca specializat intr-un anumit sector, fapt foarte probabil a fi intalnit in Est( unde nici centrele urbane nu beneficiaza toate de distributia echilibrata a sectoarelor economice). Pentru secundar in proportii ce antreneaza peste 70% din populatia ocupata se individualizeaza localitatile din regiunea montana in care se inregistreaza exploatari forestiere precum si reminiscente ale activitatilor din industria extractiva, in timp ce in judetul Botosani doar o singura localitate, Darabani se remarca in aceasta categorie concentrand populatia ocupata in principal in activitati precum procesarea produselor lactate, industria carnii etc. Per ansamblu macroregiunea Botosani-Suceava se prezinta ca o entitate neomogena compusa din doua regiuni(in fapt cele doua judete componente)cu dispunere diferita a sectoarelor de activitate, ceea ce poate constitui baza strategiilor ulterioare de implantare a activitatilor economice fie cu pastrarea si exploatarea specificului local fie incercarea de echilibrare a sectoarelor economice in teritoriu.

Fig.nr. 5

Piramida pe vrst i sex n comuna Vorniceni n anul 2002

80-84 70-74 60-64 A n i 50-54 40-44 30-34 20-24 10-14 0-4 6 4 2 0 % din populatie 2 4 6 Barbati Femei

Comuna Vorniceni , inregistreaza cea mai mare rata a natalitatii la nivelul judetului Botosani avand un procent de aproximativ 10% din populatie cuprins in intervalul 0-4 ani.Forma piramidei cu baza lata, indica un comportament natalist, datorat nivelului de instruire scazut al populatiei, mediului patriarhal, in care emanciparea femeii este absenta, precum si politicilor sociale de ajutorare a familiilor numeroase( alocatii sociale, care de multe ori reprezinta singura sursa de venit a populatiei).Prezentanta concavitatii mediane se poate interpreta ca o reminiscenta a exodului populatiei,in anii '90 pe atunci tanara( Vorniceniul a inregistrat un veritabil boom demografic in anii 80-insa mare parte din acestia au parasit localitatea),cei ramasi atingand astazi varsta maturitatii si fiind responsabili de nivelul ridicat al natalitatii inregistrate.

Fig.nr. 6

Piramida pe vrst i sex n comuna Ostra n anul 2002

80-84 70-74 60-64 a n i 50-54 40-44 30-34 20-24 10-14 0-4 6 4 2 0 % din populaie 2 4 6 Barbati Femei

Piramida varstelor pentru comuna Ostra, judetul Suceava prezinta o situatie demografica data de specificul socio-economic al localitatii si anume o localitate cu profil minier(exploatarea minereului radioactiv, ns sistarea activitilor miniere a determinat o stagnare a activitilor industriale.)Cu o pondere de peste 10% a categoriei de varsta 30-34 ani generata de politicile nataliste din perioada comunista,esalon care s-a bucurat in urma cu 30 ani de un nivel de trai si un mediu social si economic propice. Insa prezenta populatiei tinere si a copiilor intre 10-14 ani intr-un procent relativ ridicat in pofida unei situatii sociale asemanatoare Vaii Jiului, o rata a somajului ridicata, indica un nivel scazut de instruire a populatiei. Proportiile mici ale populatiei varstnice se datoreaza faptului atat faptului ca asezarea este una de tip colonie de munca, intens populata in anii '80 iar populatia nu a atins inca pragul de imbatranire cat si faptului ca speranta de viata a unei populatii care a activat intr-un mediu radioactiv este mult mai scazuta.

Fig.nr. 7

Piramida pe vrst i sex a populaiei din comuna George Enescu n anul 2002
80-84 70-74 60-64 50-54 Ani 40-44 30-34 20-24 10-14 0-4 6 4 2 0 % din populatie 2 4 6 Barbati Femei

Comuna George Enescu din judetul Botosani, prezinta o piramida a varstelor ce cuprinde doua categorii de varsta proeminente, respectiv clasa varstnicilor si cea a tinerilor,inregistrandu-se un nivel scazut al populatiei din categoria de varsta 35-50 ani. Predominarea varstnicilor este un efect al depopularii prin emigrarea fortei de munca in special dupa '90. Daca in clasa tinerilor predomina sexul masculin,raportul se schimba la varful piramidei ajungandu-se la un procent dublu al populatiei feminine octogenare, explicabil prin speranta de viata mai ridicata precum si celui de-al Doilea Razboi Mondial. Migrarea catre centrele urbane din judet si in special in municipiul Dorohoi fenomen inregistrat in anii socialismului este responsabila de valorile mici ale categoriei de varsta 35-40 ani. Ponderea tinerilor,( 25-30 de ani) explicabila prin politicile nataliste din perioada comunista asigura o reechilibrare a piramidei.

Fig.nr.8

Piramida pe vrst i sex a populaiei judeelor Botoani i Suceava

80-84 70-74 60-64 A n i 50-54 40-44 30-34 20-24 10-14 0-4 6 4 2 0 % din populaie 2 4 6 Femei Barbati

Analizand piramida varstelor macroregiunii Botosani-Suceava realizam ca aceasta se incadreaza in tipologia demografica specifica Moldovei, cu natalitate relativ ridicata si o pondere a populatiei minore si tinere (0-35 de ani) de peste 50%.Totodata un aspect mai mult decat interesant si totodata neobisnuit este ponderea populatiei varstnice masculine care atinge valori duble fata de cea feminina dupa pragul de 80 de ani. Acest fapt poate fi explicat in parte prin conditia femeii, neemancipata si angrenata in activitatile agricole ale unei societati de tip patriarhal, a carei speranta de viata inregistreaza valori mai scazute decat media nationala. Ponderea ridicata a gospodariilor traditionale caracterizata printr-o fertilitate ridicata, precum si nivelul scazut de instruire al populatiei(inclusiv in randul adolescentilorrata ridicata a abandonului scolar )justifica valorile prezente in piramida.Cresterea populatiei este o realitate in zona de N a Moldovei care a reprezentat si reprezinta in continuare un bazin de dispersie a populatiei apte de munca, atat pe plan intern cat si international. Procentul mare de populatie adulta indica o anumita stabilitate in plan demografic.

Analiza sintetica a dinamicii populatiei din cadrul macroregiunii Botosani-Suceava

Macroregiunea Botosani-Suceava se incadreaza in categoria regiunilor ce inregistreaza un usor echilibru natural, avand unele tendinte de relansare a sporului natural.Insa unei populatii cu un comportament natalist nu i se poate datora exclusiv asigurarea unui spor natural ci acesta depinde de modelele socio-culturale, de nivelul de instruire, de gradul de emancipare a femeii. O regiune precum Botosani-Suceava cu o natalitate anulata in parte de o rata a mortalitatii, care atinge si valori de peste 20 in unele unitati administrative , presupune doua ipoteze: fie sunt localitati din care populatia tanara a migrat in cautarea unui loc de munca,fie se incadreaza in tiparele satului arhaic moldovenesc,izolat de caile de comunicatii,ocolit de utilitati,cu un nivel de trai foarte scazut,fara acces la sistemele sociale si sanitare,fapt ce conduce la o valoare procentuala atat de ridicata a mortalitatii. In acest fel comunele aflate in arealele de dispersie a fortei de munca si cu o mortalitate ridicata precum Corlateni,Dobarceni,Mihalaseni inregistreaza ambele variante neavand insa nici suficienta natalitate pentru a asigura inlocuirea populatiei. Pe de alta parte in bazinul superior al raului Suceava, determinat si de caracterul traditional si relativ securizat fata de influentele moderniste , localitatile aflate pe aceasta axa inregistreaza valori ridicate ale natalitatii(17-20) ,populatia neavand tendinta sa migreze, intrucat se spera in dezvoltarea acestor localitati, in domeniul agroturismului. Aceasta masura va atrage intr-un final si o modificare a comportamentelor demografice ale populatiei. Dinamica sectoarelor economiei atrage dupa sine si o dinamica a fortei de munca, rezultand astfel discrepante majore in cazul macroregiunii,care isi concentreaza mare parte din populatia activa in sectorul primar,in partea estica, in timp ce Vestul mai bine dezvoltat asigura o echilibrare a sectoarelor de activitate populatia fiind cu un grad de calificare si specializare mai ridicat. Influenta celor doua orase mari (cu peste 100.000 de locuitori) se manifesta oarecum diferit Botosaniul fiind un centru de atractie pentru forta de munca din intreg judetul, in timp ce in judetul Suceava, in anumite domenii de activitate celelalte centre orasenesti atrag forta de munca specializata in proportii mai mari decat municipiul resedinta(exemplul domeniul turistic).