StiIuI de redactare APA

438ideratii ge3eraIe privi3d IimbajuI

8tii3tific i3 redactare
Nu 8e utiIizeaza pre8curtari; 3u 8e utiIizeaza
abrevieri, excepta3d pe ceIe ge3eraI
acceptate (kg, km, cm, 8, mi3, IQ, EQ).
Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de
"experimentator sau "cercetator (E. sau C.) si
"subiect (S.)
Nu 8e utiIizeaza arg4uI 8au jarg43uI.
Se evita pe cat de muIt p48ibiI 3aratiu3ea 8i
8tiIuI de8criptiv.
438ideratii ge3eraIe privi3d IimbajuI
8tii3tific i3 redactare
StiIuI e8te cIar 8i c43ci8; 8e evita f4rmuIeIe
b4mba8tice, epiteteIe, metaf4reIe.
"Studiul lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica
inestimabila, reprezinta un principal pilon
epistemologic in demersul de investigare a
complexitatii si unicitatii psihicului uman.
TextuI 3u 8e redacteaza Ia per84a3a I ("Din
punctul meu de vedere, "Am analizat, "Eu am
investigat), ci Ia per84a3a a III-a 8g/I pI ("S-a
analizat, "A fost investigat, "Din punctul nostru
de vedere).
438ideratii ge3eraIe privi3d IimbajuI
8tii3tific i3 redactare
Se utiIizeaza cu prediIectie timpuI trecut ("Au
fost aplicate, "S-a demonstrat);
TimpuI preze3t 8e p4ate f4I48i atu3ci ca3d
8e prezi3ta 8c4puI 8au 34utatea cercetarii
("Studiul investigheaza relatia dintre.., "Sunt aduse noi
date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate,
cercetarea propunand noi directii de studiu ale..") 8i i3
capit4IuI fi3aI, de di8cutii (Raportandu-ne la
rezultatele obtinute putem considera ca.).
Caracteristici ale stilului tiin[ific
Cunoaterea clar a n[elesului termenilor pe
care-i utilizm
Claritatea ideilor
Alternarea frazelor ample cu propozi[ii scurte
Folosirea verbelor n locul substantivelor
Verbe la diateza activ i nu pasiv
Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului
declamatoriu
Prezentarea datelor timpul trecut
Discutarea datelor timpul prezent
Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice
Un total de 50 de persoane au rspuns la ntrebarea
noastr.
Un numr de trei grupe diferite de subiec[i au rspuns la
ntrebarea noastr.
S-au folosit exact aceleai instruc[iuni la grupul
experimental i la cel de control.
Este absolut esen[ial faptul c am dat aceste explica[ii.
Am folosit un eantion redus ca mrime.
Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice
Dup o perioad de timp am reluat
experimentul.
n modelul nostru este implicat prezum[ia
c oamenii care sunt proximi se atrag
reciproc.
Studiul a atras reac[ii din partea publicului.
Structura u3ei Iucrari 8tii3tifice
De tip cercetare
Pagina de titlu
Abstract
ntroducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate
poteze
Metode
Subiecti/participanti
Design experimental
Aparate, instrumente
Procedura
Rezultate
Discutii
Referinte
Note
Alte sectiuni
Tabele, output-uri statistice
Figuri, ilustratii, grafice
De tip te4retic
Pagina de titlu
Abstract
ntroducere
Trecere in revista a literaturii de
specialitate privind tematica
Analiza literaturii de specialitate
(abordare critica si organizata in
functie de criteriile urmarite in
analiza)
Concluzii si discutii; Noi directii de
abordare teoretica
Referinte bibliografice
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
Parafrazare: Text (3ume, a3)/ Nume (a3) text.
Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei
trasaturi majore ale personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism.
Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore
ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971).
itare: Nume(a3, pagi3a) "text"/ "Text" (3ume, a3, pagi3a).
"Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in
conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica(Richelle, 1999, p.
495).
Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept "ansamblul de proceduri,
demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o
activitate practica.
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
itare (atu3ci ca3d paragrafuI depa8e8te 40 de cuvi3te): se renunta la
ghilimele, citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un
rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii.
Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:
Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special
daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice.
Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti
nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu
solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)
Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa
urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de
redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de
redactare.
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
itarea c438ecutiva a aceIeia8i Iucrari-[.Je
n articolul intitulat "Exploring leadership, Gibb (1969)
identifica cinci caracteristici ale liderului transformational.
Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se
creeaza grupului nesiguranta si frustrare si nu se induce
membrilor un sentiment de dependenta (..Je).
itarea aceIuia8i aut4r, cu Iucrari diferite i3 aceIa8i
a3.
Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a)
identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. n
ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor
mentioneaza cinci abordari in definire (2006b).
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
Citare indirecta (prin intermediul altui
autor)-,5:J
ConIorm lui CoIer (,5:J Anitei, 2007) metoda
asociatiilor libere consta in prezentarea unui
simgur cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa
oIere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai
mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
Referi3te muItipIe (mai multi autori abordeaza aceeasi
tematica): Text ( 3ume1, a3; 3ume2, a3- ara3jame3t
aIfabetic).
n baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii
proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi
informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura
(Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).
O Iucrare are mai muIti aut4ri (maxim 5): Text (3ume aut4r1,
3ume aut4r2, etc, a3)-prima citare; a d4ua citare: text (3ume
aut4r1, er. ,., a3).
Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor
a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie
poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis,
Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993)..
S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in
dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, er. ,., 1993).
a3iera de citare i3 8tiIuI APA
Aut4r 3ecu348cut: se citeaza primul/ primele doua
cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.
Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii
performantei mnezice ("ecq |,3Jcc|, 2001).
Aut4ruI e8te 4 4rga3izatie:
Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din
cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de
formare profesionala continua; Conform APA (2001)..
a3iera de redactare a referi3teI4r
bibIi4grafice
Pri3cipii ge3eraIe:
Numele autorilor sunt primele, urmate de
initiala prenumelui.
Lista bibliografica se redacteaza in ordinea
alfabetica a numelor autorilor.
Al doilea rand al unei referinte bibliografice se
spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii.
Daca un autor are mai multe lucrari,
ordonarea acestora in lista bibliografica se
face cronologic.
a3iera de redactare a referi3teI4r
bibIi4grafice
arte: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii,
Editura, Locul publicarii.
Malim, T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica,
Bucuresti.
Artic4I i3tr-4 revi8ta 8tii3tifica: Nume autor, A. (Anul
publicarii), "Titlul articolului, Titlul jurnalului, Numarul
volumului (numarul jurnalului), pagini.
Harlow, H. (1983), "Fundamentals for preparing psychology
journal articles, Journal of Comparative and Physiological
Psychology, 3(12), pp. 893-896.
a3iera de redactare a referi3teI4r
bibIi4grafice
apit4I di3tr-4 carte 8au di3tr-u3 v4Ium c4Iectiv:
Nume autor, A. (Anul publicarii), "Titlul capitolului, in
A. Nume editor si B. Nume editor (ds.), Titlul
cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.
O'Neil, J. M. (1992), "Men's and women's gender role
journeys: Metaphor for healing, transition, and
transformation, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (ds.),
Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp.
107-123.
Re8ur8a eIectr43ica:
www.psychclassics.org/freud accesat la data de 02.11.2009
a3iera de redactare a referi3teI4r
bibIi4grafice
U3 8i3gur aut4r:
Berndt, T. J. (2002), "Friendship quality and social
development, Current Directions in Psychological Science,
11(32), pp. 7-10.
D4i aut4ri:
Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), "Mood management
across affective states: The hedonic contingency
hypothesis, Journal of Personality & Social Psychology,
6(15), pp. 1034-1048.
a3iera de redactare a referi3teI4r
bibIi4grafice
ai muIti aut4ri:
Kernis, M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), "There's
more to self-esteem than whether it is high or low: The
importance of stability of self-esteem, Journal of Personality
and Social Psychology, 6(18), pp. 1190-1204.
U3 aut4r cu Iucrari i3 aceIa8i a3:
Berndt, T. J. (1981a), "Age changes and changes over time
in prosocial intentions and behavior between friends,
Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416.
Berndt, T. J. (1981b), "Effects of friendship on prosocial
intentions and behavior, Child Development, 5(20), pp. 636-
643.
Exercitiu:
Mihai Anitei, asi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007
Nicky Hayes, ntroducere in psihologie, Sue Orrell, 2003,
Editura All, Bucuresti
Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social
Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food
deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport,
pp. 91-97
New York, 1971, Woodworth's Experimental Psychology,
Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer,
Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs
Rolul memorie in sistemul psihic uman, Voicu Constantin,
Editura Academiei, 1981, Bucuresti,
Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981,
Bucuresti
Scale
Scala -ody-esteem (Franzoi i Shields, 1984)
Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965)
Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980)
Scala locului controlului (Rotter, 1966)
Rational-Experiential nventory (Epstein et al., 1996).
Scala nevoii de cogni[ie (Cacioppo, Petty i Kao 1984)
Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di Tommaso
i Spinner, 1993,1997) ale singurt[ii
Social Reticence Scale (Jones i Russell, 1982)