Def.

admin: Putem defini administraia public ca o activitate complex de organizare i executare concret a legilor realizat de autoritile publice, n regim de putere public, n mod continuu care nu intr n competena Parlamentului sau a autoritilor judectoreti. administraia cuprinde ntreaga activitate a statului care nu este nici legislaiune, nici justiie Acceptiunile notiunii de admin publ: Noiunea de administraie trebuie privit din dou puncte de vedere, unul material ce include o activitate, faptul de a administra, de a executa ceva (legea) i un al doilea punct de vedere, cel organic, noiune care desemneaz organele ce execut activitatea, organele administraiei publice3, autoritile publice, instituiile publice. Def si trasaturi ale drept admin: Dreptul administrativ, ca ramur a dreptului public cuprinde ansamblul de norme juridice privind crearea, organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice. poate fi definit ca ramur a dreptului public format din normele juridice ce reglementeaz relaiile sociale privind constituirea, organizarea i funcionarea autoritilor administraiei publice, n regim de putere public, statutul funcionarilor publici i responsabilitatea administraiei. trsturi caracteristice ale dreptului administrativ: a) dreptul administrativ este o ramur a dreptului public romn; b) normele juridice ce constituie ramura dreptului administrativ reglementeaz modul de constituire, de organizare i funcionare a autoritilor administraiei publice, competena acestora; c) normele dreptului administrativ au caracter aproape exclusiv imperativ, constituind un regim derogator al aciunilor administraiei publice, un regim de putere public, de supraordonare a subiectelor raporturilor juridice, deasupra aflndu-se ntotdeauna autoritile administraiei; d) dreptul administrativ cuprinde i normele juridice care reglementeaz statutul juridic al funcionarilor publici i pe acela privind responsabilitatea administraiei. Izvoarele dreptului administrativ roman: 1. Regula de drept - Administraia trebuie s-i desfoare activitatea numai pe baza i n executarea legilor, a regulilor de drept n vigoare. 2. Izvoarele scrise ale dreptului administrativ.: Constituia, legile, Ordonanele i hotrrile guvernului.

3. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ.: cutumele Raporturile de drept administrative: def: raporturile de drept administrativ sunt relaiile sociale ce se formeaz n legtur cu organizarea i exercitarea competenei organelor administraiei publice, relaii sociale ce sunt supuse reglementrii normelor dreptului administrativ9. vom observa, n funcie de poziia subiectelor, a prilor, o clasificare: a. Raporturi de drept administrativ de subordonare. Aceast categorie de raporturi presupune un subiect subordonat celuilalt, ntotdeauna subiectul fa de care exist subordonarea fiind o autoritate a administraiei publice: subiectul subordonat fiind o persoan fizic, o persoan juridic de drept privat sau o persoan juridic de drept public creia potrivit competenelor atribuite i s-a rezervat o astfel de poziie de subordonare. Ex: dintre Guvern si prefect b. Raporturi de drept administrativ de colaborare. n acest tip de raport juridic ambele subiecte, din care unul obligatoriu fiind o autoritate administrativ, colaboreaz de pe o poziie juridic egal n conformitate cu dispoziiile legale pentru realizarea sarcinilor administraiei. n aceast categorie de raporturi juridice subiectele realizeaz acte de drept public sau de drept privat. Ex : dintre consiliul local si primar Raporturi de autoritate. se caracterizeaz, printr-o larg autonomie decizional, dar nu ies n afara sistemului organelor administraiei, depind ntr-o oarecare msur de autoritatea care l-a creat, realizeaz activitile de executare a legii, n regim de putere public.

NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV

Def : Norma de drept administrativ este o regula juridica ce reglementeaza relatiile sociale care fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramura de drept. Norma de drept administrativ are o structura trihotomica, respectiv ipoteza, dispozitie si sanctiune. Clasificarea normelor de drept administrativ Clasificarea dupa obiectul de reglementare: a) norme de drept material, care vizeaza drepturile si obligatiile corelative ale autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati n activitatea administrativa; b) norme de drept procedural, al caror obiect l reprezinta procedura de concretizare a activitatii administrative. Clasificarea din punct de vedere al caracterului normelor: a) norme onerative care impun subiectilor de drept o anumita conduita; b) norme prohibitive care interzic o anumita conduita;

c) norme permisive care ngaduie o conduita determinata

ACTUL ADMINISTRATIV: Def: Actul administrativ este un act juridic unilateral care emana, n
general, de la un organ al administratiei publice, n temeiul puterii de stat, pe baza si n vederea executarii legii. Trasaturi: Actele administrative sunt acte juridice, adica sunt manifestari de vointa exprimate n scopul de a da nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice, drepturi si obligatii juridice. Actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa a organului emitent al actului. Reprezinta act administrativ numai manifestarea de vointa care emana de la un organ al administratiei publice sau de la structuri autorizate de organe administrative sa presteze anumite servicii publice Actul administrativ este emis n executarea legii Clasificare : Dupa ntinderea efectelor juridice a) acte administrative cu caracter normativ, care cuprind reglementari de principiu aplicabile la un numar nedeterminat de persoane (efecte erga omnes). exemplu: hotarri normative ale Guvernului, ale consiliilor judetene, locale etc. b) acte administrative individuale care contin reguli de conduita pentru o anumita persoana sau pentru un grup determinat de persoane. exemplu: o nstiintarea de plata a unei amenzi contraventionale, o autorizatie de construire etc, acte prin care se atribuie un statut personal (diplome, certificate, permise etc) sau acte administrative cu caracter jurisdictional. Dupa organul de la care emana, acte administrative se clasifica n: a) acte care emana de la autoritati administrative; b) acte care emana de la alte autoritati publice dect cele administrative; c) acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite servicii publice n functie de domeniile de activitate a) acte de administratie generala, cu aplicare, n principiu, n toate domeniile de activitate. exemplu acte ale Guvernului, consiliilor judetene, locale etc.; b) acte de administratie speciala, cu aplicare numai n anumite domenii sau sectoare de activitate. exemplu: actele ministerelor si altor organe de

specialitate ale administratiei publice. Legalitatea actului administrative: Actul administrativ trebuie sa fie n acord cu Constitutia Romaniei si cu legea, Oportunitatea actului administrativ Prin oportunitate ntelegem realizarea sarcinilor si atributiilor legale n termen optim, cu cheltuieli minime de resurse materiale si spirituale, dar cu eficienta ct mai mare, precum si capacitatea pe care o are organul emitent al actului administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale, n aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit. Procedura emiterii actelor administrative n functie de dispozitiile legale, exista acte administrative care pot fi emise fara ndeplinirea unor formalitati procedurale deosebite si acte administrative care, dimpotriva, presupun ndeplinirea unor asemenea formalitati. n functie de momentul n care formalitatile respective intervin exista: Forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ Au o frecventa foarte mare si cunosc diferite forme: studii, statistici, sondaje, proiecte, propuneri, anchete, referate etc. Cele mai relevante sunt avizul si acordul prealabil. Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ se ntlnesc mai ales la organele colegiale si vizeaza functionarea legala si emiterea de acte juridice de catre aceste autoritati publice. Qvorumul este majoritatea ceruta de lege pentru functionarea valabila a organului colegial. Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ Momentul intrarii lor n vigoare a actelor administrative este n functie de caracterul lor: - individual, de la data comunicarii; - normativ, ca regula, de la data publicarii. Efectele actelor administrative a) Momentul de la care actele administrative ncep sa produca efecte - pentru organul emitent: chiar de la data emiterii actului apare obligatia de a-l face cunoscut, de a nu-l modifica, completa sau abroga dect dupa procedura legala; - pentru ceilalti subiecti de drept: de la data publicarii pentru actele administrative normative si de la data publicarii sau comunicarii, dupa caz, pentru actele administrative individuale. b) Actele administrative produc efecte juridice din momentul n care au fost

aduse la cunostinta. c) Actele administrative pot avea efecte diferite dupa cum ne aflam n prezenta unui act administrativ cu caracter individual sau normativ. d) Actul administrativ produce efecte pna la scoaterea sa din vigoare prin anulare, revocare, retractare, abrogare sau n alte moduri. Suspendarea unui act juridic poate fi definita ca reprezentnd ntreruperea producerii de efecte de catre actul respectiv. Revocarea este o operatiune juridica ce poate consta n doua forme de exprimare: a) retractarea, atunci cnd se face de organul emitent; b) revocarea propriu-zisa, atunci cnd se face de organul superior celui emitent. Anularea unui act juridic intervine atunci cnd acesta este lovit de vicii de legalitate. Anularea reprezinta operatiunea juridica prin are actul se desfiinteaza, ncetnd astfel n mod trecut efectele sale juridice.