3.

Sistemul unitar de bugete Bugetul public reprezinta ansamblul documentelor din sectorul public, care impreuna formeaza sistemul de bugete.
Bugetul public national este format din: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat

si bugetele locale;

SISTEMUL BUGETAR
Este documentul elaborat si administrat de Guvern, adoptat de Parlament. prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala. Aceasta autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor si de repartizarea acestora pe destinatii si pe ordonatori principali de credite, in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economicosociala a tarii si ale politicii financiare specifice anului pentru care este aprobat bugetul. Este documentul ce se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata, fiind administrat si gestionat de Ministerul Muncii si Solidaritalii Sociale. Acesta autorizeaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor. pe baza contributiilor si a altor varsaminte prelevale de la persoane juridice si fizice, si de repartizare a acestora pe destinatii. Sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor, si satisfacerea cerintelor locale.

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului Bugetele institutiilor publice autonome

Se intocmesc in vederea finantarii anumitor obiective si actiuni necesare in perioada considerata, pentru care se instituie prelevari obligatorii pe baza de legi speciale. Este documentul in care sunt inscrise veniturile si cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii functiilor sale.

Includ veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile anuale ale institutiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte entitati de drept public. Includ cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce functioneaza doar pe baza resurselor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, in functie de sistemul de finantare si sunt in subordinea institutiilor publice autonome; Cuprind veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publice ce primesc subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugelele locate si bugetele fondurilor speciale in complelarea fondurilor propirii si sunt in subordinea institutiilor publice autonome. Sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile institutiilor publice aflate in subordinea institutiilor publice autonome, ce functioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe. prestari de servicii si altele asemenea.

Bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din BS, BASS, BL, BFS

Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat Bugetele fondurilor externe nerambursabile

Sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile creditelor externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice.

Sunt documente in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate.

SUB. 3 - Principiile bugetare Elaborarea , aprobarea si executia bugetelor locale au la baza urm principii:
PRINCIPIILE BUGETARE

UNIVERSALITATII

Veniturile si cheltuielile sunt inscrise in buget in totalitate, in sume brute; Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor care au stabilite destinatii distincte. Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, in vederea utilizarii eficiente si monitorizarii fondurilor publice; Veniturile din sistemul extrabugetar se introduc in bugetul de stat, urmand regulile si principiile acestui buget, cu exceptia veniturilor proprii ale institutiilor publice si a acelora constituite pentru simularea personalului. Veniturile bugetare sunt destinate acoperirii tuturor cheltuielilor bugetare, privite in ansamblul lor; Veniturile bugetare sunt depersonalizate. Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar; Operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar, in contul unui buget, apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv. Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si pe categorii de cheltuieli, grupate dupa continutul lor economic si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.

UNITATII

NEAFECTARII VENITURILOR

ANUALITATII

SPECIALIZARII

UNITATII MONETARE

Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

PUBLICITATII

Transparenta sistemului bugetar este asigurata prin: dezbaterea publica a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de executie bugetelor; cu ocazia aprobarii acestora; publicarea in Monitorul Oficial a bugetelor si a conturilor anuale de executie a acestora; mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege.

PRINCIPIILE BUGETELOR LOCALE

Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute; Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor care au stabilite destinatii distincte. Transparenta, la nivelul bugetelor locale, este asigurata prin: Publicarea in presa locala sau afisarea la sediul autoritatii publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia; Dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestora; Prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica. Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice locale; Se interzic retinerea si utilizarea de venituri in regim extrabugetar si constituirea de fonduri publice locale in afara bugetelor locale, daca legea nu prevede altfel. Toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala. Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar; Operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar, in contul unui buget, apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.

UNIVERSALITATII

PUBLICITATII

UNITATII

UNITATII MONETARE

ANUALITATII

SPECIALIZARII BUGETARE

Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate dupa natura economica si destinatia acestora.

ECHILIBRULUI

Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.

1. Principiul universalitatii Avantajele respectarii principiului universalitatii sunt: permite cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si a corelatiei existente intre anumite venituri si cheltuieli care se afla in conexiune stransa;
2

cheltuielilor publice. Aplicarea stricta a principiului universalitatii confera bugetului public caracterul de buget brut ce reprezinta suma dimensiunilor globale a incasarilor de venituri publice sau a cheltuielilor publice. 2. Bugetul public, prin principiul unitatii, asigura o prezentare de ansamblu si o cunoastere clara a surselor de venituri si a destinatiei cheltuielilor, precum si a mecanismului de echilibrare a bugetului. Permite exercitarea controlului de catre Parlament asupra Guvernului privind perceperea impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice, cat si asupra utilitatii si oportunitatii masurilor sociale si economice pe cale le initiaza. Motivatii: a) financiare care constituie o regula de ordine si claritate in vederea prezentarii starii reale a politicii financiare publice si b) politice care se refera la controlul Parlamentului care devine mai dificil datorita fractionarii cheltuielilor si veniturilor in multiple documente Derogarile principiului unitatii bugetare sunt: conturile speciale ale tezaurului public; bugetele extraordinare; bugetele anexe; bugetele autonome; rectificarea legilor bugetare anuale; bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau in caz de urgenta.
DEROGARILE DE LA PRINCIPIUL UNITATII Conturile speciale ale tezaurului public Bugete extraordinare Bugetele anexa

confera Parlamentului dreptul de control asupra cuantumului total al veniturilor si

Reprezinta operatiuni financiare ce constau in inregistrarea cheltuielilor sau a incasarilor ce nu sunt definitive, intrucat angajamentele la care au dat nastere urmeaza sa fie executate.

Sunt bugete prin care se asigura finantarea cheltuielilor exceptionale (militare, de razboi) in afara regulilor traditionale ale contabilitatii publice. Evidentiaza operatiile financiare ale unor servicii ale statului cu caracter industrial sau comercial necuprinse in bugetul general decat prin varsamantul soldului lor creditelor sau debitor. Se discuta si se voteaza de Parlament si sunt supuse controlului public. Sunt adoptate la nivelul societatilor comerciale cu capital de stat sau al institutiilor publice care beneficiaza de autonomie financiara fara a fi suspuse controlului Parlamentului. Sunt generate de necunoasterea cu exactitate a nivelului cheltuielilor si respectiv al veniturilor in momentul aprobarii legii bugetare, ceea ce face necesara revenirea asupra nivelului indicatorilor bugetari in cursul exercitiului bugetar.

Bugetele autonome Legile bugetare rectificative

3. Principiul neafectarii veniturilor nu permite perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli publice. Existenta resurselor financiare este o conditie generala a acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. De aceea majorarile de cheltuieli in cursul anului bugetar se pot efectua cu conditia ca initiatorii sa prevada si resursele necesare acoperirii acestora. 4. Principiul anualitatii bugetului public se refera la durata de timp pentru care Parlamentul autorizeaza Guvernul sa incaseze veniturile publice si sa efectueze cheltuielile publice, precum si la perioada in care sr realizeaza executia bugetului (1 an). 5. Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe clasificatia bugetara, care trebuie sa fie simpla si clara pentru a fi inteleasa si de catre persoanele fara o pregatire specifica. Astfel, ea trebuie sa ofere o imagine privind: sursele de provenienta ale veniturilor si destinatiile cheltuielilor, 6. Principiul echilibrului bugetar nu este respectat in practica bugetara intrucat bugetele publice se intocmesc cu deficit. In aceste conditii pentru acoperirea cheltuielilor bugetului public se interzice recurgerea la emisiunea monetara sau la finantarea directa de catre banci. Echilibrul anual al bugetului presupune egalitatea dintre nivelul incasarii veniturilor obligatorii ale statului (R) si nivelul cheltuielilor totale (C). In functie de relatia dintre R si C, putem avea una din urmatoarele situatii: R = C, pentru echilibru bugetar anual; R < C, pentru deficit bugetar anual; R > C, pentru excedent bugetar anual. 7. Principiul publicitatii presupune ca bugetul public sa fie adus la cunostinta opiniei publice prin mijloacele de informare mass-media, atat in faza de proiect, cat si in timpul dezbaterilor parlamentare, urmand ca dupa adoptarea de catre Parlament, legea bugetara sa fie publicata in Monitorul Oficial si in culegeri legislative. SUB. 5 - Elaborarea proiectului bugetului de stat Procesul bugetar reprezinta o succesiune de etape ce constau in elaborarea, aprobarea, executarea, incheierea, controlul si raportarea rezultatului executiei bugetului. Procesul bugetar al fiecarui an se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia.

Elaborarea proiectului bugetului de stat - consta in formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finantelor Public la nivelul caruia are loc centralizarea intr-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Acesta este documentul elaborat de catre Guvern prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum si a proiectelor bugetelor locale. Elaborarea proiectului de buget se bazeaza pe: prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentru care se intocmeste bugetul si ale celor pentru urmatorii trei ani; politicile fiscale si bugetare; prevederile memorandumurilor de finantare, de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate; politicile si strategiile sectoriale, prioritatile stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; programele intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni de ansamblu, programe ce sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program; propunerile de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale; posibilitatile de finantare a deficitului bugetar. SUB. 6 Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. In cursul exercitiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern cu creditele bugetare anulate ale ordonatorilor principali de credite bugetare, finantati din bugetul de stat. Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. In cursul exercitiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in functie de necesitatile privind asigurarea sumelor pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale. SUB.7 - Executia bugetului de stat inseamna activitatea de incasare a veniturilor bugetare si efectuarea platii cheltuielilor aprobate prin acest buget. Vorbim de execute ade casa a bugetului care reprez ansamblul operatiunilor de incasare a veniturilor bugetare cat si plata cheltuielilor bugetare. Executia veniturilor bugetului de stat este activitatea de incasare a impozitelor , taxelor, contributiilor si a altor venituri cuvenite acestui buget un rol insemnat il are Agentia Nationala de Administrare fiscala care are printer alte obiective si colectarea veniturilor bugetului de stat, veniturilor di asigurari sociale, asig pt somaj, etc. Este autorizata sa aplice modalitati de executare silita. Stingerea creantelor se face prin: - Plata, Compensare, Restituire, Executare silita, Anularea creantelor fiscale Etapele executiei veniturilor bugetare: Asezarea vniturilor bugetare; Lichidarea veniturilor bugetare; Emiterea titlului de percepere; Perceperea veniturilor bugetare Incasarea veniturilor la bugetul de stat se realizeaza prin urm procedee: 1. Calcularea si plata directa se catre subiectii impozitelor; 2. Calcularea, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana; 3. Impunerea si debitarea de catre organele fiscale ; 4. utilizarea timbrelor fiscale Contul general al executiei Bugetului de stat Raportarile anuale privind executia bugetara: 1. Contul general al executiei bugetului de stat este documentul elaborat sub Coordonarea Guvernului prin Min Finantelor Publice cnform prevederilor Legii finantelor publice care evidentiaza nivelul realizat al veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat din exercitiul bugetar pt care se intocmeste 2. Rezultatul executiei

3.Conturile anuale ale executiei bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, bug fondurilor speciale si ale ordonatorilor de credite; 4.Contul general al datoriei publice 5.Raportul public annual 5.1 Competente si responsabilitati in procesul Bugetar local Bugetul local este doc prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor adm-teritoriale

Autoritati Publice locale: - Deliberative- Consilii Locale; Judetene; Consiliul general al Mun Bucuresti - Executive Primarii; Presedintii consiliilor Judetene; Primarul General al Mun Bucuresti

10.Imprumuturile de stat reprezinta obligatiile generate de contractele de pe piata financiara interna si/sau internationala prin care statul, in calitate de imprumutat, obtine fonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare si se angajeaza sa le ramburseze, impreuna dobanda si cu alte costuri, intr-o perioada specificata. Imprumuturile angajate direct de catre autoritatile administr publice centrale si locale sunt contractate pe baza de: titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publ si de autoritatile publice locale si plasate pe piata interna sau externa (certificatele de trezorerie, obligatiunile municipale, obligatiunile pentru finantarea deficitului bugetar, obligatiunile emise in baza unor legi speciale);conventii incheiate cu BNR, precum si alte institutii specializate care dobandesc calitatea de agent al statului; acorduri cu guvernele altor tari si cu institutiile financ.internationale. 11. Obligatiunile municipale reprezinta titluri de credit emise de unitatile teritorial administrative pt. atragerea de resurse necesare finantarii anumitor obiective Instrumentele datoriei publice locale sunt a) titluri de valoare si b) imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la institutiile de credit Scopul emisiunilor de obligatiuni municipale : finantarea unui nou proiect de investitii; finantarea repararii si intretinerii unor active detinute de emitent; refinantarea unei emisiuni de obligatiuni aflate deja in circulatie; achitarea cheltuielilor curente. Elem tehn. ale emisiunilor de obligatiuni municipale. Emisiunea de obligatiuni se face pe baza unui prospect de emisiune document esential ce cuprinde informatii despre emitent, caracteristicile tehnice ale emisiunii, situatia financiara a emitentului si scopul pentru care sunt emise obligatiunile municipale. Elementele tehnice prevazute in prospect sunt: emitentul date de indentificare; valoarea totala a emisiunii (volumul total al imprumutului ce se doreste a fi atras); numarul de obligatiuni emise in vederea subscrierii; numarul minim de obligatiuni subscrise; valoarea nominala a unei obligatiuni; pretul de vanzare al unei obligatiuni; modalitatea de subscriere; publicitatea; perioada de derulare a ofertei; tranzactionarea pe piata secundara; rata dobanzii; modalitatea de rambursare si de plata a dobanzilor; modalitatea de plata a dobanzii si imprumutului catre investitori; destinatia fondurilor; garantiile cu care se va garanta imprumutul; situatia financiara curenta a emitentului; alte elemente (intermediarul emisiunii,metoda de intermediere, comisionul de intermediere, grupul de distributie a emisiunii;consultantul financiar al emisiunii). Plasarea obligatiunilor municipale reprez. procedeul prin care se realizeaza vanzarea sau distribuirea titlurilor catre primii detinatori. Plasarea se face prin oferta publica de vanzare (direct sau prin intermediar). SUB.1 - Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerial Finantelor Publice, sau de autoritatile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania. Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si anume: rambursarea imprumutului, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditorilor. In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi: datorie publica bruta, fiind data de valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publica neta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului. Datoria publica guvemamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta tolalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garanlate de stat, cle la persoanefizicesaujuridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibililatile contului general a! Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare. Platile legate cle datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli. Datoria publica Guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamenala care eprezinta toate obligatiile financiare ale statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de catre stat de la pers juridice sau fizice nerezidente in Romania. Datoria Publica Locala repr. toate obligatiile de plata, interne si externe ale autoritatii administratiei publice locale, la un anumit moment, care provin din imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna sau externa de capital.

SUB. 2 - Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apta de a mobilize sumele necesare finantarii, de a realize obiectivele de risc si de cost de catre autoritati, precum si alte obiective fixate de acestea ( dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante). Portofoliul datoriei publice este portofoliul financiar cel mai important al unei tari. El contine structuri financiare complexe si riscante si poate genera un risc substantial asupra patrimoniului statului, precum si a stabilitatii financiare a tarii. Riscurile aferente managementului datoriei publice: obiectului gestiunii datoriei publice il reprezinta satisfacerea nevoii de finantare ale statului si ale obligatiilor sale de plata, la un cost cat mai redus pe un termen mediu si lung in conditiile mentinerii riscurilor la un nivel tolerabil . apar urm tipuri de riscuri: - de piata; de finantare; de lichiditate; de credit; operational SUB. 8 Functiile Trezoreriei Statului sunt : casierie, unde sunt depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt nsarcinata sa echilibreze n orice moment ncasarile si iesirile de fonduri.La functiile sale de casa si banca se adauga si functia de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii. In prezent, Trezoreria tinde sa devina unul dintre instrumentele prin care statul si procura resursele, alaturi de resursele bugetare si de mprumut. 1. Casier al banului public Titlurile de Stat . Trezoreria n calitate de casier public asigura centralizarea fondurilor publice implicnd executia de casa centralizarii operatiilor de ncasari si plati efectuate de stat si vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului. Trezoreria efectueaza prin functia de casier al Statului, un numar mare de ncasari si plati. Acestea sunt, mai nti, operatii prezazute n Legea bugetara, adica venituri si cheltuieli bugetare propriu- zise, precum si operatii ale conturilor speciale ale trezoreriei. Trezoreria are ca sarcina emisiunile titlurilor de mprumut public si gestionarea datoriei publice. Pentru echilibrarea trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse:a) utilizarea fondurilor corespondentilor;b) emisiunea bonurilor de tezaur - pe termen scurt si mediu, destinate publicului si bancilor sau organismelor financiare.;c) avansuri acordate de banca de emisiune Operatiunile de casa ale Trezoreriei Statului sunt clasificate conform a trei criterii: dupa criteriul juridic se disting:a) bugetul de stat; bugetele locale; bugetul asigurarilor sociale de stat;b) bugetele anexe;c) conturile speciale de trezorerie;dupa criteriul financiar se disting:a) operatiuni cu caracter definitiv (ncasari fiscale si cheltuieli);b) operatiuni cu caracter temporar (care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor);dupa caracterul economic, cheltuielile de trezorerie cuprind:a) cheltuieli ordinare, de functionare si de transfer;b) cheltuieli de capital: de investitii Functia de casa a Trezoreriei implica: -1 aspect => execitia de casa a operatiilor de incasari si plati effectuate de stat si 2 aspect => vegherea la existenta disponibilitatilor pt a aface fata angajamentelor statului 2. Banca a Statului.Rolul de bancher al Trezoreriei prezinta doua forme:a)Trezoreria actioneaza ca o banca de depozit, banca de afaceri care furnizeaza capitaluri unor ntreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;b) Trezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si n acest fel intervine n domeniul circulatiei monetare.Gestionarea fondurilor publice este activitatea Trezoreriei ce se realizeaza datorita unitatii casieriei si a unitatii de gestiune a acesteia, casieria poate asigura gospodarirea fondurilor att n timp, ct si n spatiu. In calitatea sa de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii:a) este banca la care institutiile publice si au deschise conturile de ncasari si plati,realiznd astfel gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora n politica de lichiditati a bugetului.;b) gestioneaza datoria publica interna si externa, asigurand evidenta si plata serviciului datoriei publice;c) asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si plati privind veniturile si cheltuielile sectorului public;d) efectueaza si operatiunile n care statul apare n calitate de garant sau de coparticipant la coordonarea de mprumuturi diferitelor agentii guvernamentale, care la rndul lor pot acorda mprumuturi;e) exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei creditelor bugetare asa cum acestea au fost aprobate, deschise si repartizate.In Romnia, conform prevederilor Legii finantelor publice, se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la emisiune monetara si prin finantarea directa de catre banci.Refinantarea datoriei publice interne, finantarea deficitului bugetar si echilibrul balantei de plati externe se efectueaza prin contractarea si garantarea de catre Ministerul Finantelor Publice pe piata financiara interna si externa de mprumuturi n limitele aprobate anual de catre Parlament.
7

Acoperirea golurilor temporare de casa si a deficitulor nregistrate pe parcursul executiei bugetului de stat se efectueaza prin:a) folosirea resurselor disponibile aflate n conturile trezoreriei Statului. Legea prevede ca asemenea resurse se pot folosi pentru finantarea temporara de pna la 20% din deficitul nregistrat pe parcurs.;b) emisiunea, n primele zece luni ale fiecarui an, de bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice purtatoare de dobnda si cu scadenta pna la sfrsitul anului financiar. Valoarea totala a acestor nscrisuri aflate n circulatie nu poate depasi 8% din volumul total al cheltuielilor Statului;c) mprumuturi fara dobnda acordate de Banca Nationala pe seama resurselor de creditare ale acesteia. Termenul de rambursare este de maxim 6 luni si nu poate depasi sfrsitul anului financiar. 3. Alte functii ale Trezoreriei In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca,trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Trezoreria publica a fost insarcinata cu acest control. Astfel, ea joaca un rol prim-plan in exercitarea unei dintre functiile esentiale ale finantelor publice moderne:mentinerea echilibrului monedei si al economiei. Totusi, se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale: 1.Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului; 2.Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale ; 3.Mandatar al puterii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate,specifice Statului,in sectoarele economico- financiare; 4.Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate(de exemplu:acordarea de garantii anumitori solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei) 5.Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare,ele exprimind chiar obiectul politicii financiare,ele exprimind chiar obiectivul politicii financiare ,inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

SUB. 4 - TIPOLOGIA SISTEMULUI BUGETAR Bugetul public national este format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale. Bugetul general consolidat este ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg. Consolidarea se refera la operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului bugetar in vederea evitarii dublei evidentieri a acestora. Bugetul public reprezinta ansamblul documentelor din sectorul public, care impreuna formeaza sistemul de bugete. Bugetul public national este format din: bugetul de stat bugetul asigurarilor sociale de stat bugetele locale Bugetul general consolidat este format din: - bugetul public national bugetul fondurilor speciale bugetul trezoreriei statului bugetul institutiilor publice autonome bugetul institutiilor publice finantate integral/partial din BS, BASS, BL, BFS bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii bugetul creditelor externe rambursabile, contractate direct sau garantate de stat bugetul fondurilor externe nerambursabile.