Proiect de tehnologie didactica

A. COMPETENTA INTRODUCTIVA I. Date de identificare: 1. scoala: Grupul Scolar Simion Barnutiu Carei; 2. profesor: Ing. Cora Mihaela; 3. clasa: XII A; 4. profil: Resurse naturale si protectia mediului; 5. specializarea: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului; 6. continutul invatarii: M7: Supravegherea si controlul calitatii apei potabile; 7. titlul lectiei: Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelor II. Competentele lectiei: 1. Tipul lectiei: de aprofundare a cunostintelor legate de schemele tehnologice de tratare a apelor; 2. Competente generale: Intelegerea si utilizarea conceptelor specifice interpretarii schemelor tehnologice de tratare a apelor 3. Competente specifice: Elevii trebuie sa stie: a. lucruri generale despre schemele tehnologice; b. conditii care trebuie luate in cadrul schemelor tehnologice de tratare a apelor; c. tratarea apei de rau; d. tratarea apei subterane; e. STAS-urile folosite; f. continutul schemei statiei pentru tratarea apei de rau; g. continutul schemei statiei pentru tratarea apei subterana. 4. Strategii didactice: Metode si procedee: a. explicatia, conversatia, dialogul; b. observatia; c. explicatia demonstrativa. Mijloace de invatamant: - caietul personal, fise de lucru; 5. Evaluarea : teste, autoevaluare 6. Surse informationale: a. Documente normative: Curriculum de specialitate; b. Documente suportive: - Ghid metodologic; - Constructii si instalatii hidroedilitare, Editura de Vest, Mihai Giurconiu, Ion Mirel, Adrian Carabet, Dumitru Chivereanu, Constantin Florescu, Cristian Staniloiu, Timisoara 2002 - internet.

B. COMPETENTA DESCRIPTIVA C. Desfasurarea lectiei (continutul didactic) Nr. crt. 1. Elementele lectiei Captarea atentiei Enuntul competentelor specifice Verificarea cunostintelor anterioare Activitatea de predare; Activitatea profesorala - Salut, prezenta. Profesorul verifica conditiile de incepere a orei-conversatia - profesorul anunta (obiectele de referinta, competente specifice) Invatare Activitatea elevului - raportul elevului de serviciu; - elevii raspund la intrebari. - elevii asculta

2. 3.

Caracterizarea indicatorilor de calitate ai apei Elevii rapund? potabile. Care sunt indicatorii de calitate ai Indicatorii de calitate ai apelor potabile? apelor potabile sunt: mirosul, gustul, reactia apei, culoarea, turbiditatea, compusii azotosi, clorul, duritatea, fierul, reziduul fix, substantele organice, radioactivitatea, caracteristicile bacteriologice, caracteristicile biologice. Care este definitia mirosului? Mirosul se datoreste substantele minerale (H2S din pirite, de exemplu), substantelor organice in descompunere (putregaiuri, mucegaiuri, namol etc.) si microorganismelor vii (alge, protozoare etc.). Gustul se datoreste Carui gaz se datoreste gustul? gazelor culese din atmosfera sau din pamant si substantelor minerale si organice dizolvate. Proba 2

Care este definitia reactiei apei?

De cine este data culoarea apei?

Care este definitia turbiditatii?

Ce provenienta pot avea compusii azotosi?

gustului se face la temperatura de 7...12C, la locul captarii. Reactia apei este proprietatea apei de a fi acida, bazica sau neutra, in functie de substantele minerale dizolvate. Culoarea este data de substantele minerale si organice in solutie (culoarea permanenta) sau in suspensie (culoarea trecatoare) si se determina in grade de culoare GC (un grad de culoare in scara platinocobalt corespunzand solutiei de 1 mg/ platina). Turbiditatea este data de substantele minerale si organice in suspensie si se determina in grade de turbiditate GT, unui continut in suspensii in cantitate echivalenta cu 1 mg/ dm3 SiO2 corespunzandu-i un grad de turbiditate. Compusii azotosi pot avea: -provenienta anorganica, cand rezulta din procese mecanochimice; -provenienta organica, cand rezulta din actiunea unor microorganisme asupra substantelor organice din apa. Compusii de provenienta organica indica existenta contactului apei cu focare de infectie sau cu ape de canalizare. Clorul in cantitati mari poate da apei gust amarui, fiind daunator si

Ce gust poate da clorul apei in cantitati mari? fierului pe care il ataca, in special cand duritatea temporara este mica. Duritatea se datoreste sarurilor de calciu si magneziu si poate fi Definiti duritatea. Clasificare temporara sau permanenta, suma acestor duritati dand duritatea totala. Duritatea temporara este data de sarurile acidului carbonic cu calciu sau magneziu, in special de bicarbonatii solubili, care se transforma in carbonati insolubili atunci cand apa este fiarta. Duritatea permanenta este data de sarurile acizilor tari: clorhidric, sulfuric, azotic sau fosforic, cu calciu sau magneziu Fierul se gaseste in apa sub forma de bicarbonati solubili sau Sub ce forma se gaseste fierul in apa? sub forma de saruri ale acizilor sulfuric si humic. Apa cu mult fier se tulbura la contactul cu aerul, are gust neplacut, produce depuneri de sedimente pe peretii conductelor si pateaza in galben. Acesta se obtine incalzind o proba de apa filtrata pana la Cum se obtine reziduul fix dintr-o apa? evaporare si uscand in continuare, in etuva, ceea ce ramane. Substantele organice sunt de natura animala sau vegetala Substantele organice de ce natura sunt? Radioactivitatea este propretatea apei de a emite spontan radiatii

Definiti radioactivitatea apei

Caracterizati caracteristicile bacteriologice si biologice ale apei

Care sunt STAS-urile folosite?

corpusculare (, ) sau electromagnetice () datorita dezintegrarii unor elemente cu atomi grei de ea. Caracteristicile biologice sunt determinate de prezenta unor organisme si particule abiotice care impreuna alcatuiesc sestonul. Caracteristicile bacteriologice sunt determinate de bacteriile din apa, care pot fi patogene sau nepatogene. Nu se admit in apa potabila bacterii patogene, deoarece pot produce boli ca: febra tifoida, holera, dezinteria etc. Modul de luare si conservare a probelor de apa pentru determinarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice sunt stabilite de STAS 28 852-87; Determinarea caracteristicilor apei potabile STAS 1342-91

4.

Sustinerea lectiei de zi

Titlul lectiei noi: Interpretarea schemelor Elevii noteaza si asculta tehnologice de tratare a apelor Statia de tratare a apei- definitie Lucrarile necesare pentru tratarea apei alcatuiesc o statie de tratare, care se amplaseaza in teren stabil in extravilan, intro zona de protectie sanitara si cu posibilitati de extindere, fara reconstructie sau intreruperea exploatarii normale. De cine se tine seama la amplasamentul statiei de tratare a apei? Se va tine seama de reliful terenului, realizandu-se curgerea gravitationala intre diferite obiecte si se va alege schema cea mai simpla de circulatie a apei care se traseaza.

Evacuarea apei de spalare a diferitelor obiecte se va face cat mai economic. Conducta de aductiune si racordurile electrice trebuie sa fie cat mai scurte. Se va tine seama de drumul de acces la statie. Ce cuprind spatiile de circulatie? Intre diferitele obiecte ale statiei trebuie lasate spatii de circulatie, care in afara de obiectele destinte direct tratarii apei, mai cuprind: - statii de pompare si de compresoare; - laboratoare; - magazii (de substante chimice, de pise de rezerva, de piese de schimb pentru materialul de intretinere); - incaperi pentru personalul conducator si de intretinere; - etc. La statii mai mari de 5 000 m3 /zi se prevede un laborator pentru analize fizicochimice, iar la statii de peste 30 000 m3/zi si destinate obtinerii apei potabile se prevede si un laborator de microbiologie. Proiectarea statiilor de potabilizare a apelor din surse de suprafata se face in baza studiilor de teren si cercetarilor de laborator date de STAS 12 277-84. Ce trebuie sa se faca cu apa care contine mult fier? Apa bruta de la puturi continand fier peste limitele admisibile este pulverizata si apoi trecuta printr-un strat de cocs, printr-un bazin de sedimentare si prin filtre. De la filtre apa este evacuata in rezervorul de apa curata si apoi este trimisa in centrul populat cu pompele de distributie. Ce se poate face la o statie de tratare pentru reducerea cheltuielilor? Pentru reducerea cheltuielilor de constructie, a suprafetelor de teren ocupate si a retelelor de legatura, precum si pentru o deservire cat mai comoda, diferitele obiecte ale statiei de tratare se vor comasa, iar statiile de tratare pentru debite mai mici de 15 l/s se vor prevedea de tip monobloc, comasand intr-o singura constructie toate lucrarile cu exceptia decantoarelor. Se pot introduce la statii de tratare conducte de ocolire pentru unele sau chiar toate obiectele, in diferite perioada variind

5.

Fixarea cunostintelor

proprietatile apei. Zona de protectie sanitara cu regim sever Zona de protectie sanitara cu regim sever se va prevedea pana la minimum 20 m, in baza calculelor. Statiile de tratare mai trebuie automatizate iar controlul parametrilor caracteristici trebuie sa se faca automatizat. Instalatiile de automatizare, transmiterea si comanda de la distanta a instalatiilor de tratare se vor adopta pe baza de justificari in documentatia tehnico-economica. In baza specificatiilor stabilite in detaliile de executie, beneficiarul impreuna cu proiectantul vor inlocui regulamentul de exploatare si vor elabora conditiile de receptionare a lucrarii. Ce contine schema statiei pentru tratarea apei de rau? Schema statiei pentru tratarea apei de rau contine urmatoarele: - raul de baza; - pompe apa de spalare; - filtre; - reactivi alcalinizare; - depozit reactivi si clor; - pompe de captare; - camera de amestec; - camera preclorare; - camera de reactie; - decantoare; - put; - pompe filtrare; - pompe distributie; - rezervor; - camera postclorare. Ce contine schema statiei pentru tratarea apei subterane? Schema statiei pentru tratarea apei subterane contine urmatoarele: - put de aspiratie; - rezervor; - casa pompe distributie; - camera de pulverizare; - filtru; - bazin de sedimentare; - conducta apa bruta de la puturi cu pompe. - se impart textele, se analizeaza;

Elevii rezolva testele, se compara

6. 7.

Evaluarea Transferul cunostintelor

- se face evaluarea

- autoevaluarea - elevii asculta si noteaza