Ministerul Republicii Moldova

Dosar Istoric

Tema: ri bogate, ri srace: Germania.

Profesor:Niculi Elena Elev:Obleac Ilinca

Chiinu 2012

Algoritm:
Date Generale; Spatiul istorico-geografic; Populatia; Scurt istoric; Sistemul politic; Exolutia economica; Anexe.

Date generale
Germania sau Republica Federala Germana (Bundesrepublik Deutschland).Este un stat situat in Europa centrala, cu o suprafata totala de 356945 km2 si 79951000 locuitori. Capitala Germaniei este Berlin, cu 3282000 locuitori, iar limba oficiala este limba germana.

Spatiul istorico-geografic

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la Nord spre Sud, 3 mari unitati naturale: Cmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei, cu platourile care il

preced. Cmpia Germaniei de Nord este neteda la Vest de Berlin si trabatuta de doua siruri de dealuri morenaice; in este, Germania de mijloc este constituita din mai multe masive muntoase vechi, cu alt. cuprinse intre 500-1000 m, puternic erodate si cu aspect de podis: Harz, masivul istos Renan, muntii Padurea Thuringiei, Padurea Neagra. In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei, cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii (2963 m). Reteaua hidrografica, bogata si legata printr-un vast sistem de canale, se repartizeaza in trei mari bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein), Marea Baltica (Oder) si Marea Neagra (Dunarea si afluentii sai). Clima este temperata de tranzitie intre aceea a Europei de Vest si de Est. Peste din suprafata este acoperita de paduri (pin, fag, stejar). Fauna Germaniei cuprinde elemente carecteristice atit Europei nordice, cit si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, ciocanitoarea neagra etc.

Populatia
Populatia este de 79951000 loc. (1871: 41000000, 1915: 67900000, 1937: 69000000), natalitatea 11,2%, mortalitatea 11,5%, populatia urbana 84%. Orasele principale ale Germaniei sunt (mil. loc): Hamburg (1,7), Munchen (1,2), Koln (0,95), Frankfurt(0,65), Essen(0,63), Dortmund(0,6), Stuttgart,

Dusseldorf, Bremen, Duisburg, Hannover, Leipyig, Nurnberg, Manheln, Halle. Populatia este constituita din germani 93% si straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli etc.) Cele mai mari concentratii de populatii se afla de-a lungul Vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr, unde densitatea depaseste 5500 loc./km2. Culte: protestantism 40%, catolicism 35%, culte neoprotestante, islamism, ortodoxism.

Istoria
Teritoriul Germaniei era populat in antichitate de triburi germanice, celtice si slave. Regiunile sudice si apusene ale Germaniei sunt transformate in sec. 1-4 d.Hr. in provincii ale Imperiului Roman. In sec 6-8, tinuturile locuite de triburile alemanilor, saxonilor, frizilor, bavarezilor sunt incluse in regatul Francilor, care atinge apogeul sub Carol cel Mare (768-814). Prin tratatul de la Verdun (843) este sanctionata impartirea statului franc in regatul franc occidental si regatul franc oriental. Regatul franc oriental adopta in secolul 10, o data cu incoronarea lui Otto I (936-73) la Roma, titlul de Imperiu Roman, ulterior cel de Sfintul Imperiu Roman de natiune gremana. Farimitarea politica a germaniei in nenumarate principate, ducate, comitate, precum si puterea crescinda a feudalilor germani au impiedicat in intregul evul mediu crearea

unui stat german centralizat si puternic. Termenul de Germania este folosit abia din sec 15. Sec. 11-12 sunt marcate de Lupta pentru investitura, conflict intre imparatul german si papalitate, care atinge apogeul in vremea lui Henric IV si a papei Grigore VII si se incheie cu un compromis in 1122- Concordatul de la Worms. Din sec. 11 incepe afirmarea economiei si politicii a oraselor germane. Hansa, infiintata in 1282 ca o alianta a cetatilor de la Marea Baltica devine in urmatoarele 2 secole principala putere in Europa de nord. Publicarea in 1517 a tezelor de catre Luther inaugureaza epoca reformei, noua credinta fiind imbratisata pina in 1555 de cca 80% din locuitori. Crearea de catre Principii Germani a Uniunii Protestante (1608) si a Ligii Catolice(1609) dezlantuie razboiul de 30 de ani (1618-1648), care transforma Germania in cimp de batalie pe care se infrunta trupe germane, spaniole, austriece, suedeze, daneze si se soldeaza cu distrugeri catastrofale. Pacea Westfaliana (1648) care incheie acest razboi, confirma farmitarea Germaniei in peste 300 de statulete, intareste puterea principilor si usureaza imixtiunea externa. Sec 18 este marcat de ascensiunea Prusiei si Austriei, care urmaresc amindoua hegemonia in lumea germanica. Razboiul nordic(1700-1721), razboaiele pentru Silezia(1740-1742;1744-1745), razboiul de 7 ani (1756-1763) impun Prusia ca o putere europeana. Epoca razboaielor napoleoneene este marcata de o serie de reforme burgheze si

de sfirsitul oficial, in 1806, al Sfintului Imperiu Roman de Natiune Germana. Revolutia de la 1848-49 este pretutindeni inabusita de reactiune. Unificarea Germaniei este realizata de sus, prin fier si singe de catre Prusia cancelarului Bismarck. Dupa victoria din razboiul contra Austriei (1866) si a Frantei(1870-71), este proclamata, la 18.1.1871, Imperiul Federal German, Wilhelm incoronindu-se ca imparat al Germaniei. Avintul economic de la sfirsitul sec 19 face din Germania prima putere industriala a Europei, si dupa SUA, a doua de pe glob. Crearea Triplei Alinte in 1882 duce la izbucnirea primului razboi mondial(1914-18), incheiat cu infringerea Germaniei.Izbucnirea revolutiei (3.11.1918)care aboleste monarhia si prclama republica la 9.11.1918 este urmata de tulburari sociale.Prin tratatul de la Versailles (28.6.1919) Germania pierde toate coloniile, provincia Alsacia si Lorena si este obligata sa plateasca importante despagubiri de razboi. Criza din 1929-33 netezeste drumul spre putere al miscarii naziste, Adolf Hitler devenind, la 30.1.1933 cancelar al Germaniei. Instaurarea dictaturii naziste este urmata de lichidarea libertatilor democratice si de promovarea unei politici agresive, care duce la declansarea celui de II-lea RM de catre cel de-al 3-lea Reich, la 1.9.1939. La 8.5.1945 Germania capituleaza neconditionat in faza fortelor Natiunilor Unite, fiind impartite in 4 zone de ocupatie de catre

invingatori-SUA, Marea Britanie, URSS, Franta. Conferinta de la Potsdam (17.7-2.8.1945) fixeaza noile granite ale Germaniei si traseaza liniile politice ale organizarii postbelice pe baza principiilor demilitalizarii, denazificarii si democratizarii. In conditiile izbucnirii Razboiului Rece, ca urmare a unificarii zonelor de ocupatie americana, engleza si franceza este proclamata la 7.9.1949 RFG (cu capitala Bonn) iar in zona sovietica este proclamata la 7.10.1949 RDG ( cu centrul la Berlin). Din 1949 pina in 1990 poporul german traieste in 2 state separate, distincte, cvasi-inamice. Evoluind in conditiile economiei de piata, democratiei parlamentare stabile, RFG intra in deceniile 7-8 in primul esalon al statelor puternic industrializate din lume, dezvoltarea postbelica fiind inregistrata indeobste sub termenul de Miracolul economiei vest-german. RDG se dezvolta in conditiile unei economii centralizate, edificind societatea socialista dupa model sovietic si urmarind consecvent o distantare, apoi separare pe toate planurile de celalalt stat german. Dupa ce intre 1949-61 peste 3,5 mil. cetateni est-germani se refugiaza in RFG, autoritatile comuniste construiesc in 1961 zidul Berlinului devenind frontiera bine pazita. RFG este integrata in sistemul economic politic si militar al occidentului fiind primita in NATO (1955) si devenind 1957 membru fondator al CEE, in timp ce RDG intra in CAER in 1950 si in tratatul de la

Varsovia (1955). La 21.12.1972 este semnat tratatul privind relatiile reciproce dintre RDG si RFG, cele 2 state fiind admise in 1973 ca membri ale ONU. Criza societatii est-germane se accentueaza in anii 80, decalajul fata de statul vest-german se adinceste in conditiile in care conducerea de partid si de stat a RDG respinge ferm programul reformator al liderului sovietic Mihail Gorbaciov. Dupa deschiderea de catre Ungaria, apoi si de catre Cehoslovacia, in 1989, a granitelor lor cu Austria, sute de mii de cetateni est-germani se refugiau in RFG, paralel fiind organizate in marele orase ale RDG manifestatii de masa in favoarea democratiei si liberatii. Transformari radicale se succed vertiginos in toamna anului 1989. Zidul Berlinului cade la 9.11.1989, se constituie un guvern al inoirii democratice, condus de Hans Modrow. In urma primelor alegeri libere din 18.3.1990 este alcatuit un guvern al marei coalitii condus de Lothar de Maiziere, care negociaza o uniune monetara, economica si sociala a celor 2 state Germane(1.7.1990) si semneaza cu Melmut Kohl, cancelarul RFG, tratatul de reunificare intergermana. La 3.10.1990 au loc festivitatile oficiale care marcheaza reunificarea germaniei, proclama Berlinul ca nou sediu al parlamentului si guvernului.

Statul
Republica Parlamentara, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.5.1949, devenita constitutie a Germaniei unificate la 3.10.1990. Activitatea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, compus din Bundesrat si Bundestag. Partide politice: 10 formatii printre care Uniunea Crestin Democratica si Sociala, Partidul Liberat Democrat, Partidul Verzilor, Partidul Socialismului Democrat. Seful Statului(presedinte) era Richard Freiherr von Weizsacker, primministru-Helmut Kohl.

Economia
Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Ec. G. este una dintre cele mai dezvolatate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul 1 pe glob la mai multe produceri) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (indeosebi carbuni-2 bazine) si de sare (al treile producator mondial) si a constructiei masinilor ( indeosebi

masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice). In cadrul agricolturii predomina zootehnia (70% din producerea totala, indeosebi cresterea porcinelor si bovinelor). Producerea vegetala limitata de conditiile naturale nefavorabile se bazeaza pe cereale si cultura cartofului, sfeclei de zahar si a plantelor furajere. Reteua de transport este puternic dezvoltata si dotata. Astfel toate ramurile economice sunt intr-o continua crestere.

Anexe

Primul razboi mondial

Al doilea razboi mondial

Bismarck

M. Luther

Cmpia Germaniei de Nord

Dunarea in Muntii Poiana Neagra