n descrierile lui Herodot, insula apare cu numele Cyraunis. Cornelius Nepos o numea Cerne.

Pe timpul ct a fost sub dominaia austro-ungar, insula s-a numit Carolina. Prima atestare documentar este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaiile bnene, care vorbete despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei s-a schimbat de-a lungul timpului, ns de la 1430 devine cunoscut ca Ada Kaleh.

Dup primul razboi mondial, in urma unui referendum, insula cu populaie musulman a trecut la Romnia, conform dorintei celor care o locuiau. Si a urmat jumatate de secol de fericire pentru locuitorii de pe insul. S-au bucurat de protecia lui Carol I, care se spune ca avea legturi strnse cu mai-marele "mafioilor" de atunci de pe insul. Prin bunvoina regelui, locuitorii de pe Ada-Kaleh au fost scutii de taxe pentru comerul pe care il fceau.

Esenele tari ale tutunului din igaretele facute pe Ada-Kaleh au ajuns celebre. La fel i locum-ul (rahat turcesc) care se fcea pe insul. Toate lucurile pe care le fceau - locum, dulceuri de smochine, bijuterii - erau minunate. Turcii de pe insul erau migloi i intotdeauna produceau in cantiti mici. Ca s fac un pic de locum, invrteau dou ore, fr s se opreasc, la cazanul in care puneau zahr i petale de trandafiri. Acest paradis, cu smochini, turci cu alvari i turcoaice cu ferigea, a inceput s se clatine la inceputul anilor '60.

Ca s impiedice un mare scandal, autoritile i-au momit pe cei 600 de locuitori ai insulei cu paapoarte care le permiteau s plece in Turcia, lucru nu tocmai de ici de colo in acea vreme. Apoi le-au mai promis un nou paradis - un proiect care prevedea ca Ada-Kaleh, de la cel mai tnr copac pn la marea cetate, va fi mutat pe Simian, o insul de lng Drobeta Turnu-Severin. O parte din locuitorii de pe Ada-Kaleh au luat drumul Turciei. Alii s-au dus spre Dobrogea, pe unde ii aveau neamurile. Nimeni nu s-a mutat pe Simian.

Promisiunile autoritilor fuseser vorbe in vnt. Nu au mutat dect o parte din cetatea de pe Ada-Kaleh i cteva morminte musulmane. Totul aruncat la intmplare. Printre cldirile care au fost lsate pe Ada-Kaleh s-a numrat i geamia, cunoscut pentru covorul ei rou care pe atunci trecea drept cel mai mare din Europa. Fusese primit cadou de la un sultan. Covorul a luat drumul unei moschei din Turcia, geamia de la Ada-Kaleh a fost dinamitat.

Cnd au vzut, in 1971, cum insula pe care au trit a disprut in Dunare, muli btrni care locuiser pe Ada-Kaleh s-au imbolnvit si au murit, fr s apuce s mai profite de paapoartele oferite. Simian, insula pe care ar trebui s renasc Ada-Kaleh, e la o distant de 10 minute de mers cu alupa, din portul de la Drobeta Turnu-Severin. Simian nu se bucura nici de poziia privilegiat, de "mic Gibraltar", pe care o avea "Insula cetate", i nici de un climat mediteranean.

In anii '70, cnd au sacrificat Ada-Kaleh pentru Porile de Fier, autoritile s-au ludat ca vor reface pe Simian paradisul oriental inghiit de apele lacului de acumulare. Au adus buci din cetatea de pe Ada-Kaleh i le-au lipit grosolan pe una din marginile Insulei Simian. Au adus i cazematele i o parte din cimitirul musulman. Dar cnd au vzut ca locuitorii de pe Ada-Kaleh nu au de gnd s se mute pe Simian, au lsat insula in grija grnicerilor.

Frumoasele cazemate au ajuns grajduri pentru cai, inconjurate de grdinile de zarzavat pe care si le-au incropit stenii dintr-un sat de pe malul Dunrii. In acest moment, autoritile de la Severin lucreaz impreun cu o firm din Turcia la un proiect care s invie, pe Simian, Ada-Kaleh. Proiectul are sprijinul Ambasadei Turciei in Romnia. Vor fi ridicate replici fidele ale cldirilor de pe Ada-Kaleh. In afar de acestea, pe Simian ar mai urma s apar un minihotel, restaurante, magazine. Cetatea ar urma s adposteasc si o serie de galerii de art.

D.M. Imagini: www.google.ro muzica: Aramam (turceasca)