Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria mediului

Specializarea: Modernizarea Sistemelor Hidrotehnice,
Hidroamelorative şi Hidroedilitare

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator ştiinţific: Masterand :

Sef Lucr. Dr. Ing. Victor Gabor Perdevară Ionuţ

-2013-
 
TEMA PROIECTULUI

ANALIZA COMPARATIVĂ A VARIANTELOR DE REABILITARE,

MODERNIZARE A PLOTULUI DE IRIGAŢIE SPP 2 DIN
AMENAJAREA “GRIGOREŞTI – VEREŞTI - ROŞCANI” ÎN
CORELAŢIE CU SPECIFICAŢIILE MĂSURII 125
Prezenta lucrare este structurată pe patru capitole:

Capitolul 1 : Importanţa şi oportunitatea temei

Capitolul 2: Studiu documentar privind echipamentele şi tehnologiile de

irigaţie cu o eficienţă ridicata

Capitolul 3: Eficientizarea sistemelor de irigaţie. Studiu de caz. Plotul de

irigaţie SPP2 din amenajarea “Grigoreşti – Vereşti –
Roşcani”

Capitolul 4: Concluzii
 Capitolul 1 : Importanţa şi
oportunitatea temei
În capitolul 1 este prezentată importanţa temei de reabilitare şi modernizare a sistemelor
de irigaţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare, cu creşterea suprafeţelor amenajate şi a
uzurii morale şi fizice a amenajărilor.

Reabilitarea se referă la lucrările care asigură readucerea amenajării la parametrii iniţiali,

iar modernizarea reprezintă îmbunătăţirea unei amenajări, pentru a îndeplini criterii şi parametri
superiori celor anteriori.

În cazul reabilitării şi modernizării sistemelor de irigaţii sunt legiferate măsurile prin

programul:
„Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea
agriculturii şi silviculturii”
SUBMĂSURA 125 a - Componenta a1 - Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri
funciare
 Obictivele Submasurii 125 a sunt:
→ creşterea eficienţei activităţii agricole
→ diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea
incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.);
→ ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare,
→ modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a
altor lucrări de îmbunătăţiri funciare (drenaje, desecări etc.).

Obiectivele activităţilor de reabilitare şi modernizare se înscriu pe trei direcţii:

→ tehnică
→ economico-financiară
→ socială
Capitolul 2: Studiu documentar privind echipamentele şi tehnologiile
de irigaţie cu o eficienţă ridicata

În capitolul 2 este prezentat un studiu documentar privind echipamentele şi

tehnologiile de irigaţie cu o eficienţă ridicată.

Irigaţia deficitară este metoda de gestiune a apei de irigaţie care conduce la eficienţă
şi profit maxim.

Metoda de irigaţie deficitară permite administratorului sistemului să exploateze

capacitatea de stocare a solului mai mult decât este în mod obişnuit recomandat.

Beneficiul potenţial datorat acestei metode derivă din:

→ reducerea costurilor de producţie;
→ reducerea costurilor apei de irigaţie;
→ creşterea eficienţei irigaţiei
 Un element important (fig.1) în gestiunea udărilor în cazul irigaţiei deficitare îl constituie
cunoaşterea dependenţei dintre mărimea sau valoarea economică a producţiei şi cantitatea de apă aplicată
(relaţia apă-producţie sau apă-venit).

y  w   a1  b1 w  c1 w 2 2.1

→ y(w) reprezintă funcţia de producţie;

→ w – cantitatea totală de apă utilizată de cultură;
→ a1, b1, c1 – coeficienţii funcţiei
 
f altă parte, reducerea cantităţii de apă de irigaţie va conduce
Fig.1. Reprezentarea funcţiilor veniturilor brute,
respectiv cheltuieli de irigaţie cu cantitatea de apă
aplicată
În fig.1 Wm reprezintă cantitatea totală de apă
utilizată de către plante în cazul irigaţiei optimale. Dacă se
utilizează o cantitate mai mare de apă, W0 profitul se va
reduce cu cât curbele de cost şi venit vor converge. Pe de
de asemenea la o scădere de producţie, dar va avea loc o
creştere a profitului. Eficienţa maximă economică se
înregistrează în momentul în care costul unei unităţi de apă
este egal cu valoarea ce rezultă incrementând producţia,
adică punctul de optim economic Wi este acela unde panta
funcţiei de cost este egală cu panta curbei de venit. Acest
punct se va situa totdeauna la stânga punctului
corespunzător obţinerii producţiei maxime. Dacă utilizatorul
de apă reduce în continuare cantitatea de apă, se va atinge un
al punct Wei în care profitul rezultat este acelaşi ca şi cel
obţinut în urma irigaţiei optimale. Irigaţia deficitară este
profitabilă în intervalul [Wei, Wm].
 Convertizoare

Pentru a reduce consumului energie în staţia de pompare existentă se impune

implementarea unor convertizoare.

Dispunerea componentelor

convertizorului din seria M-MAX.

→ a - Găuri de fixare (fixare cu şuruburi)

→ b- Deblocare (demontarea de pe şina de montaj)
→ c- Degajare pentru montajul pe şina de montaj
(DIN EN 50022-35)
→ d- Accesorii de instalare CEM
→ e- Borne de legătură a secţiunii de putere
→ f -Capac de acoperire a clemelor de control
→ g -Interfaţă pentru plăcile opţionale
→ h -Unitate de comandă
Fig.2. Descriere convertizor M-Max
→ →i Unitate de afişare (LCD)
 Unitatea de comandă a convertizorului

Fig.3. Vedere a unităţii de comandă cu afişaj

LCD, taste funcţionale şi interfaţă

Tabel 1. Elementele tabloului de comandă

 Echipamente utilizate în sistemele de irigaţii prin picurare

Pentru reducerea cantităţii de apă utilizată în sistemul de irigaţie am înlocuit metoda clasică
de udare prin aspersiune cu metoda de irigaţie localizată.

Fig.5: Accesorii pentru tub picurare

Fig.4:Tub picurare

Fig.6: Duză picurare cu debit Fig.7: Duze de picurare cu autocompensare

reglabil
 Caracteristicile filtrelor
cu carcasă din PE:
→ asigura alimentarea
sistemelor de irigaţii cu
apă numai din puţuri
Fig.8:Filtre forate;

→ filtru hidrociclon, carcasă din oţel:

- asigură filtrarea grosieră a apelor
de adâncime puternic încărcate cu nisip.
→ filtru cu nisip de quartz,carcasă
din oţel:
-asigură filtrarea grosiera a apelor
de suprafaţă din lacuri sau râuri

Fig.9:Filtre cu material granular

 CAPITOLUL III
Eficientizare sistemelor de irigaţii.
Studiu de caz. Sistemul de irigaţii Grigoreşti-Vereşti-Roşcani. Plotul de irigaţie SPP 2

În capitolul 3 este prezentat eficientizare sistemelor de irigaţie. Sistemul de irigaţie luat în studiu
este cel de la Grigoreşti-Vereşti-Roscani.
În acest capitol am prezentat date cu privire la mediul natural în care am inclus raionările
hidroameliorative, climatice, orografice, geotehnice, pedologice şi hidrogeologice din amenajarea
existentă.
Pentru lucrările de modernizare am propus:
→ schimbarea tehnicii de udare din irigaţii prin aspersiune în irigaţie localizată (prin
picurare);
→ înlocuirea tronsoanelor de conducte din AZBO cu PEHD;
→ implementarea convertizoarelor în fiecare staţie de pompare

Pentru schimbare tehnici de udare am dimensionate conductele sistemului de irigaţie exitent.

 Ecuaţa lui J.M. Abreu
→ J' este gradientul pierderilor de sarcină
3.1
liniare şi locale de pe conductă

3.2 → lp - distanţa între picurătoare (m);

→ lechiv - lungimea echivalentă a

Ecuaţia lui Blazius: pierderilor locale în dreptul picurătoarelor.

→ J - gradientul pierderilor de sarcină
liniare, calculat pentru debitul maxim la intrare, în
3.3
ipoteza că acesta este constant de-a lungul
conductei;
→ n – numărul de dispozitive de udare;
3.4
→ m – coeficientul de putere a curgerii
totale: pentru regim de curgere laminar m = 1;
pentru regim de tranziţie m = 1,75; pentru regim de
curgere turbulent m = 2.
 Înlocuirea conductelor din azbociment se va face cu conducte din polietilenă de înaltă densitate
(PEHD).
Antenele vechi ale sistemului de irigare prin aspersiune sunt din azbociment şi au durata de
viaţă depăşita, deci trebuie înlocuite complet.
Calculul pierderilor de sarcină de pe conducta veche din AZBO şi de pe conducta nouă din
PEHD sunt calculate tabelar.

J=1,544∙10-3∙ Q1,87∙D-4,87

Tabel 1: Calcul pierderi sarcină conductă AZBO Tabel 2: Calcul pierderi sarcină conductă PEHD

După înlocuirea conductelor de AZBO cu conducte de PEHD pierderile de sarcină nu au scăzut

semnificativ.
 Am efectuat o verificare a presiunilor pe antenă în cazul schimbării metodei de udare.
Se observă ca presiunea necesară la hidrant este de 35 mca în cazul irigaţiei prin aspersiune iar la
irigaţia prin picurare presiunea necesară este de 17 mca cea ce conduce la o presiune suficientă la hidrant.
În urma schimbării metodei de udare se observă o scădere a consumului de apă cu 51%.

Fig.10: Presiunea pe conducta de AZBO funcţie de gradul de colmatare

 Fig.11: Presiunea pe conducta de AZBO funcţie de gradul de colmatare

În condiţiile colmatării conductei se observă o creştere a presiunii funcţie de gradul de

colmatare.
 CAPITOLUL IV:CONCLUZII

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de irigaţie este un concept de actualitate atât pe plan

internaţional cât şi pe plan naţional datorită creşterii uzurii morale şi fizice a amenajărilor de irigaţii.
În ultimii ani lucrările de reabilitare şi modernizarea sistemelor de irigaţii la noi în ţară sunt
legiferate prin MĂSURA 125.

Această măsură are ca obictive:

→ creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-
uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate;
→ diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei
fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.);
→ ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare.
→ modernizarea şi/sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii şi a altor lucrări
de îmbunătăţiri funciare (drenaje, desecări etc.).
 În scopul creşterii efecienţei globale ale unui sistem de irigaţii măsurile luate sunt diferenţiate pe
fermier şi instituţiile care gestionează apa.

Cea ce intră în atribuţiile fermierului implică următoarele:

→ schimbul modului de gestiune a apei de udare;
→ schimbarea tehnologiei de udare utilizând metode de udare ce au unconsum mic de
apă şi energie pentru culturile profitabile din punct de vedere economic;
→ înlocuirea reţelelor de conducte învechite şi colmatate
În acest sens în lucrarea de dizertaţie pentru cazul Plotului de irigaţie SPP 2 din amenajarea
“Grigoreşti – Vereşti - Roşcani” am propus şi implementat următoarele lucrări:
→ schimbarea tehnicii de udare din irigaţii prin aspersiune în irigaţie localizată (prin
picurare);
→ înlocuirea tronsoanelor de conducte din AZBO cu PEHD;

→ implementarea convertizoarelor în fiecare staţie de pompare.

În sistemul de irigaţie vechi staţia de pompare asigura un debit variabil funcţie de cerere prin
utilizarea unui hidrofor sau manevrarea manuală a vanei de refulare, metodă care prezintă o eficienţă
scăzută şi cost de exploatarea ridicat.
Pentru a creşte eficienţa staţie de pompare am propus dotarea acestora cu convertizoare de tip M-
MAX.
VĂ MULTUMESC!