Situatia industriei cimentului este putin diferita de a altor sectoare deoarece cele mai multe fabrici au fost privatizate

n anul 2000 iar multe dintre acestea au investit deja n controlul emisiilor de praf. n ultimii 10 ani, 400 de milioane de US dolari au fost investiti n industria materialelor de constructii. Din cauza declinului economic, mai ales n constructii, productia din aceast sector industrial a scazut considerabil. Comparativ cu productia anului 1989, productia anului 2000 a scazut cu 53% n cazul cimentului, 45% n cazul varului, cu 69% n cazul mortarului si cu 61% n cazul caramizilor de ceramica. Liantii minerali au reprezentat mai mult de jumatate din productia anului 2000 (vezi Figura 1). Numarul angajatilor a scazut cu 45% de la 89,000 n 1989 la 38,600 n 2001. Beneficiind de avantajul existentei materiilor prime indigene, personalului nalt calificat si de traditie, o parte din subsectoarele acestei industrii au nregistrat o crestere a productiei n 2000 comparativ cu 1989 : 160% n cazul produselor sanitare si 166% n cazul productiei de gresie.

Figura 1

Industria cimentului este n prezent aproape n ntregime privatizata (n acest proces fiind implicati principalii producatori de ciment din lume: Lafarge - Franta; Holcim, parte a Holderbank din Elvetia; Heidelberger - Germania) si au fost realizate importante investitii, ceea ce a generat o crestere a productivitatii si exporturilor (1998 - 2,8 milioane tone; 1999 - 1,8 milioane tone; 2000 2,1 milioane tone reprezennd exporturile). n ultimul an 5 companii cu 9 ntreprinderi au produs aproximativ 6 milioane tone ciment/an, cu mult sub capacitatea lor (29%) (Tabel 12). Conform Bancii Mondiale, productia de ciment ar trebui sa creasca n urmatorii zece ani cu cel putin 15%. Fabricile de ciment sunt, de regula, localizate n imediata vecinatate a depozitelor de calcar. Cimentul (ca volum omogen) este o marfa care, avnd n vedere si costul transportului, este furnizat aproape n exclusivitate pe pietele locale. Produsul este un liant hidraulic, adica o substanta anorganica, calcaroasa care, indiferent daca este expusa la aer, sau aflata n submersie, se va ntari n contact cu apa. n urmtorul tabel este prezentat producia de ciment n anul 2001 ( 1000 tone metrice).

Sursa: Ministerul industriei si resurselor. Dept. Dezvoltarii industriale. Buletin informativ sept.2001 n Romnia, cea mai mare parte a clinkerului de Portland este ars n cuptoare rotative prevazute cu un sistem de prencalzire cu cicloane, utiliznd metoda uscata. O parte din clinker este produs prin metoda semi-uscata, care consta n ncalzirea trptata a materiei prime ntr-un sistem de prencalzire, nainte de a o arde la clinker n cuptorul rotativ (cuptor Lepol). Piatra de calcar si argila Impactul acquis-ului European de mediu asupra unor sectoare industriale n Romania 57 sau amestecul n care se gasesc acestea n stare naturala, marna, si care constituie materialele initiale pentru obtinerea clinkerului sunt macinate, uscate, si ncalzite la 1450 C. Aceasta procedura este urmata de reactia chimica ce are ca rezultat formarea clinkerului. Aceasta confera ulterior proprietatile hidraulice ale cimentului.

In urmtorul tabel este prezentat structura costurilor de producie pentru industria cimentului , ntre anii 1990 2000.
Valoarea costurior in cadrul costurilor totale (%) Subsectorul industrial Anul Materii prime i materiale 4,3 5,6 Combustibili i energie 47,1 52,8 Intrretinere i reparatii 12,1 10,6 Depozitare 2,4 4,5 Transport 12,6 6,0 Forta de munca 17,8 13,5 Costuri financiare 3,7 7,0

Ciment

1990 2000

n ce priveste evolutia costurilor ntre 1990 si 2000, mentionate n tabelul anterior, se observa: - cresterea costurilor pentru combustibili, energie electrica, finante si transport; - diminuarea costurilor pentru materiale si forta de munca. Pentru sectorul cimentului superior se estimeaza o crestere Aceasta crestere va fi posibila datorita personalului, competitivitatii produselor, cresterii cererii pe piata externa si a profitabilitatii (10 - 35%) si usurarii accesului la materia prima. Mentinerea nivelului actual al productiei este de asteptat pentru secorul cimentului de calitate slaba. Aceasta ipoteza este sustinuta prin nivelul actual al cererii de pe piata interna pentru produse slab competitive, nlocuirea lor cu produse noi si profitabilitatea lor redusa.