CULTURA SI CIVILIZATIA GETO- DACILOR

Geto-dacii sunt considerati, pe buna dreptate, stramosii directi ai romanilor. Asadar, a vorbi despre cultura si civilizatia romaneasca fara a o pune in evidenta pe cea a geto-dacilor este ca si cum ai sterge din intelegerea omului matur copilaria sa. Prea multe elemente din trecut s-au altoit in fizionomia poporului roman (e adevarat, foarte greu de pus in evidenta) incat a intelege ceea ce suntem presupune sa facem acest pas inapoi, peste timp. Dar cine erau geto-dacii? Etno-lingvistic, geto-dacii erau indo-europeni, din grupul satem, constituind ramura nordica a numeroaselor populatii tracice. Nu este locul aici, desigur, al unei dezbateri asupra problemelor indo-europenisticii. Mentionam doar ca astazi cei mai multi dintre specialisti sunt de acord ca patria de inceput a indo-europenilor a fost undeva in teritoriul de dincolo de Donet, de la Caspica la Urali. Arheologi eminenti cunoscatori ai problemei admit ca in epoca bronzului (circa 2000-1200/1100 i.d.Hr.) tracii se desprind din populatiile indo-europene, atestate in acest teritoriu in perioada de tranzitie de la eneolitic la epoca bronzului (2500-2000 i.d.Hr.). In ceea ce priveste detasarea geto-dacilor din blocul tracic, specialistii considera ca din secolul al VIII-lea i.d.Hr. ar putea fi vorba de geto-daci, daca cultura Basarabi, a carei raspandire acopera aproape toata aria raspandirii lor, le poate fi atribuita. Oricum, in prima jumatate a mileniului I i.d.Hr. s-a desfasurat procesul de individualizare etnico-culturala a geto-dacilor, pentru ca apoi, preluand si dand civilizatiilor neamurilor invecinate, sa atinga, in secolele I i.d.Hr.-I d.Hr., apogeul dezvoltarii lor. Relativ la limba geto-dacilor, lingvistii au avansat mai multe ipoteze, cea mai consistenta apartinand lui I.I. Russu. I.I.Russu conchide, in urma unei analize complexe a tuturor datelor problemei, ca ''pozitia limbii traco-dace este urmatoarea: un idiom indo-european independent din grupa de rasarit satem'' . Una din cele mai importante probleme ale istoriei geto-dacilor o constituie delimitarea teritoriului locuit de geto-daci inainte de cucerirea romana. Descoperirile arheologice de la noi din tara si din strainatate i-au indemnat pe cercetatorii avizati ai chestiunii sa sustina ca expansiunea geto-dacilor a avut ca puncte extreme Olbia (E), Bratislava (V), Cerepin (regiunea Lvov), la nord, Veliko Tirnovo, la sud. Cat priveste raspandirea culturii ''clasice'' a geto-dacilor (sec.II i.d.Hr.-sec I d.Hr.), se sustine ca ea cuprinde doua arii principale concentrice: o arie centrala, in care aceasta cultura este reprezentata prin asezari, descoperiri funerare, depozite, tezaure etc., in care principalele componente isi gasesc antecedente locale, si o arie periferica, unde descoperirile geto-dacice apar intr-un mediu care, chiar daca avusese initial un fond general tracic, a facut parte apoi, in secolele IV-II i.d.Hr., din aria culturii Latne celtice (in vest) sau a celei scitice (in est) si unde, deci, o origine locala e greu de dovedit. Aceasta arie centrala poate fi cuprinsa intre Nistru, Tisa, Carpatii Nordici si Balcani.

Civilizatia feniciana

Potrivit autorilor antici clasic, fenicienii au fost un popor care au ocupat coasta Levanului (estul Mrii Mediterane).Cetile lor principale au fost Tir, Sidon, Byblos, i Arwad. Cu toate ca au fost orae rivale , spre deosebire de statele vecine interioare, fenicienii a reprezentat o confederaie de comerciani maritimi, mai uniti dect o ar integra. Cum fenicienii de fapt se numeau este necunoscut, desi ar fi fost pe termen vechi canaanit. Numele fenician, folosit pentru a descrie pe aceti oameni n primul mileniu .HR., este o invenie greac, de la phoenix cuvntul, eventual semnificnd de culoare violet-rou i probabil o aluzie la producerea lor de un colorant violet foarte apreciate. Cu excepia Byblos, care a fost un centru nfloritor de cel puin trei mileniu .EN , primele oraele feniciene a aprut in jurul anului 1500 I.HR. Fiindca egiptenii i-au atestat documentar inca in epoca bronzului (1550-1200 .HR.)ATUNCI a fost o perioad de prosperitate economic pentru aceste centre comerciale. Limitate la o band ngust de coast, cu resurse limitate agricole, comerul maritim a fost o evoluie fireasc. Odat cu declinul influenei egiptean aproximativ 1200 .HR., oraele au fost eliberai de sub dominaia strin. Colapsul final al puterii egiptene din regiune au avut loc aproximativ 1175 .HR., la mna a Popoarelor Marii, dintre care cele mai cunoscute sunt Filistenilor.mpreun cu copiii lui Israel, s-au aezat n sudul Libanului. Din motive care nu sunt nc pe deplin neles, ntreruperi masive cauzate n alt parte n Levant par s fi avut un efect minim asupra centrelor de fenician de coast. Prin urmare, tradiiile feniciene din epoca bronzului trziu pn la perioada elenistic n jurul valorii de 300.HR SE PASTREAZA.. Pn la sfritul secolului al optulea BC, fenicienii, alturi de greci, a fondat posturi de tranzacionare n jurul valorii de ntreaga Mediteran i spturi de multe dintre aceste centre au adugat n mod semnificativ la nelegerea culturii feniciene. Comerciani din Marea Phoenicia i Cartagina (o colonie fenician n mod tradiional fondat n 814 .HR.),chiar aventurat dincolo de Strmtoarea Gibraltar n ceea ce privete Marea Britanie n cutare de staniu. Cu toate acestea, o mare parte din cunostintele noastre despre fenicieni n timpul epoca fierului (1200-500 .HR.) i mai trziu este dependent de Biblia ebraic, nregistrri asiriene, i autori greac i latin. De exemplu, n funcie de istoricul grec Herodot, marinarii feniciene, la cererea a faraonului Neco al II-lea (610-595 .HR. r. cca.), Circumnavigated Africa. Principalele resurse naturale ale oraelor feniciene din estul Mediteranei au fost apreciate de cedrii Libanului i scoici MUREX folosit pentru a face colorant violet. Artizani fenician au fost calificai n lemn, fildes, i prelucrarea metalelor, precum i producia de textile. n Vechiul Testament (2 Cron.), Comandantul meterul Hiram din Tir a fost comandat pentru a construi i nfrumusea templul lui Solomon din Ierusalim. Iliada lui Homer descrie un premiu la jocurile de nmormntare Patroklos ca un bol de urmarit de argint-"o capodopera de miestrie Sidonian" (Cartea 13). De asemenea, menioneaz c hainele brodate de soia lui Priam, Hecabe, au fost "opera de femei Sidonian" (Rezervai la 6). Arta fenician este de fapt un amalgam de elemente culturale diferite, din Marea Egee, n nordul Siriei, cipriot ,asirieni i egipteni. Influena egiptean este adesea mai ales proeminent n art, dar a fost n continu evoluie a relaiilor politice i economice dintre Egipt i orae feniciene fluctuat. Poate cea mai importanta contributie a fenicienilor era un sistem de scriere alfabetic, care a devenit rdcin a alfabetelor occidentale atunci cnd grecii adoptat-o.