Orizontul problematic

Dimensiunea teoretica : Traim intr-o era a digitalizarii care ne faciliteaza din toate punctele de vedere modul de a trai. De la simpla actiune de a scrie pe o fila de caiet am ajuns la a nota cursurile pe o pagina din Word a laptopului personal. Iesirile in oras cu prietenii s-au mutat acum intr-un spatiu virtual prin intermediul retelelor de socializare (facebook, twitter, hi5), oamenii ajungand sa se alieneze si sa fie straini unei conversatii purtate fata in fata. Ne adaptm timpului ntr-un mod benefic sau alegem asa doar calea cea mai scurt pentru a bifa o zi din calendar? Cuvntul care defineste cel mai bine perioada n care trim este " viteza". Era tehnologiei i-a indus omului contemporan comoditatea, facandu-l sa inlocuiasca timpul alocat pana si banalelor cumparaturi cu o simpla comanda online. Am inlocuit un mediu tangibil cu unul intangibil. Diferenta dintre necesitatile pe care le avem acum si cele care existau in trecut o putem regasi in intrebuintarea pe care o alocam cartii. Cartea este cel mai bun exemplu de a sustine cum lucruri odata privilegiate au ajuns acum dispensabile si usor de inlocuit. Problema care se ridica este cum in situatia actuala de progres tehnologic prin care s-au inlesnit modurile de a citi o carte , interesul pentru aceasta a scazut dramatic. Ni s-a usurat modul de a trai sau s-a ajuns la o involutie a modului de a gandi? In zilele noastre exista multe moduri prin care poti citi o carte: o putem imprumuta de la biblioteca, exista locuri speciale amenajate pentru lectura, regasim cartile in format electronic pe internet,le putem citi de pe telefon, de pe tableta ( iPad) si multe alte modalitati. Totusi interesul pentru lectura a scazut considerabil. In aceste conditii intrebarea noastra este ce a cauzat aceasta lipsa de interes pentru carte si lectura? Pe langa evolutia tehnologica mai luam in considerare sistemul educational si cadrul familial, factori ce influenteaza intr-un mod negativ placerea de a citi o carte.

Familia, ca si mediul din invatamant trebuie sa inoculeze copilului un anumit apetit pentru a citi si sa ii sustina in descoperirea si explorarea unor noi lecturi.Comportamentul pe care copiii il observa la parinti si profesori se imprima foarte mult asupra acestora . De aceea, gradul mare de permisivitate cu care sunt tratati ii influenteaza negativ si ii determina sa caute varianta cea mai usoara de a-si rezolva temele. Sustragerea de la lectura este alimentata atat de rezumatele impartasite online, cat si de aparitia manualelor care le contin. Dimensiunea cazuistica : Cazul concret pe care ne bazam cercetarea este reprezentat de rezultatele obtinute de elevii romani la testele PISA (Programme for International Student Assessment), o evaluare standardizata international, initiata si proiectata impreuna de catre 28 de tari membre OECD cu scopul monitorizarii rezultatelor educationale. Domeniile investigate de catre aceste teste vizeaza intelegerea in procesul de lectura (reading comprehension)/citire/lectura ( domeniul principal); matematica; stiinte (domenii secundare). Instrumentul de evaluare consta intr-un chestionar de mediu socio-educational destinat elevilor (30-40 minute). Romania se afla printre ultimele locuri, inregistrand unul dintre cele mai mici punctaje in special la partea cu intelegerea textelor citite,ceea ce ne confirma ipoteza conform careia cartile nu mai prezinta un interes pentru elevi. Care sunt cauzele care au influentat rezultatele slabe obtinute la testele PISA? O posibila cauza poate fi sistemul educational romanesc in care profesorii nu-si mai gasesc motivatia necesara pentru a le stimula elevilor interesul pentru scoala si , in special, pentru a citi. Cu ce au inlocuit elevii activitatea de a citi? Odata cu evolutia tehnologica, preocuparea principala a elevilor o reprezinta Internetul, retelele de socializare ocupand primele locuri in preferintele lor. Ce efect au noile media asupra elevilor?

Noile media au creat o ruptura intre carte si elevi, cauzand o lipsa de concentrare si de rabdare. Reclamele, filmele, anunturile online, toate se propaga intr-un mod fugitiv din care sa prindem doar conceptele-cheie fara a fi nevoie de o urmarire atenta a firului narativ intreg. Justificarea relevanei cercetrii pe care o ntreprindei; argumentarea caracterului substanial al problemei abordate; Consideram ca, prin reliefarea principalelor probleme majore: sistemul educational, cadrul familial si evolutia tehnologica, vom reusi sa demonstram ca cel putin una dintre acestea are ca efect dezinteresul pentru lectura si neintelegerea acesteia. De asemenea, rezultatele cercetarii noastre vor arata cine este vinovatul acestei epoci digitale: cartea in sine sau oamenii, pentru ca nu o apreciaza pe masura. Testele Pisa au caracter international iar acest fapt denota metoda standard prin care au fost testati si elevii romani. La nivel national acest test a verificat cunostintele atat celor din mediul rural cat si celor din capitala. Influenta profesorilor asupra usurintei din intrebari este nula. Se formeaza o paralela intre gradul de stapanire a sarcinii de lucru de o anumita persoana in termenii abilitatii sale si complexitatea sarcinii de lucru in termenii dificultatii. Cum textele prezentate se afla un nivel simplist si cum nici in acest fel ele nu sunt intelese in totalitate, subliniem gradul de concetrare si intelegere redus, caracteristic generatiei Google. Introducere in teorie II. a) Importanta cartilor inainte si in era contemporana Dupa cum am explicat in orizontul problematic, suntem de parere ca in zilele noastre, cartea nu mai ocupa un loc de frunte din punct de vedere al importantei acesteia pentru oameni, in special pentru tineri. In era contemporana, suntem de parere ca acest

obiect cultural de importanta majora nu mai prezinta interesul pe care, cu siguranta, il merita. In ultimul timp auzim din ce in ce mai des cuvantul carte, in variate circumstante: carte de credit , carte de identitate, carte de alegator, carte de joc, carte funciara etc, insa din ce in ce mai rar in sensul originar. Parerea mea este ca, intr-o anumita masura, aceasta interminabila utilizare a termenului conduce la retinerea tinerilor fata de obiectul lecturii. O analogie elocventa: in momentul in care mananci zi de zi friptura, iti este indubitabil inoculata o pofta pentru cruditati la un moment dat. Monotonia este teroarea absoluta, iar in momentul in care carte devine un cuvant monoton sau excesiv utilizat, isi pierde atractivitatea, in special pentru segmentul energic, nesatios al societatii1. Asadar, observam ca odata cu inceperea utilizarii cuvantului carte ca si unul obisnuit, uzual, pentru a define alte concepte, acesta isi pierde simbolul, importanta culturala si noi uitam, treptat, ce inseamna in realitate acest cuvant. In zilele noastre tiparul incepe sa fie serios concurat de celelalte mijloace de propaganda a culturii: cinematograf, radio, televiziune, calculator.Concurenta de la inceput face, insa, din ce in ce mai mult loc unei intelepte colaborari in care cartea tiparita isi mentine locul de capetenie: a inlesni crearea si propagarea unei culturi adanci aducand binefacerile stiintei si artei in toate paturile poporului2. Iata, asadar, ca aceasta sursa continua de cultura are concurenti din ce in ce mai puternici pe masura ce trece timpul: cinematograf, radio, televiziune, computer. Aici am dori sa adaugam si internetul, care consideram ca este un concurent foarte serios al cartii, avand in vedere volumul foarte mare de informatii pe care le putem gasi pe internet. Cu toate acestea, cartea pare a-si pastra rolul de principal sursa de cultura si de informatie. Ceea ce dorim sa subliniem este ca oamenii tind sa acorde mai multa atentie celorlalte mijloace mentionate mai sus(cinematograf, televiziune, calculator, internet,radio) decat cartii, ceea ce se reflecta chiar in studiul nostru de caz. Lectura ca necesitate vitala pentru urmasul lui homo sapiens este incontestabila; marturie stau numeroasele aprecieri ale unor personalitati din varii domenii de activitate. : Citeste. Citind mereu creierul tau va deveni un laborator de idei si imagini, din care vei intocmi intelesul si filosofia vietii (Mihai Eminescu). Prin lectura se mobilizeaza incetul
1 2

ARAMA, Aurelia:Hermeneutica Cartii in Info-Biblio-Doc, Vol. 4(7-8):58 DOSOFTEI, Oana Topor:Cartea in Info-Biblio-Doc, Vol. 4(7-8):60

cu incetul camarile destul de goale ale tanarului. Lectura poate dezvolta toate facultatile noastre sufletesti: inteligenta, sensibilitate, imaginatie, memorie. Prin lectura putem adauga micii noastre experiente de viata toata experienta si cuceririle facute de omenire timp de mii de ani(G. Valsan)3. In pasajul de mai sus este reflectata imaginea cartii reliefata prin prisma unor personalitati ca Mihai Eminescu sau George Valsan. Avand asemenea persoane ca exemple pentru oamenii din secolele XIX-XX, cu siguranta si interesul pentru carte, pentru lectura era altul. Din nefericire, in zilele noastre asemenea personalitati se intalnesc mai rar si oamenii uita cat de important este un pasaj citit in intregime dintr-o carte, o descriere sau un dialog. Uita ca lectura ne stimuleaza creierul si prefera sa aleaga calea mai usoara: decat sa citim o carte, putem vedea filmul sau downloada un rezumat de pe internet. Pentru un copil- inclusiv pentru copiilul intarziat sau adolescentul lectura pasionanta pare sa fie o extensie (mai mult simbolica) a jocului si a fantazarii o extensie care ridica aceste activiati mentale la un nivel inalt de complexitate si sofisticare. Intrucat lectura implica intotdeauna si munca, astazi multi copii prefera sa se uite la televizor, televiziunea indeplinind unele din functiile lecturii cu numai o fractiune de efort, lasand pe dinafara, in acelasi timp, niste ingredienti esentiali ai starii de confort intelectual al copilului-cititor (majoritatea psihologilor sunt de acord ca lectura stimuleaza creativitatea intr-o masura mult mai mare decat privitul pasiv la televizor)4. In opinia noastra, acest pasaj este extrem de relevant atat pentru cazul care urmeaza a fi prezentat in urmatoarea sectiune cat si pentru situatia copiilor si elevilor din zilele noastre: lectura aduce un plus, pe langa cele invatate citind: iti dezvolta inteligenta, iti stimuleaza creierul si te ajuta sa intelegi mai usor anumite concepte, te face sa gandesti, sati pui intrebari si sa ai capacitatea si antrenamentul necesar sa raspunzi la ele. Pe de alta parte, lectura ocupa timp. Nu poti citi o carte de dimensiuni mari in doua ore, insa poti vedea filmul care poate va reliefa majoritatea detaliilor dintr-un pasaj descriptive din acea carte. Totusi, consideram ca nu poate sa creeze acea imagine intuitiva, imaginara pe care o creeaza cartea in mintea cititorului, atunci cand acesta intelege randurile citite.

3 4

NEDELCEA, Teodor:Carte despre carte,Craiova:Alma,2008,p.295 CALINESCU, Mihai:A citi, a reciti.Catre o poetica a (re)lecturii,Bucuresti:Polirom,2003,p.109

Cititorul de rand in ceea ce il priveste, pare sa fi fost cucerit total si definitiv de mijloacele de informare si divertisment mai facile, cum ar fi televizorul. Nu la mult timp dupa revolutie, lectura in libertate inceteaza sa mai fie un fenomen cultural nou, consumat insatiabil, devenind unul obisnuit, un exercitiu care poate fi amanat. Cativa dintre tinerii (ne)cititori par chiar a-l ignora, abandonandu-se neconditionat calculatorului, in special jocurilor si navigarii sau comunicarii pe Internet. Pentru multi dintre acestia, cartea devine un simbol al plictiselii si al pierderii de vreme. Perceptia asupra lecturii este in cazul lor una negativa, mergandu-se pana la a fi identificata cu pedeapsa. Aceasta situatie starneste o neliniste pedagogica in mediile celor care au o profesie apropiata cartii sau au o responsabilitate sociala oarecare5. Mai sus avem inca o opinie care ne sustine punctual de vedere, conform caruia cartea este usor indepartata in favoarea altor moduri de informare sau de culturalizare mai facile cum ar fi televizorul sau internetul. Putem fi realisti si putem spune ca este mai usor sa cauti o informative pe internet sau sa vezi un film istoric la televizor, insa la fel de realisti suntem cand spunem ca informatia gasita pe internet nu ne va ajuta sa intelegem o anume problema sau sa intelegem intregul context al acelei informatii iar filmul istoric vazut la televizor sau pe internet nu va include toate detaliile contextuale, nu va forma acea imagine vizuala pe care un cititor si-o formeaza in momentul in care citeste . Credem ca aceste probleme contribuie din plin la sistemul educational si la modul de viata al copiilor, tinerilor si adultilor. Mai ales ca un copil va face ceea ce va vedea acasa, iar daca acasa nu I se va ilustra in diverse feluri importanta lecturii, va fi greu pentru acesta sa ia o carte in mana si sa citeasca din placere cand se poate uita cu familia la film. De asemenea, daca acelasi copil va percepe citirea unei carti ca o simpla obligatie de a lua o nota de trecere la scoala sau de a-si face tema, nimic mai mult, credem noi ca ii va fi greu sa aleaga acea carte din alte motive, decat daca are o pasiune native pentru citit. Vazuti in graba ca vrajmasi ai cartii, ceilalti purtatori de informatii o ajuta, de fapt, cu prietenie, sa lumineze mai intens, sa pastreze mai adanc sensuri si interferente, sa astepte mai indelung intrebari si intoarceri. Paradigma cartii e superioara si, de aceea, nu va fi abandonata peste timp, chiar daca formele ei s-au schimbat si, probabil, se vor mai schimba, de-a lungul vremurilor. Cartea nu poate sa dispara, esenta ei e biruitoare. Formele
5

PRUTEANU, Marin:Criza lecturii in Buletin, asociatia bibliotecarilor din invatamantRomania, Vol.16(4): 20-24, 2004.

de maine vor pastra cu necesitate ergonomia rafinata, legatura spiritual-materiala unica si implinitoare cu cel care o foloseste. Cartea si cititorul formeaza un cuplu discret, frumos si trainic. Spectrul multicolor al diverselor tipuri de media, cate sunt si cate vor mai fi, reechilibreaza lumea comunicarii, sporeste diversitatea mesajelor, despovareaza cartea, legand-o si mai mult de stralucirea cu o mie de fete, infinit creatoare a cuvantului. 6 Am ales acest pasaj pentru final deoarece prezinta o nota de optimism in privinta cartii si poate fi privita ca luminita de la capatul tunelului in acest context. Intr-o perioada in care cartea pare sa fie din ce in ce mai putin prezenta in vietile oamenilor si mai ales a copiilor, cu toate ca au atatea mijloace de a citi o carte si de a-i rasfoi paginile indiferent daca ele sunt digitale sau clasice, pasajul de mai sus ne intareste ideea generala despre carte. Ne dorim ca acest batran simbol al culturii, intr-o continua lupta cu toate mijloacele de informare si de cunoastere, sa castige si sa isi recapete locul de principala sursa de cunostinte si de culturalizare. Poate ca, totusi, nici nu a pierdut vreodata acest loc. Poate doar oamenii au pierdut acest amanunt din vedere, odata cu trecerea timpului.

II. b) Sistemul educational si importanta lui Pornim de la premisa ca sistemul educational este unul din factorii care influeneaza dorinta de lectura si imaginea despre cartea in sine, despre importanta ei si suntem de parere ca ceea ce inseamna cartea pentru om(cultura, imaginatie, creativitate, dezvoltare intelectuala si altele) nu se coreleaza cu ceea ce percep copiii la scoala. Vom vorbi aici doar de copiii si tinerii care inca au timp sa-si schimbe aceasta opinie despre carte cu cea adevarata. Miza educatiei acestui public este, ca atare, fundamentala. De calitatea lui intelectuala, sociala, morala, civica, va depinde calitatea vietii in viitor. Daca acest public, in context electoral, nu va sti sa aleaga, datorita handicapului cultural si intelectual, (P.57) consecintele vor fi suportate de intreaga comunitate. Daca el nu va fi capabil de

STOICA, ION:Puterea cartii,Constanta:Ex Ponto,2005,pp.10-11.

comportament civilizat, intreaga viata sociala se va degrada si toata lumea va trai mai rau cu pierderi materiale si cu cresterea stresului si nesigurantei cotidiene7. Copiii si tinerii reprezinta viitorul. Educatia lor este cruciala, deoarece de ei poate depinde chiar viitorul unei tari, in functie de alegerile pe care le vor face. Oricum, cel mai important este ca, dupa ce trec anii, acestia sa poata face distinctia dintre bine si rau, sa poata fi pregatiti pentru incercarile vietii, sa inteleaga in ce lume traiesc. Parerea noastra este ca aceste lucruri nu se realizeaza doar cu televizorul sau pe internet. Cartea este principalul mijloc de a ne forma capacitatea de intelegere si de interpretare, evaluare a unor sau altor fenomene, ne pregateste pentru viitor prin infinitele situatii si informatii pe care le cuprinde, le caracterizeaza, le descrie sau le explica. Obligatiile scolare sunt resimtite ca fiind coercitive. Neconstientizand necesitatea lor, copilul, adolescentul sau tanarul care nu a fost educat si invatat sa gandeasca si sa inteleaga, in mediul familial, are tendinta de a le respinge sau de a li se sustrage. Ulterior, cand are probleme de integrare sociala si de asigurare a unui bun loc de munca, aceasta categorie poate realiza eroarea, dar de obicei prea tarziu, dupa ce sansele de afirmare sociala si / sau profesionala prin instructie au fost ratate8. In acest context, cand scoala este resimtita ca o obligatie, cum putem spera noi ca un copil sa constientizeze importanta cartii pe care o citeste pentru a se pregati pentru testul de limba si literatura romana? Desigur, el se pregateste pentru ca nu vrea sa ia o nota mica. Dar daca nu citeste cu placere, daca nu realizeaza cat de importante sunt acele randuri, le va uita si isi va aduce aminte probabil acel joc pe care abia astepta sa-l downloadeze de pe internet, dupa ce termina de invatat pentru test. Situatiile de genul acesta sunt cel mai des intalnite si putem spune ca nu sunt benefice pentru viitorul nostru. Asadar, problema se ridica de la inceputul gandirii sistemului educational. Suntem de parere ca reorganizarea lui ar trebui sa inceapa cu ideea de a-i face pe copii sa-si doreasca sa vina la scoala, sa vrea sa citeasca acele carti obligatorii, sa perceapa scoala ca pe un mediu atractiv. Aceasta este marea provocare a celor care au puterea de decizie. Toti elevii sunt constienti de faptul ca in scoala se citeste sau ar trebui sa se citeasca. Majoritatea, dar nu toti, recunosc faptul ca cititul determina performanta scolara.
7

BULUTA, Gheorghe, SULTANA, Craia, PETRESCU, Victor:Biblioteca azi. Informare si comunicare,Targoviste:Bibliotheca,2004,p.56. 8 Ibidem

In linii mari, lectura este asociata temelor si obligatiilor scolare. Ii acorda deci atata interes cat acorda temelor scolare, chiar mai putin, deoarece pentru lectura propriu-zis nu primesc note; atunci cand nu simt constrangerea scolii, abandoneaza lectura. Aparenta aderare a unor copii la lectura vine din docilitatea fata de scoala9. Mai sus este prezentata exact situatia din zilele noastre si modul in care copiii percep mediul scolar, temele si lectura. Consideram noi ca problema este la asocierea lecturii cu temele si obligatiile scolare. Acest lucru trebuie schimbat pentru ca, pe viitor, sa avem tineri care sa aprecieze mai mult scoala si ceea ce au invatat in scoala si in celelalte institutii educationale. De asemenea, trebuie apreciata cartea pentru ca este o sursa de dezvoltare intelectuala, o sursa de progres. Copiii trebuie sa stie ce inseamna cartea cu adevarat, nu trebuie sa stie ca in cazul in care nu vor citi, fie vor lua o nota mica pentru ca nu si-au facut tema fie nu vor pati nimic si poate nici nu vor crede ca era asa importanta acea carte. Pentru multi elevi, lectura este prea putin integrata in viata cotidiana. Majoritatea elevilor nu sunt constienti ca au nevoie de lectura si ca o folosesc permanent in viata de zi cu zi. Acestuia nu se preocupa de lectura, decat daca o considera o sarcina scolara. Lecturile nu le trezesc curiozitatea, nu vorbesc despre ele cu parintii sau cu prietenii, nu schimba carti intre ei. In cel mai bun caz, pentru ei este un mijloc de a-si petrece un timp liber, in care nu au acces la alte mijloace de loisir. Pentru altii, lectura nu inseamna nici macar atat. Nu citesc niciodata din proprie initiativa, nici macar ca sa-si umple un timp vid. Pentru unii elevi, lectura nu ofera nimic folositor pentru viata lor10. Iata ca, pana la urma, interesul fata de lectura devine o problema sociala, nu doar prezenta in sistemul educational. Adevarul este ca copiii ar trebui sa fie stimulati si de familie sa citeasca, sa fie curiosi de ceea ce vor gasi atunci cand vor da pagina. Dar cum poate o persoana sa aiba o asemenea convingere, atunci cand copilul are un computer in camera, internet, televizor si probabil iese si cu prietenii pe afara? Pe de alta parte, poate fi pusa si problema banilor. Poate ca parintii nu au bani sa-I cumpere copilului carti sau materiale pentru scoala, asa cum si-ar dori. Poate ca copilul si-ar dori si un computer sau un televizor, dar parintii nu au bani pentru a-i cumpara o carte. Situatiile de acest gen ar trebui urgent rezolvate.
9 10

ANTONESCU, Simona, Maria:Bucuria lecturii, Bucuresti:AGER-Economistul,2006,p.31 Ibidem

In opinia noastra, mai exista o problema legata de sistemul educational. Cum poate un parinte sa-si faca copilul sa citeasca, sa-i deschida ochii catre tainele lecturii atunci cand acesta vine acasa si spune ca trebuie sa cumpere o carte de comentarii, pentru ca il va ajuta foarte mult. Suntem de parere ca aceste carti de comentarii nu sunt benefice. Copilul va intelege cartea(daca o va citi sau nu) prin intermediul acelor explicatii. Nu va fi capabil la un moment dat sa-si formeze singur explicatii despre cartea citita, sa o evalueze si sa-si spuna o parere proprie, gandita si formulata prin puterea lui intelectuala. Si totusi, de ce mai exista asemenea carti care de fapt, te pacalesc si te fac lenes, te fac sa nu gandesti pentru tine ci sa gandesti prin intermediul celor scrise de altcineva. In zilele noastre nici nu mai este nevoie sa cumperi cartile. Se gasesc pe internet, descarcabile gratis. Este pacat de stiut ca, odata cu avansarea tehnologica, poti citi o carte prin atatea metode si totusi oamenii aleg calea mai simpla: fie iau un rezumat, fie vad filmul, fie cauta o lucrare deja scrisa careia doar sa-i schimbe numele. Viziunea despre viitor ar putea fi mult mai buna daca oamenii si-ar schimba aceste idei despre el. Viitorul si tehnologia ne ajuta, dar nu trebuie sa ne substituie dorinta de a invata in fiecare zi ceva nou. II c) Mediu benefic cartii Prin lectura intelegem actul comunicational de receptare a unui mesaj scris, de interpretare a acestuia dandu-i un sens ce se situeaza dincolo de semnificatia aparenta. Roman Ingarden sustine faptul ca lectura este de doua tipuri: activa si pasiva. Lectura activ nseamn cunoatere i descoperire a straturilor obiectului reprezentat, n timp ce lectura pasiv este doar receptarea mecanic a sensului textului, sau, mai bine spus, a stratului semantic, fr legturile necesare ntre fraze1. Unul din factorii actuali care afecteaza intr-un mod negativ lectura activa il reprezinta dezvoltarea tehnologica, prin intermediul careia tinerii pot gasi foarte usor interpretari ale numeroaselor texte pe care le citesc, astfel lectura pasiva devine un fenomen tot mai des intalnit in randul generatiei prezente. Sunt autori care neaga existenta lecturii cum este cazul lui Victor Petrescu care in cartea Universul lecturii afirmand faptul ca nu exista lectura ci doar relectura intrucat

sensurile gasite in procesul decodarii textului nu sunt intamplatoare ci guvernate de preconceptii, informatii anterioare , nivelul cultural s.a2. Insa pentru a decoda un anumit text, de a crea mai multe puncte de vedere cu privire la scriere si de a intelege in mai multe feluri , trebuie sa cunoastem elementele de baza a lecturii care se formeaza in timp si prin exercitiu. Mediul in care citim, prin culorile camerei, prin sunete, mirosuri ne afecteaza chiar daca nu suntem constienti de acest lucru. De aceea trebuie sa acordam o atentie deosebita ambiantei locului in care ne realizam lectura pentru ca exista anumiti stimuli care pot sa sporeasca sau, din contra, sa inhibe acest proces. Ambientul nu trebuie sa produca disconfort sau distrageri, deoarece dispare concentrarea, iar modul in care intelegem un text se poate deteriora. Biblioteca reprezinta un mediu proprice pentru a citi o carte deoarece nu exista elemente perturbatorii sau anumite influente cum ar fi familia, prietenii, telefonul mobil, chat-urile sau retele de socializare care sa ne distraga atentia, implicit si puterea de concentrare. Ilie Stanciu in cartea sa numita Calatorie in lumea cartii ne prezinta cateva argumente pentru care ar trebui sa alegem biblioteca si nu casa, parcul sau alte locuri pentru a lectura. El spune ca motivul principal pentru care are loc acest fenomen este acela ca acasa este comod citesti culcat in pat, la masa sau pe banca din gradina, in locuri preferate de cand erai copil mic. De aceea atunci cand alegi sa citesti acasa

1 2

http://www.upm.ro/cercetare/CentreCercetare/DictionarCritica/Lectura.pdf Petrescu, Victor:Universul lecturii, Bucuresti: Editura DOMINOR, 2008, p.9.

trebuie sa iei in considerare si faptul ca cei din casa pot avea treaba, pot asculta anumite programe TV cu sonorul mai tare, telefonul poate suna, poti primi un email sau o cerere de prietenie pe una dintre retele sociale,in acest mod tentatiile cresc, iar atentia acordata cititului scade.

Cititorul traditional pentru care lectura este o placere, o activitate desfasurata cu regularitate, care nu cumpara cartea doar ca pe un obiect pe care il duce acasa, dispare incetul cu incetul. Intr-un studiu realizat in Oradea pe un esantion de 200 de elevi s-a adresat intrebarea unde ar prefera ei sa citeasca. Cei mai multi dintre elevi au afirmat ca ar dori un spatiu amenajat pentru lectura, chiar inafara bibliotecii, de pilda in cluburi. Robert Escarpit in cartea sa Motivatia lecturii - consum functional/consum literar face o paralela intre amatorii de lecturi cu caracter informativ si amatorii de fictiune. Astfel, el afirma ca in luarea deciziei de achizitionare a unei carti sau de imprumutare a ei exista doua elemente care influenteaza acest proces, cel al subiectului cartii (lectura cu caracter informativ) si cel al numelui autorului (amatorii de fictiune). Motivatiile estetice caracteristice operei culturare cum ar fi nevoia de frumos sau delectarea sufleteasa intrand astfel, intr-un cont de umbra. Tot el spune ca pe langa acesti doi factori principali mai intervine un al treilea: stimulul vizual intelectualizat care influenteaza prin elemente care tin de frumusetea cartii: grafism, titlul operei, coperte. In acest caz oamenii sunt atrasi doar de aspectul cartii si nu de subiectul ei. Cu toate ca inca mai exista motivatii pentru a citi, fie ele si superficiale, numarul celor care lectureaza a scazult foarte mult, cartea pierzandu-si locul sau de intrument privilegiat de exprimare si transmitere a culturii. Televiziunea si Internetul detroneaza cartea, transformand-o dintr-un obiect sacru intr-o modalitate ca oricre alta de informare si petrecere a timpului liber. III. Seciunea aplicativ (12-14 pagini, max. 10 slide-uri) III.a. Introducere: prezentarea informaiilor contextuale relevante despre caz; (cca. 1 pagini) Situatia cu care ne confruntam consta in scaderea interesului acordat lecturii. Conform ultimului studiu intreprins de GFK Romania in luna octombrie 2009, referitor la obiceiurile de citire si cumparare a cartilor, concluziile au aratat ca, in medie, unul din trei

romani a cumparat carti in anul respectiv. Cumparatorii sunt mai ales persoane tinere cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani. A mai reiesit faptul ca un roman citeste, in medie, de trei ori pe luna. Aproape o treime dintre respondenti nu citeste niciodata carti, inca o treime citeste carti numai de cateva ori pe an sau mai rar, iar treimea ramasa citeste cel putin o data pe luna. Aceste date vin ca o intarire la ultimele rezultate ale testelor PISA, din anul 2009, unde Romania a obtinut un punctaj foarte slab, in special la sectiunea intelegerea lecturii. Din 71 de tari participante, Romania a ocupat locul 49, acumuland 424 de puncte, cu 8 puncte mai mult decat Trinidad Tobago si avand in urma sa doar 2 tari europene: Albania si Muntenegru. Consideram ca aceste rezultate sunt ingrijoratoare atat pentru viitorul educational al romanilor cat si pentru viitorul lecturii, deoarece studiul prezentat mai sus si rezultatele PISA ne confirma faptul ca romanii, dar in special tinerii, nu mai acorda suficient timp si atentie cartii. Problemele pe care PISA incearca sa le rezolve se refera la oferta educationala, acest program dorindu-si sa construiasca cele mai bune sisteme educationale pentru tarile membre OECD. Intrebarile care au stat la baza gandirii din spatele proiectului PISA sunt: Cat de bine sunt pregatiti tinerii adulti sa faca fata provocarilor viitorului? Ce deprinderi poseda acestia, capabile sa le faciliteze capacitatea de adaptare la schimbarea rapida a societatii? Exista anumite moduri de organizare a scolilor si a procesului de invatamant mai eficiente decat altele? Ce influenta are calitatea resurselor scolare asupra rezultatelor elevilor? Ce structuri si practici educationale maximizeaza oportunitatile elevilor din medii dezavantajate?Cat de echitabila este oferta educationala pentru elevii din toate categoriile de medii socio-economice si educationale? III.b. Formularea i justificarea ntrebrilor de cercetare (3-5 ntrebri); (cca. 2 pagini)

Ne adaptm timpului ntr-un mod benefic sau alegem asa doar calea cea mai scurt pentru a bifa o zi din calendar? Ni s-a usurat modul de a trai sau s-a ajuns la o involutie a modului de a gandi? In aceste conditii intrebarea noastra este ce a cauzat aceasta lipsa de interes pentru carte si lectura? - Importanta cartii inainte si in era contemporana Sistemul educational si importanta lui Efectul tehnologiei asupra tinerilor Mediul benefic lecturii

1. In ce masura au inteles elevii romani intrebarile si cerintele testului PISA?

2. Cat de multa atentie si concentrare au alocat elevii romani pentru testul PISA?

(Noile media le-au antrenat mintea tinerilor in asa fel incat sa nu mai acorde atentie detaliilor) 3. Cat de important a fost testul PISA pentru elevii romani?(asocierea cu importanta cartii)
4. Ce rezulta din punctajele obtinute la PISA?

1. In ce masura au inteles elevii romani intrebarile si cerintele testului PISA? Consideram ca aceasta intrebare este relevanta pentru ca, afland raspunsul la ea, vom vedea daca elevii romani stiu sa citeasca, daca inteleg o intrebare sau un text formulat diferit decat in propriul mediu scolar. Suntem de parere ca, in absenta interesului pentru lectura, este foarte dificil pentru o persoana sa-si extinda vocabularul sau nivelul de intelegere a textului. 2. Cat de multa atentie si concentrare au alocat elevii romani pentru testul PISA? Plecam de la premisa ca noile media au antrenat mintea tinerilor in asa fel incat acestia sa nu mai acorde atentie detaliilor si lucrurilor marunte care fac diferenta,de exemplu, dintre o povestire si un rezumat citit de pe internet. Mai mult, viteza cu care imaginile sunt transmise de catre noile media s-a transferat involuntar asupra psihicului elevilor romani.

3. Ce rezulta din punctajele obtinute la testele PISA? Raspunsul la aceasta intrebare ne va forma o imagine de ansamblu asupra nivelului de pregatire al elevilor romani. De asemenea, este interesant de stiut si in ce stadiu se afla invatamantul romanesc si in ce masura ii ajuta pe tineri sa fie pregatiti pentru noile provocari ale viitorului. Suntem de parere ca este foarte important de stiut daca ceea ce se invata in scoli poate fi aplicat in alte contexte de catre elevi.
4. Ce solutii putem gasi avand in vedere rezultatele obtinute la testele PISA?

Din punctul nostru de vedere, aceasta intrebare prescriptiva va fi foarte relevanta pentru cercetarea intreprinsa de noi, deoarece solutiile gasite pentru problema in cauza vor arata o explorare in profunzime a cazului, o analiza atenta si o buna intelegere a acestuia. III.c. Aspecte metodologice discutate reflexiv: (cca. 2 pagini) xxx

III.d. Studiul de caz propriu-zis (rspunsurile la fiecare ntrebare n parte, cu justificri); (6-7 pagini) 1. In ce masura au inteles elevii romani intrebarile si cerintele testului PISA? Intelegerea textului este una dintre principalele modalitati de evaluare a competentelor la nivelul testelor PISA. Pentru a intelege un anumit text, este nevoie de o oarecare experienta in lectura. Testele PISA masoara capacitatea elevilor de a intelege si rezolva probleme formulate diferit. Din punct de vedere al performantelor obtinute, statistica PISA(vezi anexa 1-p.17) ne arata ca locul ocupat de Romania la intelegerea textului(49 din 71) este sub media OECD, cu 424 de puncte obtinute, fata de ocupanta primului loc Shanghai-China, care a obtinut 556 de puncte.

Partea de intelegere a textului este formata din trei categorii secundare : prima parte testeaza aptitudinea de gasire, selectarea si colectarea informatiilor, a doua parte se refera la intelegerea si interpretarea textului citit, iar ultima parte este reprezentata de abilitate elevilor de a reflecta si evalua cerintele prin prisma experientei si cunoasterii personale. Trebuie sa fie capabili sa dezvolte o intelegere atat a celor spuse direct, cat si indirect. Este foarte important de stiut ca aceste trei categorii sunt interdependente. Cu alte cuvinte, intr-o anume ierarhie, una nu poate exista fara cealalta: nu poti interpreta si integra informatie fara sa o colectezi si nu poti evalua sau reflecta asupra ei fara sa o interpretezi intr-un fel. Situatia este folosita pentru definirea textelor si a cerintelor aferente. Fiecare text apartine unei categorii : personal, public, educational si occupational, in functie de scop si de audienta. Tarile participante au oferit materiale si intrebari care au fost ulterior revizuite, testate si aprobate pentru introducerea in testele PISA. In cele din urma, s-a stabilit ca intrebarile au acoperit o serie de dificultati, permitand masurarea potrivita si descrierea alfabetizarii tuturor elevilor. Intrebarile au fost impartite pe trei niveluri de dificultate: Primii doi itemi se incadrau in dificultate relativ mica, urmatorii doi in dificultate medie si al cincilea si al saselea item se incadrau in dificultate relativ ridicata. Competenta in citit a fost impartita in sapte niveluri, in functie de capacitatile elevilor. Conform rezultatelor obtinute, majoritatea elevilor romani care au sustinut aceste teste se situeaza la nivelul al doilea.(p.52- anexa 2). Unele cerinte la acest nivel necesita sa gasesti una sau mai multe parti ale informatiei, care trebuie deduse si in acelasi timp, sa indeplineasca anumite conditii. Se mai cere recunoasterea ideii generale a textului, intelegerea relatiilor si construirea de intelesuri. De asemenea, este necesar ca elevii sa faca anumite comparatii sau conexiuni legate de cunostintele personale. In urma celor prezentate mai sus, realizam ca nivelul de pregatire al elevilor romani este foarte scazut, deoarece ne incadram intr-un nivel inferior(2 din 7), ceea ce denota faptul ca intrebarile care aveau un grad mic de dificultate le-au pus probleme elevilor.

Faptul ca am obtinut un scor general de 424 de puncte este doar inca o dovada a slabei pregatiri educationale si a dezinteresului manifestat fata de carte. Mai mult, consideram ca elevii romani nu au fost capabili sa inteleaga in totalitate cerintele prezentate la testele PISA, deoarece incadrarea la acest nivel scazut nu presupune o intelegere in profunzime a textelor si nici anumite explicatii sau evaluari personale. Avand in vedere ca majoritatea elevilor s-a situat la nivelul al doilea, se poate afirma ca elevii au fost capabili sa selecteze si sa colecteze informatiile necesare, insa au intampinat probleme la intelegerea si interpretarea textului citit, un procent mic din acestia reusind sa depaseasca acest nivel.
2. Cat de multa atentie si concentrare au alocat elevii romani pentru testul PISA?

In urma teoriei prezentate si ideilor dezbatute, am ajuns la concluzia ca noile media le-au antrenat mintea tinerilor in asa fel incat sa nu mai acorde atentie detaliilor. Toate sursele de proiectare a informatiei(televizorul, computerul, internetul, radioul) reprezinta un substitut pentru carte si sunt preferate, in zilele noastre, de catre elevi. In primul rand, sunt mult mai rapide decat citirea unei carti. E mult mai usor sa vizionezi un film in loc sa citesti o carte, sa cauti un rezumat pe internet decat sa ai rabdarea sa dai pagina cu pagina. Mai mult, atunci cand un copil are in jurul sau aceleasi exemple de comportament, este foarte greu pentru el sa prefere cartea, decat in situatia in care este inconjurat de pasionati de lectura. Suntem de parere ca un copil va prefera oricand sa descarce un film de pe internet sau sa incarce noul sau joc pe computer, decat sa ia o carte in mana, deoarece acesta este exemplul pe care il primeste in zilele noastre. De la familie, prieteni, colegi si chiar invatamant, elevul roman preia anumite idei nefaste: cumparati o carte de rezumate, pentru ca va fi mult mai usor sa inveti pentru teza sau test. Fals! Poate va lua o nota buna, insa nusi va antrena mintea sa gandeasca si sa evalueze textul in intregime, nu-l va intelege si nu-l va putea reproduce sub forma de idei personale si originale, ci il va reproduce sub influenta ideilor citite din rezumatul respectiv, idei care nu ii apartin. Obisnuiti cu aceste actiuni bazate pe viteza (o carte de 300 de pagini citita in doua ore la televizor) sau informatii luate de pe Internet pe care le puteai deduce poate

citind doua sau trei carti, elevul nu se va mai concentra pe detalii si pe gandirea proprie, ci pe aceasta viteza care ii va permite sa aiba mai mult timp pentru activitati placute. Stim, din teoria prezentata, ca elevul nu mai vede lectura ca pe un mijloc de relaxare si de extindere a cunostintelor, ci ca pe o actiune obligatorie corelata cu scoala: daca nu citesti, nu vei lua nota buna. Aceasta problema favorizeaza lipsa de concentrare a acestuia si de interes fata de carte si il aduce intr-un stadiu in care, pus in fata unui test ca cel in cauza, sa nu poata evalua si rezolva niste cerinte relativ simple la nivel mondial. Orele petrecute pe internet favorizeaza un vocabular pe care in mod normal nu il folosim. Prescurtarile si cuvintele imprumutate din alte limbi, folosite des pe internet in conversatiile cu prietenii ne indeparteaza de vocabularul nostru. Cu cat petrecem mai mult timp departe de carte, de sursa dezvoltarii intelectuale si a imbogatirii cunostintelor, intram intr-o lume in care viteza este principalul obiectiv:cu cat mai repede, cu atat mai bine. Din punctul nostru de vedere, concentrarea nu se bazeaza pe viteza, se bazeaza pe atentie si interes. Viteza ne poate aduce la rezultat, insa asta nu inseamna ca acel rezultat va fi in totalitate corect complet sau ca ne va oferi o intelegere profunda a subiectului, ci doar ca vom petrece mai putin timp in incercarea de a gasi un raspuns. 3. Ce solutii putem gasi avand in vedere rezultatele obtinute la testele PISA? Avand in vedere rezultatele slabe obtinute la teste PISA o serie de masuri trebuie adoptate pentru ca acestea sa nu persiste in viitor. In opinia noastra, cea mai mare problema a elevilor din Romania este ca le lipseste dorinta de lectura si mai mult decat atat, este foarte posibil sa nu inteleaga ce reprezinta lectura pentru viata unei persoane. Faptul ca exista carti de comentarii si rezumate pe internet, chiar sute de referate si lucrari de licenta nu fac decat sa faciliteze sarcina fiecaruia. Ce motive ar avea un copil sa gandeasca, sa citeasca, sa evalueze daca are deja aceste lucruri facute intr-o carte sau intr-un document online? Mai ales daca acesta nu este invatat cu aceste procese, fie din cauza mediului familial fie din cauza mediului scolar. Suntem constienti ca aceste obiective sunt foarte greu de atins pe termen scurt, deoarece este greu sa schimbi o gandire veche de zeci de ani.

O alta problema pe care o mentionam si pe care o consideram foarte importanta este situatia sistemului educational din Roamania, care in perioada post-comunista in loc sa incurajeze elevii sa studieze, i-a descurajat prin numeroasele schimbari care s-au dovedit a fi ineficiente. Romania ar trebui sa adopte un sistem educational asemanator tarilor care au ocupat locuri fruntase, insa care in acelasi timp sa se muleze pe nevoile si cerintele elevilor. In primul rand, programa scolara care este foarte vasta si incarca mintea elevilor cu foarte multe informatii fara o aplicabilitate in viitor, ar trebui schimbata cu una care sa imbine notiunile teoretice cu cele aplicative care sa ii ajute pe elevi in viitoarea profesie. Pe de alta parte, credem ca elevii ar trebui sa fie informati corespunzator si invatati cu avantajele si dezavantajele noilor media, in special a internetului si televiziunii. Viteza cu care acestea propaga informatia este benefica pe moment, deoarece afli informatii utile, insa nu percepi intregul context sau intreaga idee ca atunci cand citesti o carte si imaginatia iti formeaza o imagine de ansamblu asupra subiectului, cu toate detaliile aferente. Consideram ca in urma organizarii unor concursuri, elevii sunt stimulati sa-si mareasca orizontul de cunoastere prin lectura, prin cercetarea a diferite carti . Ei vor fi tentati sa accepte provocarea avand in vedere premiile ce urmeaza sa le primeasca. Poate aceasta varianta arata ca si cum se bazeaza pe o recompensa in spatele caruia sta o cerinta, dar ceea ce se urmareste in prim-plan este cresterea placerii pentru lectura . Urmarim aparitia apetitului pentru citit si devenirea sa o rutina. De asemenenea, credem ca aceste teste ne pot inspira si propunem ca elevii sa dea periodic teste asemanatoare cu cele PISA pentru a vedea in ce stadiu se afla si daca ceea ce invata este cu adevarat folositor si relevant. Bazele testelor sa fie aceleasi precum celor ale testelor PISA: citirea si intelegerea lecturii, matematica si stiinte. Formularile ar trebui sa le puna gandirea si creativitatea la incercare elevilor, sa-i stimuleze sa gandeasca si sa gaseasca singuri solutii. 4. Ce rezulta din punctajele obtinute la PISA?

Proiectul PISA are ca obiective majore : evidentierea gradului de pregatire a elevilor, evaluarea nivelului de pregtire a elevilor pentru viaa adult, masurarea performantelor elevilor in trei domenii principale : citire/lectura; matematica: stiinte. De asemenea se doreste identificarea aspectelor care necesita imbunatatiri si compararea performantelor obtinute de elevii romani si cele obtinute de ceilalti elevi, avand aceeasi varsta din tarile OECD si partenere. (EDU) O consecinta a faptului ca elevii romani au obtinut aceste rezultate slabe poate fi faptul ca nu vor putea face fata provocarilor care vor urma in viata lor si a societatii in care traiesc. Este posibil ca, din cauza slabei pregatiri educationale, sa nu se poata adapta la schimbarile mediului social si sa nu aiba deprinderile necesare pentru a parcurge cu bine aceste etape. Un alt factor ce a influentat negativ evolutia elevilor romani poate fi si situatia invatamantului romanesc din ultimii ani care a cunoscut numeroase schimbari si reforme aplicate acestuia, care nu au facut decat sa ii deruteze pe elevi si sa ii determine sa nu mai acorde respectul cuvenit educatiei. Pe langa rezultatele foarte slabe la citirea si intelegerea textului, elevii au obtinut rezultate foarte slabe si la matematica si la stiinte, ceea ce ne arata situatia precara cu care se confrunta sistemul educational din Romania. De asemenea, instabilitatea invatamantului romanesc creeaza confuzie in randurile elevilor si este o cauza pentru care acestia decid sa nu se mai implice in activitatile scolare si sa ramana pasivi. Cu siguranta, in urma statisticilor PISA, putem lua exemplul altor state care au avut rezultate foarte bune, putem afla despre alte practici educationale si moduri de organizare a proceselor de invatamant cu ajutorul carora ne-am putea imbunatati propria situatie. III.e Concluzii ale studiului de caz Cazul analizat de noi are in prim-plan rezultatele obtinute de elevii romani la testele internationale PISA (Programme for International Student Assesement) care au ca principal domeniu de investigare evaluarea modului de intelegere a textelor citite.

In 2009, Romania s-a clasat pe locul 49 din totalui de 71 de tari participante, fiind peste state ca Thailanda, Trinidad Tobago, Columbia, Brazilia, Muntenegru sau Tunisia, fapt ce ne face sa reflectam asupra sistemului educational romanesc si asupra aplicabilitatii celor invatate de elevi in scoala. Ca urmare a raspunsurilor formulate la cele 4 intrebari de cercetare, putem afirma, pe de o parte, ca elevii romani nu au inteles in totalitate cerintele testului PISA atat din cauza unui apetit scazut pentru lectura, cat si din pricina slabei pregatiri educationale si a lipsei unei culturi bogate si variate. In ceea ce priveste atentia si concentrarea acordate acestui test, se poate spune ca in zilele noastre cele doua au fost inlocuite de viteza, termen ce caracterizeaza secolul XXI, iar elevii romani sunt deja familiarizati cu aceasta pentru ca mai totul in jurul lor se petrece cu rapiditate : spoturile TV spun in 30 de secunde o poveste, iar imaginile sunt transmise intr-un mod foarte alert. Avand in vedere rezultatele obtinute de elevii romani la testele PISA, am propus o serie de solutii care ne pot ajuta in viitor : schimbarea sistemului educational romanesc prin adoptarea si adaptarea unor elemente din cadrul sistemelor tarilor mai dezvoltate care au ocupat primele locuri in clasament, cum ar fi China, Finlanda, Canada; organizarea unor concursuri interactive care sa stimuleze lectura prin acordarea de premii elevilor; pretestari PISA care sa dezvolte atentia si sa obisnuiasca elevii cu propria evaluare critica a textelor si intelegerea lor. In urma punctajelor obtinute de elevii romani la acest test, rezulta faptul ca acestia nu sunt capabili sa inteleaga in profunzime un text citit, neavand obiceiul de a citi, care trebuie inoculat de catre familie si/sau institutia de invatamant elevilor. Asadar, luand acestea in considerare, se poate afirma faptul ca aceste rezultate demonstreaza lipsa interesului pentru lectura, dar si o situatie delicata in ceea ce priveste invatamantul romanesc, probleme ce se pot rezolva nu imediat, ci cu multa rabdare si organizare pentru obtinerea unor rezultate pe termen lung. IV. Concluzii generale

In urma prezentarii teoriei si a analizei studiului de caz, credem ca am ajuns la cateva concluzii care ne vor putea ajuta sa raspundem la intrebarile principale, reliefate in orizontul problematic. Cu toate ca tinerii au acum foarte multe posibilitati pentru a citi o carte, pentru a asi mari gama de cunostinte (Internet, e-books, carti pe telefonul mobil, biblioteci etc.), acestia prefera sa aleaga calea mai usoara: un rezumat, o lucrare deja facuta, un referat downloadat, o carte de comentarii. Interesant este ca tot aceasta inovatie tehnologica ii determina sa faca aceste alegeri. Dupa cum am spus la inceputul lucrarii, viteza este cuvantul care caracterizeaza societatea din zilele noastre. Asadar, viteza ii va caracteriza si pe elevii romani. Vor prefera sa ajunga mai repede la rezultatul final, decat sa parcurga toate etapele de intelegere, de gandire, de imaginatie, de prelucrare a informatiei primite. Recunoastem, este mai usor si pe moment pare mai eficient, dar nu este solutia potrivita. Ne adaptm timpului ntr-un mod benefic sau alegem asa doar calea cea mai scurt pentru a bifa o zi din calendar? Ne adaptam timpului intr-un mod siret, alegem, intr-adevar, calea cea mai scurta pentru a bifa o zi din calendar, insa acest lucru nu este benefic. Ne ajuta sa zburam peste celelalte etape care, chiar daca ne ocupa mai mult timp, ne dezvolta creativitatea, ne pun la incercare inteligenta si ne ajuta sa cunoastem lucruri noi. Problema este ca noi suntem persoane care fac mai multe lucruri in acelasi timp: stam pe internet, vorbind cu un amic la telefonul mobil, aruncand un ochi si la televizor, ascultand muzica preferata si savurand o felie de pizza. De aici deducem ca este oarecum normal sa alegem calea cea mai scurta la orice lucru facut, deoarece ni se pare mai simplu pentru a putea realiza si celelale lucruri avute in plan. Aici putem face o paralela cu sistemul de invatamant romanesc, care presupune o multitudine de materii pe care elevii le au in orar doar un an sau doi, de care uita si poate nu le mai studiaza niciodata. Cu alte cuvinte, la fel cum poate daca am face, treptat, mai putine lucruri insa le-am realiza intr-un mod benefic, care sa ne faca sa intelegem in profunzime fiecare amanunt, ar fi mai bine pentru noi. La fel si in invatamantul romanesc: poate persoanele cu putere de decizie ar reusi sa gaseasca o solutie in asa fel incat unele

materii sa fie abordate in profunzime si nu doar mentionate la cateva ore de curs, alaturi de alte zeci de materii prezente in orar. Ni s-a usurat modul de a trai sau s-a ajuns la o involutie a modului de a gandi? Credem ca ni s-a usurat modul de a trai, odata cu aparitia acestor elemente ajutatoare, insa, in acelasi timp, treptat, se produce o involutie a modului de a gandi. Gandim in viteza, actionam in viteza, insa atentia pe care o acordam faptelor si lucrurilor din jurul nostru este doar partiala. Nu poate fi totala, avand in vedere volumul mare de activitati pe care le intreprindem simultan. Si daca nu poate fi totala, cum putem intelege cu adevarat un lucru care poate fi mai dificil de priceput? Acest mod de viata se resimte si in interesul pentru carte, lectura, implicit cultura. In aceste conditii intrebarea noastra este ce a cauzat aceasta lipsa de interes pentru carte si lectura? Toate cele mentionate mai sus reprezinta cauze ale lipsei de interes pentru citit. Alaturi de sistemul educational(care necesita schimbari majore), influenta mediului familial si digitalizarea, acest ritm alert in care ne traim vietile ne face sa uitam ca cel mai important amanunt in intelegerea unui concept, a unei situatii sau a unei actiuni este perceperea esentei. Daca noi nu ne alocam timp sa intelegem o simpla carte, atunci cum vom putea intelege elemente mult mai complicate ale vietii? Aceste lucruri se regasesc si in rezultatele testelor PISA, deoarece elevii romani nu au reusit sa rezolve subiecte ce tineau de intelegerea textului si de evaluarea textului citit. Este normal, pentru ca exercitiul este singurul care ne antreneaza creativitatea, imaginatia, intelegerea, iar elevii romani nu au acest exercitiu, dat fiind faptul ca sunt influentati de modul de viata al oamenilor din zilele noastre. Prefera sa stea pe Facebook, sa se uite pe profilul de Twitter al prietenului sau sa-si downloadeze filmul unei carti ce trebuie citite pentru testul la Limba si Literatura Romana.Se gandesc ca este mult mai usor si mai scurt sa inteleaga o carte prin intermediul unui film, deoarece si ei stiu ca o imagine face cat o mie de cuvinte.Ca sa fie siguri, vor lua si rezumatul de pe internet.Il vor citi o data, sau poate il vor pune pe telefon, pentru a se inspira in timpul testului. Si cum sa ii invinovatim, daca atunci cand se uita in jurul lor vad aceasta idee la toate persoanele din jurul lor? Ceea ce nu stiu elevii si nici nu au de unde sa stie, deoarece trebuie invatati, este ca acel film despre cartea respectiva o vor vedea din perspectiva persoanelor care au proiectat

filmul, din perspectiva regizorului si a scenaristului. Rezumatul va fi scris de o anume persoana, care intelege intr-un mod diferit cartea citita. Este mai usor, insa este gresit. De aceea, pusi in situatii in care trebuie sa-si formeze o opinie proprie si sa o exprime, in urma citirii si intelegerii unui text, vor claca si isi vor da seama ca nu au aceasta capacitate. Din nefericire, acest lucru s-a reflectat in studiul nostru de caz, rezultatele elevilor romani la testele PISA din anul 2009.