Una dintre caracteristicile evolutiei economiei mondiale in ultimele decenii o constituie integrarea crescanda a economiilor nationale.

Aceasta se manifesta in primul rand prin expansiunea mai rapida a schimburilor comerciale decat cresterea productiei pe plan mondial, in paralel cu intensificarea fluxurilor monetar-valutare internationale. Unul dintre obiectivele tranzitiei la economia de piata a devenit realizarea unei economii deschise, cu o insertie activa pe plan mondial, menita sa sprijine transformarile economice interne. In aceasta evolutie complexa si uneori contradictorie, de regionalizare si internationalizare a economiilor, zonele economice libere (ZEL) reprezinta o structura aparte pe linia favorizarii insertiei in economia mondiala. Prin multitudinea operatiunilor economice realizate in regim liber, circumscris la o anumita zona, ZEL sunt considerate cel mai promitator instrument de parcurgere a etapelor integrarii economice, de la uniunea vamala la uniunea economica si monetara. Pro- cesul vast al integrarii economiilor contemporane este insotit de liberalizarea zonala a schimburilor economice, respectiv de libera circulatie a bunurilor, a capitalurilor si persoanelor. In consecinta, integrarea poate influenta deschiderea catre exte- rior a fiecarei economii, ca si a tuturor tarilor in general. Interesul si importanta atribuite ZEL se reflecta in faptul ca, in cadrul celor sase-sapte grupari de state integrate economic, regional sau continental, functioneaza aproximativ 600 de zone economice libere si 108 uniuni vamale si zone de comert liber. Proliferarea considerabila si experienta realizata intr-un mare numar de ZEL, indrituiesc aprecierea ca prin efectele lor, ZEL pot sa constituie nuclee ale integrarii economice si ale insertiei eficiente in sistemul relatiilor internationale. Pentru Romania, crearea ZEL reprezinta si un suport tehnic, economico-financiar si uman al transformarii si dezvoltarii economiei nationale in contextul noilor tendinte pe plan european si mondial.

Definirea conceptului
In teoria economica, definirea notiunii de zona economica libera se incadreaza in dezbaterea generala asupra eficientei actiunilor puterilor publice. Astfel, numeroase cercetari asupra mecanismelor institutionale au sustinut cu argumente, ce s-au dovedit adecvate realitatilor economice, necesitatea reducerii interventiei statului prin inlaturarea unor reglementari rigide, diminuarea impozitelor si a taxelor vamale pentru anumite activitati. In consecinta, dincolo de unele circumscrieri ce surprind forma concreta de realizare a acestui obiectiv, notiunea de zona economica libera defineste separarea localizata geografic a activitatilor reglementate de cele nereglementate si care beneficiaza de anumite facilitati, inclusiv de ordin fiscal si vamal. Concret, prin zona economica libera se desemneaza un port liber, depozit liber, aeroport liber, aflate pe teritoriul unei tari sau in zona de frontiera a doua sau mai multe state, in care sunt eliminate o serie de taxe si restrictii vamale obisnuite altfel. In principiu, este vorba de unul si acelasi fenomen - formarea de enclave create special, in care agentii economici au anumite scutiri de taxe. Apreciem ca denumirile de mai sus pot fi grupate sub titulatura generica de zone economice libere (ZEL), unde marfurile care intra sufera transformari care le modifica esenta, fiind create noi valori. ZEL este diferita de uniunea vamala in care marfurile aflate in tranzit sunt scutite doar de taxele vamale si de zona de comert liber in care marfurile circula liber in conditii stabilite prin acorduri interstatale. Prin urmare, ZEL reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive, pe teritoriul careia se pot desfasura activitati complexe, atat comerciale, cat si de prelucrare, stimulate de accesul marfurilor in sistem liberalizat, pe baza unor reglementari precizate prin legi si acte normative. Deci, scopul crearii ZEL trebuie sa fie acela de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica in zonele respective.

De unde s-a plecat

Cartagina, primul port liber la Marea Mediterana, este mentionat inca din anul 814, inainte de nasterea lui Hristos. Zone libere comerciale au existat in China, Grecia si Roma antica. Aproape 70 de orase din nordul Europei, aflate la incrucisarea unor importante drumuri comerciale, se bucurau de statutul de oras liber pentru comertul cu marfuri inca din secolul al XIII-lea, toate fiind cuprinse in asa-numita Liga Hanseatica.

Primele porturi libere italiene au fost Toscana (1547) si Livorno (1696). Secolele al XVIII-lea si al XIX-lea cunosc o adevarata proliferare de porturi libere: Gibraltar (1704), Civita Vecchia (1732), Bangkok (1782), Singapore (1819), Hong Kong (1842, dupa alte surse 1860), Macao (1849), Copenhaga (1894). Cele mai multe zone libere au fost realizate insa in secolul al XX-lea, cand sunt incheiate si primele acorduri de comert liber intre state. Regimul de zona libera in porturile romanesti are o veche traditie. In tara noastra, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza decreteaza, in anul 1834, orasul Galati - porto franco (port liber), iar domnitorul Munteniei, Alexandru Ghica - Braila - porto franco, in anul 1836. Dupa opinia prof. Toma Georgescu, legalizarea primelor zone libere in porturile mentionate a avut ca scop, in primul rand, facilitarea aprovizionarii din aceste porturi si din orasele respective, precum si dezvoltarea comertului, care ramasese in urma din cauza ocupatiei turcesti pana la pacea de la Adrianopol (1829). Pentru cunoasterea avantajelor oferite de zona libera Braila, la 19 februarie 1866 s-a adresat o nota Consulatului Greciei, in care se subliniau facilitatile respectivei zone libere, oferite comerciantilor greci care doreau sa faca afaceri aici. Datorita faptului ca veniturile vamilor oraselor respective scazusera simtitor, in 1874 cele doua porturi libere au fost desfiintate prin legea vamala votata in acel an, iar drept compensare a desfiintarii acestora s-a hotarat infiintarea unor antrepozite vamale. Dar dispozitiile legii din 1874 nu s-au putut aplica imediat, cele doua porturi libere continuand sa functioneze cu acest statut pana in anul 1883. Importanta economica a zonelor libere Braila si Galati s-a redus treptat, ca urmare a presiunilor con- tinue exercitate de Germania si Austro-Ungaria, care obtinusera, prin conventii speciale, liberalizarea exportului marfurilor lor pe intreg teritoriul romanesc, in dauna marfurilor provenite din Anglia si de la aliatii acesteia, intre care si Turcia. Intre anii 1870-1931 a functionat in regim de zona libera portul Sulina, ceea ce a permis tranzitarea unor cantitati sporite de marfuri pe Dunare, din Europa Centrala catre tari din Orientul Apropiat si Mijlociu. In 1910 s-a votat de catre Senat un proiect de lege pentru incurajarea industriei nationale, care prevedea si infiintarea de teritorii libere in porturile Braila, Galati si Constanta, pentru a inlesni conditionarea marfurilor aduse din exterior spre a fi apoi reexportate si, in parte, introduse in tara, precum si pentru a transforma materii prime care sa fie apoi reexportate. In proiectul de lege se prevedea si crearea de fabrici in teritoriile libere, aceste fabrici fiind considerate a fi in afara teritoriului national. Proiectul de lege nu s-a mai supus votului in Camera Deputatilor, asa ca nu i s-a dat curs. In 1929, a fost votata de ambele Camere ale parlamentului roman Legea pentru zone libere, ale carei 29 de articole pot fi considerate actuale chiar si azi, cand este valabila si se aplica in acest sens Legea nr. 84/1992, pentru care Agentia Zonelor Libere din cadrul Ministerului Transporturilor a elaborat o Metodologie privind intocmirea documentatiei pentru aprobarea regimului de zona libera. Un regulament de exploatare a zonelor libere fusese elaborat inca din 1931 de oficialitatile romanesti, dupa modelul celui existent pentru zonele libere italiene Triest si Genova; acest regulament facea referiri la urmatoarele avantaje ale ZEL: reexportarea marfurilor straine fara restrictii vamale; conditionarea marfurilor prin schimbarea ambalajului, formei, calitatii, culorii etc.; scutirea de taxe vamale a produselor fabricate aici din materiile prime si semifabricatele aduse din strainatate; depozitarea fara limita de timp a unor marfuri in antrepozitele respective. In prezent, se aplica metodologia pentru concesionarea de terenuri si constructii in zonele libere.

Teoriile ZEL
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la crearea, dar si la devierea de comert, la liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii, deosebindu-se net de zonele de comert liber, in care sunt eliminate treptat obstacolele tarifare si netarifare existente in relatiile comerciale dintre tarile respective. ZEL influenteaza alocarea resurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla. Teoria comertului international demonstreaza ca eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la cresterea schimburilor si specializarea in productie, care au drept consecinta prosperitatea colectivitatii respective. Aceasta situatie este ilustrata prin modelul comercial propus in mod independent de doi specialisti in economie, al caror nume il poarta modelul: Heckscher-Ohlin. Profesorul canadian Herbert G. Grubel apreciaza ca, din pacate, crearea ZEL atrage dupa sine efecte care conduc la modificarea modelului amintit. Reducerea barierelor vamale conduce, de regula, la investitii in zona

libera, dar si la costuri de productie suplimentare, din cauza distantelor fata de pietele de aprovizionare si desfacere. Crearea ZEL este, in general, un factor de prosperitate si de redresare economica regionala, prin efectele dinamice si pozitive pe care le antreneaza pe plan economic si social. Unii analisti au observat ca ZEL tind sa atraga activitati industriale ce necesita utilizarea intensiva a resurselor umane numai pentru anumite operatiuni (de ex. montarea de piese si subansamble), ceea ce nu contribuie la intarirea legaturilor intersectoriale, element indispensabil oricarei industrializari eficiente; deci ZEL nu constituie decat un element putin semnificativ pentru politica de industrializare. Pentru tarile mici, in curs de dezvoltare, in care piata interna este foarte redusa pentru a alimenta o industrie integrata si diversificata, considerentul major al crearii ZEL ar putea fi numarul mai mare de locuri de munca.

Definitii si criterii luate in considerare

dupa tipul operatiunilor executate: a) teritorii libere, ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare, impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor; b) zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau secundara a marfurilor depozitate, ceea ce permite asa-numita atragere activa a capitalului strain; dupa influenta (reciproca), la nivelul economiei nationale respective: a) zona inchisa, in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflate in apropiere; b) zona deschisa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu statul pe teritoriul caruia se afla; dupa modul de administrare: a) de catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop (cea mai mare parte a ZEL); b) administrate de statul respectiv; dupa particularitatile organizatorice: a) zone libere de taxe vamale; b) zone de comert liber: c) zone economice libere etc.; dupa natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal: a) zone libere - reprezinta enclave intr-un teritoriu vamal national, in care marfurile intra fara formalitati vamale; free shop-urile din aeroporturi sunt considerate de asemenea zone libere; b) zone bancare libere - banci, care, in contextul pietei eurodevizelor, sunt scutite de obligatia rezervei legale minime a depozitelor in valuta; c) zone libere de asigurari, caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumite tipuri de asigurari, de pilda cele pentru riscuri speciale; locul de amplasare, in: a) porturi (fluviale sau maritime); b) aeroporturi; c) alte locuri; dimensiunea suprafetei ocupate in ha; marimea suprafetei acoperite de stocare, in metri patrati. Iata cateva exemple: 11.500 mp - Curaao, in Antilele Olandeze; 14.900 mp - Monrovia, in Liberia; 30.000 mp - portul liber Mina Sulman in Bahrein (45.000 mp suprafata de depozitare sub cerul liber); 84.000 mp - Singapore (121.000 mp sub cerul liber); zona de integrare economica aflata in apropiere: a) zona europeana, care cuprinde sase mari ZEL cunoscute: aeroportul Larnaca din ins. Cipru; Gibraltar; Grecia; ins. Man - Marea Britanie; Shannon, Irlanda si Elvetia; procesele economice si politice din ultimele doua decenii au generat incercarea de creare a unor noi ZEL in zona central-europeana (Polonia, Ungaria, Slovacia) si est-europeana (Romania, Iugoslavia, Bulgaria); b) zona asiatica, ce cuprinde sapte mari ZEL, primele trei apartinand lumii arabe (portul Mina Sulman, in Bahrein; Jebel Ali Free Zone Authority din Emiratele Arabe Unite si golful Aquaba, din Iordania), iar celelalte patru, sud-estului asiatic (Hong Kong, Macao, ins. Filipine si Singapore). Un reviriment il inregistreaza in acesti ani China continentala, cu 19 ZEL (5 zone economice speciale si 14 orase de

coasta declarate zone libere deschise), iar ins. Taiwan poseda o zona libera specializata in cercetaredezvoltare; c) zona americana, care poseda cinci ZEL (Curaao, plus Aeroportul Printesa Beatrix, din ins. Antilele Olandeze; Bahama Mare din ins. Bahamas; Freeport din ins. Bermude; Panama si Costa Rica); d) zona africana cel mai important exemplu fiind aici Monrovia, capitala Liberiei. In Asia de Sud-Est sunt recunoscute ca ZEL ins. Filipine care poseda la Bataan cea mai intinsa zona libera din lume (1.300 ha) si Singapore - pentru operatiuni de pastrare a marfurilor; ambele ZEL sunt dotate cu antrepozite pentru stocarea de lunga durata a produselor. In Japonia, exista o singura ZEL tipica, in ins. Okinawa.

Avantajele si eficienta zonelor economice libere

Dintre obiectivele strategice ale ZEL in ansamblul economiei nationale (economiei tarii-gazda) sunt mentionate de regula: a) atragerea de capital si investitori straini; b) cresterea volumului de marfuri exportate si a calitatii acestora; c) valorificarea mai buna a potentialului uman si absorbtia somajului prin crearea de noi locuri de munca; d) introducerea de noi tehnologii, perfectionate si competitive; e) atragerea producatorilor unor marfuri deficitare pe piata mondiala; f) valorificarea mai buna a potentialului geografic si economic al zonei; g) realizarea unui impact favorabil asupra economiei nationale (a tarii-gazda) si regionale. Cel mai important avantaj al activitatilor desfasurate consta in scutirea de impozit pe venitul obtinut din operatiunile desfasurate in interiorul ZEL. Perioada minima este de 5 ani, iar cea maxima, de 20 de ani, pentru care se acorda scutiri de impozit. De asemenea, se mai practica reducerile asupra impozitului pe venit, reducerea totala sau partiala de la impozitare a beneficiilor reinvestite (de regula, pe 5 ani), iar investitorii straini sunt scutiti de plata impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulatie etc. Alte avantaje importante oferite de ZEL constau in: importul de marfuri cu scutire de taxa vamala, anularea controlului asupra preturilor, angajarea libera a fortei de munca, oferirea unor avantaje suplimentare privind marimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de plata etc. Eficienta economica a ZEL consta in cresteri valorice si in volum ale activitatilor economice, introducerea unor tehnologii moderne, dezvoltarea operatiunilor de import-export, producerea unor marfuri in conditii mai avantajoase. ZEL permit formalitati administrative reduse, costuri reduse pentru depozitare, absenta contingentarilor la export si import, absenta controlului asupra schimburilor valutare, precum si a unor imobilizari de capital in taxe vamale, repatrierea profiturilor.