IMG1

t44
DIAGRAME DE EFORTUR]
Doud noduri ( 1 gi 2) se leagd invariabil intre ele printr-o ba:, (Fig.2.75,a). Pentru legarea unui alt nod (3) sunt necesare doul bai. (Fi9.2.75,b). Orice alt nod se poate lega de restul ansamblului cu ajutor* a doud bare, cate trebuie sd nu fie in prelungire, deoarece ar rezurta c formd, criticd. Proceddnd in acest mod, se obgine un sistem alcdtuit dintr-o succesiune de triunghiuri (triunghiul fiind cea mai simpld figurd geometric invariabil[), care are asiguratd invariabilitatea geometricf,
proprie.
sl
h1
;K] I \_i
j.d
Fi9.2.75
Cele prezentate ne permit sd deducem relalia dintre numirul nodurilor (n) qi num[ru] barelor (6) unui ansamblu, astfel ca acesta sd f,re geometric invariabil. Rafionamentul care se face este urmdtorul: dacd se elimini primele doud noduri gi bara care le leagd,, barele gi nodurile ce se adaugd ansamblului trebuie sf, se gdseasci in raporful 2:i. Deci se scrie
tt D-t
/.
n-2 -=-
b+3:2n
proprie
(2.2s)
Relalia (2.25) exprimd condilia de invariabilitate geometricr)

a sistemului. Plecdnd de la raportul in care se pot gdsi: numirul de legdturi (b) gi numdrul de corpuri (r) putem scrie
h,:b+3-2n
(2.26)
T -:TURI STATIC DETERMINATE
t45
, ,,t. H, =0 corespunzdnd situaliei in care legarea nodurilor se face * - ':umdrul minim necesar de bare. Strucfura astfel obtinutd urmeazl - -.: f-rxatd fald.de teren prin numdrul minim de legdturi simple,
trei (r = 3). Problema realizdii invariabilitdlii geometrice se mai poate pune : ait mod. Astfel, pentru fixarea celor n noduri sunt necesare 2n ::::jn simple. Numdrul total de leg[turi este b+r. Deci trebuie sd fie
-.-: :sie
,"-
Pentru a fi asiguratd invariabilitatea geometricx proprie trebuie ca
,icutd relafia
b+r:2n
-::
(2.27)
erprimd condilia de invariabilitate geometricd Si fixare fald de
Analizdnd relalia (2.27) se impun urmdtoarele precizdri: - o legdturd in plus cu terenul, fa![ de cele trei minim necesare, i ,:: suplini lipsa unei bare. inseamnd cd r > 3 , - dacd pentru o structurd este satisfbcut[ relalia (2.27) gi r > 3 , ;;:!i3 nu are asiguratd invariabilitatea geometricd proprie. Ea devine ,: .:iabil6 geometric numai dacd se iau in considerare gi legdturile cu :- :: .11. - dac[ r =3 , se regdsegte situalia discutatd ?n legdturd cu relafia
*.1
--<
r.
. numdrul
Ca qi in cazul relaliei (2.26), plecdnd de la raporful in care se pot legdturi (b + r'.:r gi numdrul de corpuri (n) vom scrie
fr,=b+r-2n
.
(2.28)
::spectarea condifiei n,
) Q, fr, =0
corespunzdnd situatiei
in
care
i.:rea nodurilor se face prin rutmdrul minim de legdturi. Relafiile (2.25) qi (2.27) stabilesc num[ru] minim de legdruri 1::3sare pentru ca un ansamblu s[ reprezinte o structurd de rezistenld qi .- ;aracter calitativ. Ele nu dau nici o indicafie in legdturi cu modul de
i:unere al acestora. De aceea, in special la acest tip de structuri, trebuie :-:.-fuat controlul dispunerii legiturilor pentru a evita situatiile de felul .: --,r prezentate in frgura2.76.
-:
r46
DIAGRAME DE EFORTURI
ns;
bar$ in plur fatfr""fe num*rul rainim" ntrcsrar 17+3 *?.1*=*

Fi9.2.76
ritiuS
fts s
7*3 *?,*x0
2.6.3.
Tipuri de structuri articulate

se
Structurile articulate pot fi clasificate in:
alcdtuiesc dup6 regula stabilitd la subparagraful 2.6.2, in legdturd cu figura 2.75. Ele au asiguratd invariabilitatea geometricd proprie 9i satisfac relatia (2.25).
Structuri articulate simple (Fi9.2.17). Aceste structuri
L r6.L.
t t
STRUCTURI STATIC DETERMINATE
t47
Structuri articulate compuse (Fig.2.78). Stmcturile compuse junt structnrile oblinute prin: - legarea, pentru a forma un ansamblu geometric invariabil, a mai nultor sisteme simple (F ig.2.7 8,a), - suprapunerea mai multor sisteme simple (Fig.2.78,b).
Fi9.2.78
t Structuri
articulate complexe. Structurile acestea
se
::racterizeazd prin fapful c[, in general, in fiecare nod se intilnesc cel
r:tin trei bare (Fig.2.79). Modul lor de alcituire nu
respectd
:-'sulile de la primele doud categorii. Structurile complexe prezintd o r.are varietate de forme (n noduri se pot lega invariabil in t-rlreroase feluri), dar puline dintre ele reprezintd forme constructive -:-'hzate in practic[.
Fig.2.79
148
Tot in aceastd categorie intrd gi structurile care respectd regula de alcituire de la structurile simple, dar nu reprezintd o succesiune de triunghiuri (Fig.2. 80).
Fig.2.80 2.6.4. Determinarea eforturilor Pentru calculul eforturilor in barele structurilor articulate avem la indemdnd doud metode generale: * Metoda izold.'j'i nodurilor. * Metoda secliunilor.
1) Metoda
izolirii nodurilor
tn cadrul acestei metode se izoleazd toate nodurile structurii si se introduc asupra lor efectele pdrlilor inldturate. Rezult6, in fiecare nod, un sistem de forle concurente care trebuie sd fie in echilibru. Dacd structura are n noduri, b barc qi r legdturi cu terenul, numirul ecualiilor de echilibru static ce se pot scrie este egal cu 2n, iar numdrul necunoscuteloi este egal cu b+r. Cum b+r:2n, strucfura fiind static determinata. rezulll cd pot fi determinate eforturile din bare gi reacliunile. S: desprinde de aici concluzia: metoda izoldrii nodurilor este generci. valabild. Ea se aplicd insd avantajos atunci cdnd ecualiile se pot rezoh-:
pentru Jiecare nod in parte.
: - S.UCTURI STATIC DETERMNATE
149
Se pune problema de a gisi o ordine de parcurgere a nodurilor - aga fel inc6t calculul eforturilor sd se reducd la rezolvarea, pentru --:Jare nod, a unui sistem de doud ecualii cu dou[ necunoscute. - *;rul acesta este posibil ?ntotdeauna in cazul structurilor articulate : .:ipl. Se face observalia important[ c[ inainte de a trece la -::erminarea eforturilor in bare, trebuie calculate reacliunile, folosind :: -ltiile de echilibru static, in numdr de trei, scrise pentru intregul
--.sernblu.
Pentru mai buna infelegere :-rcrura din figura 2.8i.
a celor
prezentate, se considerd
?Pet
4"S
5 {&$r(; 4 c
$ind:
-u_
Fig.2.81
- Calculul reacliunilor
)rt
o; - H, *2P =0; Ht =2p

l/t :
----a-
ZM, = 0: v,'8+2P'3 -3P' 4 = 0; 2M, = o; vr'8-2P'3-3P'

- Calculul eforturilor
4
3P
+
Jl =o: Ys:
9P
T
,l
Se izoleazd nodul 1, in care se ?nt6lnesc doud bare. ::rrturile din bare sunt necunoscute, de aceea pe schema nodului : - iat ele se considerd de intindere (pozitive), urm6nd ca tipul ,:,.:tului (?ntindere sau compresiune) sd fie dat de semnul care
'.r:ltd din calcul.
150
STF
2FItilrl *Tf,fc
*l#
{
Nr,
wr, =
Lr, --ot -2P
: o; ff,: :2P (intindere)
I4,
Se trece
o,
o; Nrz =-f
t.o*oresiune)
la nodul 2 in care, degi se intdlnesc trei bare, numai in doud eforturile sunt necunoscute. Efortul din bara l-2 a fost calculat in urma exprim[rii echilibrului nodului 1.
2P
*
ftr*
{4
tlLF'=o; to
Nzq
LF, = o; 2P + Nro * N', coS d = o

*r.sin a = o; Nr, = l4 lintindere; 4
=
-3P
(comPresiune)
se parcurg
in continuare nodurile
dup[ cum urmeazd;
3P
ff**
Hr*
Nqd: -3P
LF, =o; 3P + Nou:g' ZF, =ot N:o:o
t51
14:o'
ffrr:o
- 2P -t.o, 4
Nrucosa + Nr, = o
Zrr:ot fti"
a+Nrusina- 3P=0; ffru
t5P
,rm
4
I4
I4,
=o; 3P
-E+"osa = 0 (verif,rcare) 4
= o, -Nru
-f
ri" a
=o;
*ru=-T
t? * *lrn -et
f\&{
gf
t9P
\r. -0 (verificare)
Zr, =0; T T= o (verificare)
t52
Se vede c6 in penultimul nod (6) existd o singurd bard cu eforl necunoscut (5-6), iar ?n ultimul nod (5) nu este nici o barb cu efbrt
necunoscut. Rezultd deci trei ecualii de verificare. Situalia se explicd prin aceea ci trei ecua{ii de echilibru static au fost folosite pentru determinarea reacfiunilor. In consecinfd, considerAnd cazul general, din cele 2n ecualii disponibile pentru exprimarea echilibrului nodurilor, rimdn distincte 2n - 3, cu ajutorul clrora se pot calcula eforturile din bare (b : 2n - 3). Inseamnd c[ trei din cele 2n ecuatii vor servi drept condiyii de verificare.
2) Metoda secfiunilor
Ideea metodei este urmdtoarea: dupd determinarea reacliunilor, se
po(iuni din structur[, prin efectuarea unor sec{ioniri, gi se exprimd echilibrul lor cu ajutorul celor trei ecualii de echilibru static.
rzoleazd Este evident cd prin secfionarea care se face trebuie sd fie eviden\iate cel mult trei eJbrturi nectmoscttte. Pentru exemplificare, se consideri strucfura din figura 2.82,a gi se cere sf, se detennine eforrurile din barele indicate.
- Calculul reactiunilor
)F. = o, - H, t2P =o; H, =2P T M^ =0: I/,.16+2p.3-1,5p.1.2-zP.B- P.4=0; v, =2P ,L" LM, =0, v,'16-P'12-2P'8-1,5P'4-2P '3=0; v, =2,5P
e
- Calculul etbrturilor
Se efectueazd seclionarca I-I gi se izoleaza partea din stdn-ea (Fig.2.82,b). Exprim6nd echilibrul pd4ii izolate, se pot determina efornrrile in cele trei bare sectionate. t6P 2M, =o; 2P.g-1,5P.4+2P.3+,A/* .3 =0; N*n
ZM,
=o; 2P.4+2P.3-N,.'3
= o,
=0;
",,
=T
Ia,
2P-1,5P-iy'.,. sin a
=0; n^, =T
: . ].'JCTURI STATIC DETERMINATE

a)
153
2Pt
<l
lSr
,,l t\.
t1
t.sP I ' 4.00
slap
400
,/
I*il,*
Y1$
*-"r
4,S0
{
Yg
gino(;
16Kg
4
q
ci 2P
l:"t
Fi9.2.82 Pentru determinarea eforfurilor in barele 2-4 qi 3-4 se efectueazd ";-,,onare& IIaI Gi9.2.82,c) gi se exprimd echilibrul pdrlii din stdnga.
ZM. =o; 2P.4+2P.3+ N,0.3 =o;
Nzq
t4P
I4
o, 2P -1,5P+ Nro = o;
N.o =
-!2
La scrierea sistemului de ecuafii, care exprimd echilibrul p[(ii .::.:re. se urm5regte ca acesta sd aib[ rezolvarea cAt mai simpl6; sd se :;,:5. dac6 este posibil, ecualii cu cdte o singurd necunoscutd, aga . -*: s-a procedat in cadrul exemplului precedent.
t54
Dupd cum se vede, metoda secliunilor permite determinatea directd a eforturilor in anumite bare ale structurii, fbrd a ft necesar un calcul complet, a$a cum cere metodaizoldrii nodurilor. De aceea, ea este indicat6 pentru verificarea corectitudinii calculului unor eforturi.
*<
*{<
Referitor la modul de aplicare al celor dou[ metode generale, in felul in care au fost prezentate, avind in vedere tipurile de structuri afiiculate existente, se fac urmdtoarele observalii: - Structurile simple se rezolvd cu uqurinld folosind metodele
generale, separat sau impreund. - Pentru calculul structurilor compuse sunt doud modalit6li de a proceda: + prin folosirea irnpreund a metodelor generale, * ptitt descompunerea strucfurii in sisteme simple, rezolvarea acestora prin metodele generale gi suprapunerea, apoi. a eforfurilor. - Structurile complexe pot fi rezolvate cu: x metodele generale, aplicate separat sau impreund, pentru structuri de tipul celor din flgura2.79, * procedee specifice (metoda inlocuirii barelor, metoda celor dou6 sectiuni), in combina{ie cu metodele generale. Este necesar s[ aritdm cd metoda izol5;rli nodurilor, in varianta in care se exprimd concomitent echilibrul tuturor nodurilor structurii, obfindndu-se un sistem de 2n ecualii cu 2n necunoscute, permite determinarea reacliunilor gi eforfurilor, indiferent de tipul structurii articulate, static determinatd, luatd in studiu. Modul acesta de abordare a problemei este posibil atunci cind rnijlocul de calcul de care se dispune permite tratarea generald, dar necesitd o formulare specificd, sistematizatd, a rezolv[rii, astfel incit sistemul de ecualii, care confine ca necunoscute eforturile din bare 9i reac{iunile, sd se alcdtuiascd direct.
$TR.UCTURI STATIC DETERMINATE
155
Lremple de calcul
Se cer eforturile din barele urmdtoarelor structuri articulate:
l'9.
(Fig.2.83)
tlrsn*
Ve
Fig.2.83 Rezolvarea se face cu ajutorul metodei izoldiinodurilor.
)F. =o: -H,ilo=o; Ht=lok;N ZMn :0; v,.8+r0.2,s-15.6 -15.4-15.2=0; vr =19,375kN

ZM, = o;
vn
.8-10.2,5 -15.6-15. 4-15.2 = 0; vn =
25,625k1,r
$kN
S
*1?
Nt*
-I-*
l0 + l/ro
Nro
=-l1kN
lNtt,
N',:o
+s{tnL.+ Nt3 l0krr
OA,(
t
f
tg,37sm.,
* ff,., ' 0,7809 = 0; Nro = -24,81 |frN. -10+{, +N,, -0,6247 =0; N,r:25,5kN
19,375
156
$ktSU lfct -Trtfr*4
1T\
l
i|
4Vlru,"
e*g'rinru
0; Ny =19,375kN l0 + 24,811' 0,6247 * N.,o =0; N q : -25,5kN

24,811'0,7809
N,o =
q3?5f
?s,5 *
/nrt
Hrs
_l_#.-
lO t15
- 15:0; Nze :-5,6A2kN -25,5 + N,, + N.u-0,6247 =0; Nx =29kN

19,375
Nru '0,7809
Nlt
=0; Nst =29kN N56 - l5:0,' Nse =l5kN
-29 + Nst
tx-trq#-; {r \-t t \-\

5FA; " 15
. /t - L
a,-
/'5 25"5 {'9}
N6e
., *Fl*?
5,602'0,7809-15 -N67'0,7809 : 0,' N dt = -t3,607 kN 25,5+5,602-0,6247 * Nat .0,6247 * 1y'6, = S,' = -20,5kN
STR.UCTURI STATIC DETERMINATE
157
-29 +13,607 -0,6247 * Nrn = Q,' Ntg = 20,5kN

-13,607.0,7809
15
+ N7s =
0,'
Nza = 25,625kN
qgff-ry'*
?s.ffi5
I \Ne*
-25,625 - Nr, . 0,7809 = 0; ffsq . -32,815kN 20,5+//rn.0,6247 +Nr.,o =0,' Na.ro =0
4
25,625-32,815'0,7809+Ns,ro
ff*rU
ffi
35,S*$
Ns,ro = 0
:0;
20,5 + 32,815 0,6247 =

-
0 (verificare)
f{*p*un
J{}
Ns.ro =
{H.o
ry
0 (verificare)
0 (verificare),
Mq,ro =
158
2.30. (Fig.2.83) se calculeze Se considerl structura din figura 2.83 qi se cere s[ secliunilor. eforturile din barele 4-6,3-5 9i 3-4, folosind metoda
Pentru a pune
efectueazdsecliondrile
Secliunea
11-11
in evidenla eforfurile din barele menlionate se IJ qi II-il, dupd cum se vede in figura 2'84'
LF,,=o',
ffils{
19,375
- Nro = o;
N:o = 19,375kN
Erl-*----&----f l roi" i'. n&' I "... i "'-' i tSkH lbr'+ -r*--r{I I tqs$# qi*I irs l,t irr,u5 lSkN IgX----*--**?ro
I
li
* 1$
{,'i7' 1',, i" \r ittri ::---{---:'*---\ir , *

I
$ *15 f1!
? r?s,6?g
Fis.Z.84
Sec{iunea 1-1
LM, =0; 1g,375'2+10'2,5+ Nou'2,5 =0;

ZMu = 0;
1g,375'4+10'2,5
-r5'2-
Nû: -25,5kN Ntr'2,5 :0; N:, = 29kN
N:o = -5,602kN Zo, = 0; lg,3l5 - 15 + Nru '0,7809 = 0;
159
3i1. (Fig.2.8s)
Structura este o grindd articulatd compus6. Rezolvarea se face milizdnd impreund cele doud metode generale.
LMru =0; I\ -12-16.10,5 -16 -9 -16.7,5-16'6 : 0; vt = 44kN ZM, =0; vr'r2-16.6-16. 4,5-16.3-16.1,5 : 0; vrc =20kN
Ein*( c ff,3$gg
tn*& v,46ffi4
Fig.2.85
.41;
l*
44
+ Nrr. 0,5039 = 0; Nn =-87,32kN N,, +/y',r.0,8638=0; Ntz =75'43kN
75,43
+ Nro = 0;
Nzq
:75,43kN
Nr, -
16 =
0; Nzz =l6kN
160
s?,gz
87 87
ptq,
116
s/*"
,32'0,8638 ,32'0,5039
Nro '0'8638 + N" '0'8638 = 0 0 ' 16 - N34 '0'5039 * N:' 0'5039 =
Nt+
= -15'87kN; Nrs = -jI'44kN
Seconstatic6,trecAndlaoricaredinnodurileurmdtoare(4sau5) intAlnesc trei bare cu efon gi izolindu-le, in nttu" dintre ele se necunoscut.Pentruinliturareaacestuiimpedimentseapliclmetoda
sec{iunilor'
se rzoleazd Partea otn efectueazd seclionarea 1-f 8 se de momente in raport cu Punctul stflnga secliunii 9i din ecuafia calculeazd Nss ' Astfel,
se
d =6'0,5039 =3,023m
44.6
* -16'4,5 -16'3- 16'1,5
Nss ' 3'023 = 0; Nss = -39,69kN
Se poate acum izola nodul 5'
.'3Er6S
${
71,e
Nsr' 71,44.0,8638 -39,69' 0,8638+
71,44'0,5039
Hq:t
0'8638=0;
Nst =-31'7SkN
-39,69'0,5039-Nr,'0'5039-N+:
=0;
Nqs
=32k\
--- . CTURI STATIC DETERMINATE
161
1s,87
71*z
7N
d.
I,r
{,6
-15,87'0,5039-16+ 32+ Nor.0,5039=0; Nn -15,43 + 15,87 .0,8638 * N+t .0,8638 + iy'ou :0;
l,*g"l
= -15,88f,4/
Nqe
=75,43kN
75$3 -75,43 +N,,,. =0; ffos :75,43kN

Nu,
16
:0;
N67
=l6kN
st
15,S9
31,75 .0,8638 + 15,88 .0,8638 15,88 . 0,5039
1S
*ft
''?g
*
-
-31,75. 0,5039
Nrr.0,8638 : 0; Nzs = 47 ,63kN l6 + 47 ,63 .0,5039 = 0 (verificare)
Ng ro
39,69.0,8638 +ffn,,r'0,8638 39,69.0,5039
=0; Ns,, = -39,69kN

ffss = 40kN
Nrn
- Nn.,, '0,5039 = 0;
t62
n*$
18
47 ,63. 0,5039
*t,'ls
16 + 40 + N*,,r
'0,5039 = 0; Nr,,, = 0
Nr,,o = 0; ffr.,o = 34,29kN -75,43 + 47 ,63 '0,8638 * N*,' r '0,8638 *
lFtrort
s4i?p
-34,29 * N,0,,,
N'0.,, = o
&
r{r*;lr
- 0;
Nro,,z
= 34,29kN
Hr,tt
N,,,,, .0,8638 * N,,,,, .0,8638 = 0 N,,,,, .0,5039 - N,,,,, '0,5039 = 0
N,t,tz=N,t,tr=0
39$*
ryffi_
,_
* -Nrrr* Hre;tr '-lrrl:
Ntr,t, = o
39,69 + N,r,r, =
0;
N,r,r, = -39,69kN
163
s{as
N,r,r, = o
&"-"' ffi
Nrr
rr
fi*;la
-34,29
* Nrr,ro - 0;
Nrz,rq
=34,29kN
H'tryx
3*,fr*
ffr,,,, = 0
-34,29
*ofu
Nro,ru
- 0;
Nrq.ra
= 34,29kN
Nts,t6
39,69
*N,r,,o = 0i
Nrs,ro
= -3g,6gkN
34,ru
-
rh@
If20
j}$,sg
34,29 + 39,69. 0,8638 = 0 (verificare) 20 -39,69. 0,5039 = 0 (verificare)
I
),
t64
2.32. (Fig.2.86)
2.,F,:0; - H, +20 =0; Hr:20kN LMn =o; Vr'8 +20'2 -30' 6 - 30' 4 -30'2 = 0; ZM' =o; V".8 -30. 6- 30' 4 -30'2-20'2 = 0;
Vr
Vs
= 40kN
= 50kN
?rst
?n*
zry
0 .7
sin o,:cos u :
I-**
qi o
rezolvdrl
sinB:0.4472,
cos B :9.3940
07 ,
Fig.2.86
Structura este o grinda articulata complexd folosind, impreun[, metodele generale.
-20 + Nr:
:0;
N,, = 20kN
Nrrt40=0; Nrz=-QkN
)-,mt =0,' 40'4+20'2-30'2+Nou'2=0; Nqo = -70kN Lpt, = Q; 2o .2 + 3o .2 + Nr, .2 = o; ff:s = 5okN
Lr,
o,' 40-30- Nrrsin p
:o;
Nzs
=22,36kN
ffrr
w
Nro -70
=0;
Nz+
=-70kN
ff:+ =0
ffr,,*
-70 + 22,36cos B + N^ sin a = 0; 42,43kN 40 - NB cos d - 22,36 sin p = 0 (verificare)
20
- 42,43sin a + 50 = 0 (verificare) 42,43 cos a - 30 = 0 (verificare)

20
r66
70trNm
tHg*
70+Nu, =g' Nor = -70kN
Nru =0
..m*q1n#..r*
ilr-u
f{nr
22,36sn P -30 + Nr,,o sin B = g' Ns,ro = M,72kN - 50 - 22,36 cos B + Nr.,o cos B + Ns, = 0; Nv =30kN
ffr*
70+{,,0:0;
Nr, =o
Hffs
Nt$
Ns,,o =
ffi
-70kN
-30+Nr,rosin
a=0;
Nz,ro = 42,43kN
30 + Nr.,o cos
a + N-,, =
0;
Nrn = 0
STR.L
CTURI STATIC DETERMINATE
t67
"{:*
,%.,0 + 50 =
0;
As.ro
-50kN
rrm*
{+44X lSu
- M,72cos B - 42,43 sin a = 0 (verificare) 50 - M,72 sn B - 42,43cos a = 0 (verificare)

70
l"-r3. (Fie.2.87)
rFig.2.87,a).
Structura reprezintd un cadru qi se cere ca, folosind metoda sectiunilor, sd se determine eforturile in barele indicate in fisurd
L-v o =0, vB.12-36.6-60.4-60.2-20.6=0, va =55kN EMu =0, t/A.tz+20.6-30.12-60.10-60.g-30.6 =0, vo =l25kN f r. = o, Ho-zo=0, Hn:2okN
Exprimdnd echilibrul pdrlii din stdnga secliunii
I - I , oblinem:
LMo -ve.6+
Lu, LF,
+20.r,25 -30.6 -60.4_60.2+ N".r,25 v,t . 4 + H o .6 +20 .1,25 -30 .4 - e .2 - N"d, :0

H n.4,J5
:0
=VA -30-60
sin
- 60 -
Nbsn y
+l/" rin a = 0
skt
a : 0,1843, cos a = 0,9829 , dr :0,5(2 + 1,25)cos a :1,597 m
y:
0,5300
168
a' b si c: Rezulti pentru eforturile din barele
N" =-264kN' Nt =35'6kN' N" =238kN
Fig.2.81
oblin exprimind echilibrul p64tt Eforturile din barele d' e qi /se din stdnga a secliunii II - il '
LMu - v,t'r+
o'2+ N o'1 = o
f-tt,--HA'4+Nrd,=o Zv^:N"dr=o
sn
p:0,4'72,
-l65kN,
dz = 4sin No
No =
-0,
F =1,789m Nf =M,75kN
].LCTURI STATIC DETERMINATE
r69
* Calculul sistemelor
compuse prin descompunere in sisteme simple
Structura compusd din figura 2.88,a este oblinutd prin -:rapunerea peste barele unui sistem principal simplu (Fig.2.88,c), a -:,-.r sisteme secundare simple, ale cdror reazeme coincid cu nodurile
'
:ernului principal (Fig.2. 88,b).
Fig.2.88
:-
Dacd se urmdreqte modul de alcdtuire al acestor strucfuri, -'sebesc trei categorii de bare: - bare care fac parte numai din sistemul principal, - bare care fac parte numai din sistemul secundar,
- bare care fac parte
se
din ambele sisterne.
170
Calculul se efectueazd in felul urmdtor: - se considerd sistemele secundare incdrcate cu forlele care le sunt aplicate direct, gi se rezolv6, - se considerd sistemul principal incdrcat cu fo4ele care ii sunt aplicate direct gi cu acfiunile transmise de sistemele secundare, 9i se rczolvd, - se calculeazd eforturile finale, prin suprapunerea efectelor, in concordan{d cu clasificarea anterioard a barelor. Exemplu de calcul
23a. (Fig.2.89)
Structura se descompune
qi sistemul secundar (Fig.2.89,c).
in
sistemul secundar (Fig.2.89,b)
l?s,?Sld'l
It6i25kS{
t1
i3*,lE*itf't
Fig.2.89
Int-nrgl*r
:RUCTURI STATIC DETERMINATE
t7l
Pentru determinarea eforfurilor s-a folosit metoda izoldrli

."'durilor, iar rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 2.7.
Tabelul2.7
Bara
Sistem secundar
0.00 0.00 0,00
Eforfuri Sistem orincioal

-53.92
1R 1?
| -2 1-3 z-)
1A
Sistem comous -53 q?

38.12 0.00
-51 q7
0,00 0.00 0.00
3
-s1 q2
0,00 0,00
3-5 3-6
8.12
38.
t2
32.70
32.70
4-8 5-6 6-7

6-10 7-8 7 -9
7
-6t.25
0.00
-40,66
-6r.25
Y'70
7)
-70
))
))
10 10
18.56
)R'75
-32.50
5.30
45.62
74.37 22,10
-1)
-64.52
so
-t0
510
-64.52 22.98 -87.50
8-9
9-10 9-11 ))
-1?
qR qR
-64 5)
l0-ll
16.25
L\
6,)
6t.87
* Metoda izoldrli nodurilor in formulare matriceal[
cadrul acestei formuldri se analizeazd mar intdi bara, ca : :lreflt component al structurii, iar apoi se realizeazd asamblarea .::cturii, prin legarea barelor in noduri. Structura se raporteazd la un sistem general de axe (Fig.2.90,a), ',.i de care o barl curentd fr este definitd prin coordonatele (x,, y,), (*i, yi) - : extremit[{ilor sale.
in
t72
Bara. Se opereazd cu eforturile de la extremitbfi, care se considerd (i . i) . pozitive in sensul i -+
*f
Fis.2.90
Dacd se expriml echilibrul
barcirczultd
N,
sau
+N;
=O
N,:-Ni
Pentru simplificarea trat[rii se opercazd cu efortul Nn din bard (k este bara curentd), considerat pozitiv dacd este de intindere. in aceste condilii vom putea scrie:
N, = No,
ceea ce inseamnd
-+ N,=-N--
cite o singur[ necunoscutd pentru fiecare bar6.
t73
Asamblarea structurii impune ca elementele fiecdrei bare s6 fie erprimate faf6 de sistemul general de axe. Astfel, cu notaliile din figura l-90.c. se scrie:
= Nocosao Ert = Nosinao

Erk
cosd
=-
x,-x,
It
t=w
o
sina
v,-v,
-t
Folosind scrierea matriceali rezultd,

lE
lE*)
*l =i cos a,"fffo
I
I
LSmak
Eo:
Dac[ ne referim la capbtul
AoNo
(2.2e)
albarei, vom scrie (2.30)
-Er' = -AoNo
Structura. Asamblarea structurii, din punct de vedere matematic, in exprimarea echilibrului static al fiecdrui nod. Pentru barele care mstd
int6lnesc intr-un nod, acesta poate
fi
capdt
sau capdtj.
t74
Dacd se considerd exemplul din figura 2.90,a, echilibrul nodului 5 se expriml astfel:
-(u
- E rn - E,i)+ P,, = o -(t, t E r, - E r, - E r,)+ Pr5 = o

ro
a Ew
Semnul minus apare datoritd faptului

considerate ca acfionAnd Pe bare. Exprimdnd matriceal, r ezultd
cd eforfurile
sunt
l7:,1. lI':rl
sau
I?:,1 I?;l {1, }

(2.3r)
Eu+Er-Eh-E,:P,
iar apoi
AoNo+ArNr-ArN^-A,N,:P,
(2'32)
Cdte o ecualie matricealS de forma (2.32) se scrie pentru fiecare nod al structurii qi se obline sistemul de ecuafii liniare
AN=P
ln care:
(2.33)
-A
este matricea coeficienfilor necunoscutelor
gi rezult[ prin
asamblarea matricelor Ar ale barelor, - N este vectorul care conline eforturile
-P
l/r din bare qi reac{iunileeste vectorul care con{ine perechile de componente ale
forlelor aplicate pe nodurile structurii. ' Sistemul de ecualii (2.33) se rezolvd 9i se obline solulia
: A-tP
(2.31t
$-,T.L CTI-,IRI
TATIC DETERMINATE
175
Folosind formularea datd a fost intocmit programul de calcul ST-{RDETP, in limbaj FORTRAN,prezentat in Anexa l.
Lxesrple de calcul
Se cere sd se determine eforturile din barele structurilor:
55-
(Fig.2.91)
s,
lr$nr
?r0m
Fig,2.9l
Structura este o grindd complexi cu zdbrele. Rezolvarea se incepe prin raportarea ei la un sistem de axe. Se face apoi numerotareanodurilor ;i a barelor gi se indicd, pentru fiecare bard, sensul de parcurgere (Fig.2.91,b).
r76
DIAGRAME DE EFORTURI Se remarcd faptul cf, au fost evidenliate qi notate gi
leglturile
cu
terenul. Coordonatele nodurilor sunt:
Nod
Coord.
X
-l
I
0 0
2 0
")
4
J J
1
a
6 6
.L
8 0
9 6
I
6 0
-l
lru =
lr, :6,324m
lr., = lû =3,162m Pentru fiecare bar6, se calculeazd cosar gi sina*.
Bara
a
i-->j
tl L-L 1n I -J
Nod
cosak
0,0000 1,0000 0.9486 0.9486 0,9486 0.0000 0,9486 1.0000 0,0000 I,0000 0,0000 0.0000
sina r
1,0000 0.0000
b d f
o
,){ 2-4 3-4 4-6

3-5 f-o | -1 1-8 5 -9
1-6
0,3r62 -0.3r62 0.3162

I,0000 -0.3162 0,0000 r.0000 0,0000 1.0000 -1,0000
l,
Se trece acum la alcdtuirea sistemului de ecualii.
$TR.UCTURI STATIC DETERMINATE
11',7
Rezultd
0 -1 -1 0
0
-0,949
-0,316
10 01
-0,949 -0,949 0.316 - 0,316
0
No
0
0
Nc Nd
15 0
I
1
-t
0
N.
-l
0,949 0,316
0,949
0
Nr
MNh
-40
0
0
-0,949
0,3
l6
I
0
0 0
lYt
0
0
-0,316
-1
0
M,
N,t\ I
'-
0,949
0,949
0 0
0,3t6
0,316
Se rezolvd sistemul de ecuatii $i se determind eforhrrile din bare

qi reacfiunile.
No
Nb
35,00
- 45,00
63,25
N"
Nd
'e
47,44
63,25
Nf
NNh
40,00
-63,25
N,
- 45,00 - 40,00
15,00
Nj
N,-
15,00
Nt
-25,00
i78
2.36. (Fis.z.92)
Fi9.2.92
Structura este consideratd inc[rcatd corespunzltoare celei de a doua ipoteze

intrerupte.
in
doud ipoteze, foriele
fiind marcate prin linii
Pentru calcul s-a utilizat programul STARDETP. Numerotarea nodurilor, a barelor gi a leg[turilor cu terenul, precum qi sistemul de referinld ales sunt indicate in figura 2.92,b.
Rezultatele obtinute in urma
STRUCTURA
rulirii programului
9
de calcul
NR:
NUYARUL
NUMARUL
NUMARUi LEGATURILOR SIMPLE CU TERENUL NUMARUL IPOTEZELOR DE iNCARCARE
NODURILOR BAF.ELCR
15
3
r79
COORDONATELE NODURILOR
NODXY I 0.00 0.00 2 0.00 1.50 3 2.AA 2.54 4 4.50 3.00 s 7.00 2.54 6 9.00 1.50 7 9.00 0.00 8 6.00 0.00 9 3.00 0.00 i0 -1.00 0.00 11 0.00 -1.00 L2 9.00 -r.00
:POTEZA DE INCARCARE
1
NOD i
2 3 4 s 5 7 8 9
PX 0.00
2A
PY
.AA 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0.00 0.00
-30.00 -45.00 -10.00
0.00 0.00 0.00 0.00

BARE EFORT
EFORTURILE
DIN
3ARA
CAPATJ
CAPATH
2 3
4
11 22 33 44 55 66 1L 88 91 10
fi
-81.389
-II4.128
-7L 4 .1 28
5
6 1 9
-7 4 .846
-66.945
-82 .66'l
/q o1?
I I
2 J 6
8
-1 4 .661
9 9
79.815
125 :3 :4 15
-63.155
14
-6't.348
109.018
.846
19.286
REACTIUNI
:EGATURA CAPATJ
CAPATH
10
REACTIUNEA
16
r7 18
1 1 1
li
L2
20.000 -44.122 -44.218
180
IPOTEZA DE INCARCARE
NOD
PX
PY
1 2 3 4 5 6 7 8 9
0.00 0 .00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

EFORTURILE
0.00 0.00
0
.00
0.00 0.00 0.00 0.00 -40 .00
-40.00
DIN
BARE EFORT
BARA CAPATJ
CAPATH
2 3
4
11 22 33 44 55 66 1I 88 91 10
AI
5 6 1 9 9
-16.000 -17.888 0.000 0.000
-17.888
-1-6.000 61.200 32.000
61 .2AA
I
2 J f,
O
rz
lJ
14
tf,
I
J
9 8 9 8 5 1
17.888 60.378
60 .31 1
r7.888
-"7r.351 -1 r .351
REACTIUNI
LEGATURA CAPATJ CAPATH
REACTIUNEA
I6 I1
18
1 I 112
10 11
0.000 -40.000
-40 .000
181
2.6.5. Structuri articulate simple (grinzi cu zitrrele) ac{ionate de forfe verticale Elementele componente ale unei grinzi cu zibrele sunt:
'
x talpile (superioard gi inferioard), care pot fi
paralele
sau
: -:lale, * zdbrelele: diagonalele (bare inclinate)
qi montanlii
(bare
"
:*::i3). in cazul in care o grindd cu zdbrele este incdrcatd cu forle :'*::.e. sifualie particulard dar foarte des intdlnitd ?n practicd, este
::-.: sistematizarea rezolvdrii strucrurilor simple cu zdbrele, in sensul :i unor expresii pentru efornrri. Fie grinda cu zdbrele din figura 2.93,incdrcatd cu for{e verticale r" :.:i t[lpii inferioare. Ne propunem sd gdsim expresiile eforturilor . - :,:eLe 4 - 6 (talpd superioari), 3 - 5 (talpi inferioar[), 4 - 5 . -- ::ld), 5 - 6 (montant). Se considerd grinda atagatd (definitd in cadrul subparagrafului " - : :: se traseazi diagrama de momente incovoietoare (Fig.2.93,b). Penffu determinarea eforturilor in barele tllpilor gi in diagonald se ,iii:: -: :retoda secliunilor. Astfel, efectudnd sec{ionarea I-I qi izoldnd
-- - - ::n stanga, se scrie:
\-.11,
Se
=0'
N.ohrocosdrh +V,x,
V,0
- Pr(rr-xr)=
P,
;tie cd V, = 2,0 gi atunc i
x, -
(", - *r) = M!
3.ezultd Nouhrucosrz46+
M! :g
rY+6
^r = -
M: h-"at,,r,
(2.3s)
r82
LMo =0; - Nrrh.ocos

Dar V,
Pt, +Vrx, =0
Vro
$i
Vro
x, = 14!
Se obline
A/ tt l5 -
M:
hrocos
(2.36)
P*
i
v,f #eql
Pr
lPr
F7
'11
?.t
P1r
,i
'{"
\.
r\) \rt
I\I l\.
I t
1
**.*---Yl
ilcrl
I
ffi
Fig.Z.93
183
Relafiile (2.35) qi (2.36) se mai pun $i sub forma:

Nou cos &46
=
:
(2.37)
(2.38)
ly'r,
cosfl,
hro
)f, :
de unde
O; i/ou
cos dos
Norcosy45+{, cosfl, = 0
(2.3e)
sm
[r r\,.
COS
i/n. =
M: M: -hru hro
(2.40)
rriind
Efortul din montant se calculeazd izolind nodul 6 (Fig.2.93,c) 9i o ecuafie de momente in raport cu nodul 7.
ZM, =0; -Nru(", -"r)de unde
Nouhrr,cosrz,46+ Nurhrrcosdu, = 0
(2.4r)
Expresiile stabilite aratd cd, eforturile din bare se determind in fucfie de momentele incovoietoare ce iau nagtere pe grinda atagat6. Ele pennit un calcul mai ugor al eforturilor gi ofer[ posibilitatea aprecierii irfluenlei formei tilpilor asupra acestora.
r84
2.6.6.Influenfa formei tllpilor asupra eforturilor din bare

Considerdnd canrJ incdrclrilor verticale, se aratd, in cele ce urmeazd, caracteristicile de comportare ale cAtorva grinzi cu zdbrele folosite des in practic6. a) Grinda cu tllpi paralele (Fig.2.9a)
''d
f';
#
Fi9.2.94
x"
r . RUCTURI STATIC DETERMINATE
185
Eforturile in barele tllpilor se calculeazd cu relatiile:

A/
M:
h
+o
(2.42) (2.43)
"15 -
Ar
M:
h
Intrucdt h = ct., ordonatele diagramei

, .rltrplicate cu
M0 a ginzli
atagate,
;, n'
dau chiar mdrimile eforturilor. Rezultb c6, vaiatia
.:ornrrilor din aceste bare este asemenea variafiei ordonatelor diagramei '.1t . in consecin!6, pentru o grindi cu zdbrele simplu rezematd,,eforturile :: barele tdlpilor cresc de la extremitdfi spre mijloc, bara cea mai ',.licitatd fiind cea opusd nodului aflat in dreptul ordonatei maxime a :'.agramei Mo. Pentru eforturile din diagonale se oblin expresii simple exprimdnd :.'hilibrul pdrlilor din stdnga secfiunilor, prin ecuafii de proiec{ii pe ,:rtical[. Astfel:
-LP, - ff., snt yo, :0 V, -Lp, * Nru sin 7ru : 0

V,
I-I - sec{iunea II - il _
- secliunea
(2.44)
(2.4s)
;i deoarece Vt =Vru , relaliile precedente devin:

Tf,
Nrrsxt
yor:0
(2.46) (2.47)
5
Tlu+Nrusin1ru =0
-;rde primii termeni reprezintd fo(ele tdietoare intre nodurile 4 :espectiv 5 - 6 pe grinda ataqatd. Rezultd apoi:
7-o r
di
'\45A/
stnTqs lsa
mO
(2.48) (2.4e)
"56 -
sn
Tsa
186
Se observd ca eforfurile din diagonale se determind folosind diagrama Z" oblinut[ pe grinda ataqat6. Astfel, pentru grinda cu zdbrele simplu rezematd, eforturile din diagonale scad, in valoare absolutl, de la extremitAfi spre mijlocul grinzii. In ceea ce privegte semnele, eforhrrile din diagonalele descendente spre dreapta au aceleaqi semne cu diagrama T" , in timp ce eforfurile din diagonalele ascendente spre dreapta au seffu'le contrare diagramei fn . Expresiile eforturilor din montanli se stabilesc prin secfion[ri ca in figura 2.94,c. Spre examplu, pentru montanlii 5 - 6 qi 9 - 10 , rczultd:
L/.-)'P +N". =0 ':F L-l V. ->'P -l/",^ :0 'l elu Z-/-J

'|
-sectiunea
t-l
(2.50)
- sectiunea
II - II
(2.51t
Termenul
V,-ZPj:V,o -LPt
reprezintd forla tiietoare in
dreptul unui anumit panou, pe grinda atagat[, dupd cum forlele sun: aplicate pe talpa superioard sau pe cea inferioard. Oblinem deci:
- for{a pe talpa superioard
Nrn =
-41
Si No,,o :
Il.',
TO
(2.51
- forla pe talpa inferioard

fr jo =
-0 -Isl $t /Vo.,o :
1-o
(2._ii
Eforturile din montanli au semne contrare efodurilor Z" ca:.: montanlii sunt cuprinqi intre diagonale ce coboar[ spre dreapta gi.aceleagi sefirne cdnd montanlii sunt cupringi intre diagonale ce urci sp:. dreapta. in montanlii de capdt qi in cel central (l-2, 13-14, 7-\ eforfurile sunt egale cu fo4ele aplicate (izolarea nodurilor 1, 13 qi 8). Din cele prezentate rezultl cd determinarea eforrurilor in bare.. grinzi cu zdbrele cu tdlpi paralele se face cu ajutorul relaliilor (2.'1unei (2.43), (2.48), (2.49), (2.52) qi (2.53), cunoscdnd diagramele M0 Ei ' obqinute pe grinda ata$at1. Folosirea diagramelor M0 gi fn ne peftli-: s6 stabilim de la inceput modul de varialie al eforturilor, precum qi natr::
acestora.
$[N* CTL:RI STATIC DETERMINATE
t87
b)
Grinda cu o talpd parabolicd (Fig.2.95,a)
Fig.2.95
Pentru
a pune in
evidenfd elementele specifice privind
nnnportarea acestei ginzi, se considerd canil particular de incircare cu o llma uniform distribuit[ pe intreaga deschidere. Deoarece transmiterea :ncarcirii se face indirect, in noduri, diagrama M0 va fi mdrginitb de un ;onrur poligonal cu vdrfurile pe o parabold. Dacd qi nodurile tdlpii zuperioare se afld pe
o paraboli, rapoartele
i,{ !jj-, in dreptul oricdrui
ni
::ontant
i,
sunt constante. Considerdnd un panou oarecare i Mf;

hk
:forturile din barele corespunzdtoare panoului au expresiile:

,Vl, cosa J^ = ,,. t^
I
r,
(2.s4) (2.ss)
J Afr lY i,, -^+ ---LL
,MI
hi
N?, cos
, ,,. ='f hk
-'lhj
=,
(2.s6)
188
Din aceste relatii se desprind urmdtoarele concluzii: - proiecliile pe orizontala ale eforturilor din barele tblpii superioare sunt constante; valorile eforturilor sunt mai mari in barele de la extremitdllle grrnzli qi mai mici in cele de la mijloc, - eforrurile din barele t[lpii inferioare sunt egale intre ele' - eforfurile din diagonale sunt egale cu zero, - eforturile din montanli sunt nule, dacd incdrcdrile se aplicd pe talpa superioard, gi egale cu mdrimile forlelor corespunzdtoare din noduri, dacd inc[rcdrile acfioneazdpe talpa inferioard. Structura din figura 2.95,a se comportd ca un arc cu tirant. Diagonalele sunt inactive, iar montanlii servesc la transmiterea in talpa superioard a incircdrilor aplicate tdlpii inferioare. Dacd inclrcdrile sunt oarecare, in diagonale iau nagtere eforhrri, dar valorile ior sunt in general
reduse.
c)
M"
Grinda cu o talpd triunehiulard (Fig.2.95'b)
Deoarece ?n[llimile montanlilor au varialie liniard, iar diagrama este marginita de un conrur poligonal, rapoartele
Yl .,... d. tu h,
k
.
mijlocul grrnzli spre extremit[fi. Dacd ne referim la un panou i expresiile eforfurilor din bare sunt:
"My l/i* cosa i,, =-.L

l'l
(2.51\
t
, ]\rr - M,: ' nj

N
,?o
(2.58)
cosy,o =
Mi _M: h, h,
LI
(2.se\
Analizdnd relatiile (2.57), (2.58) qi (2-59), rezulti: - eforturile din barele tdlpilor scad de la extremitdli spre mijlocui grrnzli,
diagonalele descendente spre interior sunt comprimate, iai valorile eforturilor sunt mai mari in barele de la mijloc.
: , ?I-CTURI STATIC DETERMINATE
t89
2.7. SISTEME
MIXTE
2.7.1. Caracteristici
Un sistem mixt se definegte ca fiind o structurd de rezistenld ::r:utd prin imbinarea a doub sisteme diferite, aflate in interacfiune. ::-:lre dintre cele doud sisteme poate prelua singur incdrciri, ins6 din ., 'e ngidit[lilor insuficiente ele sunt imbinate, rezultand o strucfurd cu
-
::rportare avantajoasd din punct de vedere static.
Fig.2.96
190
cele ce ufineazd vor fr analizate numai sistemele mixte care imbind avantajele arcelor (distribufii ralionale ale eforfurilor) cu cele ale sistemelor liniare (care asigurd posibilitatearealizdrli cdilor de deplasare ale convoaielor de forte). Aceste sisteme sunt specifice structurilor de rezistenfI ale podurilor gi au ca elemente componente: arcul, grinda (care formeazdtablierul) gi montanfii de 1egitur6. Dupd pozi\ia relativd a girnzli gi arcului, sistemele mixte se impart in urmdtoarele categorii: - cu calea jos (Fig.2.96,a), - cu calea sus (Fig.2.96,b), - cu calea la mijloc (Fig.2.96,c). O categorie aparte o formeazi sistemele suspendate, cu grindd de rigidizar e (F i9.2.9 6 d) . Cele mai simple sisteme mixte sunt grinzile consolidate, numite grinzi armate (Fig.2.97,a), cu elemdnte inclinatele solicitatela intindere, respectiv grinzi macaz (Fig.2.97,b), cu elemente inclinatele solicitate la compresiune.
in
Fi9.2.97 cdteva variante posibile de alcdtuire a sistemelor mixte, iar in figura2.99 sunt desenate schematic cAteva poduri mai importante rcalizate ca structuri mixte.
in figura 2.98 se prezintd,
_.
- CTURI STATIC DETERMINATE
191
*l
re
db
l
Fig.2.98
Fi9.2.99
t92
Dupd cum se poate observa, in mod obignuit, aceste structuri se realizeazd ca static nedeterminate. Aici se vor analiza insd sistemele mixte static determinate, utilizate mai rar, dar folosite ca sisteme debazit la rezolvarea structurilor static nedeterminate. Spre exemplu' sistemele din figUrile 2.97,a,b sunt o datd static nedeterminate qi pot fi transformate in sisteme static determinate prin introducerea cAte unei articula{ii in grtnzlle de ngrdizare re spe ctive (F i g. 2. 9 7, c, d).
2.7.2. Sisteme mixte cu grinda de rigidizare
la partea inferioari
1) Grinda de rigidizare cu inimd plind. Sistemul o datd static

nedeterminat din figura 2.I00,a este incdrcat cu forle verticale.
Fig.2.100
Izolind nodul curentT @ig.2.i00,b) qi exprimdnd echilibrul lui

renrJtd'.
,cosa, - Nr*,cosar*r = 0 Nj + Nrsina, - {*,sin a i*r = 0

N
(2.60t
r93
Se face o seclionare completd verticalS i - i in sistem gi se tzoleazd por{iunea din stdnga (Fig.2.100,c). in punctul i' , care aparline barei 7_Q, situat pe verticala lui i, eforful N i se descompune in
"-omponentele Nrcosa,, orizontald, Je proieclii pe orizontald se obline
N rcosa,
si inlocuind
qi l/rsina,, verticald. Din
ecuafia
- -H
(2.6r)
in relaliile (2.60), rezultd eforrul din tirant

N'i = H(tga i
tgd j*t
(2.62)
Rezultatul ob{inut aratd cd eforturile din barele arcului sunt de .-ompresiune, iar cele din tiranli sunt de ?ntindere. Calculul efornrlui M,, din secliunea i a grinzii de rigidizare, se :ace scriind ecualia de momente in raport cu punctul l, pentru porliunea rzolatd. Astfel
vox,
-trr( ", - ao )* (Nr.oro, )r, - ,,

A
=o
(2.63)
uar yAxi-tA Ipr(", secliunea
ao) =
M! ,
adicd'
momentul incovoietor din
i a grinzii
atagate, gi atunci, folosind
rel4ia (2.61), se obline

(2.64)
M'
M! -
HY'
Ecualia de proiecfii pe verticald se scrie

i
Vo
-LPn -T, r N,stna, =0

A
(2.6s)
194
Dacd se line seama cd

sectiunea
vn-Zpo =T'o ' adicd forla tdietoare
din
i a gnnzliataqate, rentltdpentru efortul

T,=T,o
I
(2.66)
-Htga,
sau
T,
| = cos al (4.0 .o. a, - H sn a,)
(2.67)
Relaliile(2.64)qi(2'67)antdc|expresiileeforturilorM,giT,
sunt similare celor obfinute pentru arce' H se pot cele prezentate evidln\iazdfaptul cd, dac6 se cunoa$te , mixte' determina eforturile in orice element al structurii --' ._ sistemelor mixte static determinate (Fig'2'100,d)'
i;
cazvl
componentallrezultddinecualiademomentincovoietornulin
artrculalia C,
Mc = MZ - Hf =0
de unde
H
2)
=-*
J
MY
(2.6s
. Grinda de rigidizare Poate : Eforturile in barele sale se determfi o gri"aa ,"ulrrutd'gi 1,rY valoaree "usec,t-iunilor"",aarele. dup[ ce a fost calculata --^l^^--(Fig.2.101), pri, -""aa componentei H , cu relalia (2'68)' de momen:* Astfel, pentru efortul din bara 3-5 ' se scrie ecualia asupra po4ltl:--: in raport cu nodul 4, considerand fo(ele ce aclioneaza din stdnga a secliunii I - I'Rezult[
- Hy*)
(? 6.
I'T , _ .URI STATIC DETERMINATE
195
Efortul din bara 2 - 4 a tdlpii superioare se obline asemdnltor,
N:*=
-+=-l(r:-Hy3) nn
(2.70)
Fig.2.101
Este important sd observdm cd, in timp ce la arce
este ordonata
i,:ir
-.
*r mdsurati de la linia nagterilor, in cazul de fa16
:rstanta pe verticald de la nodul 3 la axa arcului. Ecualia de proiecfii pe verticald permite determinarea efornrlui -:: :..r_qonal6. Astfel, dacd ne referim labara 3 - 4, vom scrie
ly'-,+
:;
/: , spre exemplu,
-+ strrQ
TI,\
sffrQ
2.7
.3, Sisteme mixte cu grinda de rigidizare la partea superioar[
1) Grinda de rieidizare cu inimd plind. Sistemul real (Fig.2.101,a)
datd static nedeterminat. Din exprimarea echilibrului grinzii de j,,zare, printr-o ecualie de proiecfii pe orizontald, rentltd c[ eforrul , .. in ea este nul.
::
196
Pentru simplificarea calculelor, reacfiunile
R, gi R,
se consider[
alunecate pe suporturile 1or, in punctele ,4" qi B" (Fig.2.l02,a). in noile pozilli acestea se descompun in componentele VA,, 9i H , respectiv Vu, qi H
.
bt
ffii
,Mx
Fig.2.I02
Mai departe
se va
lucra cu componentele totale:

(2.7?,
=Vt'*Va" Vn :Va'-tVn"
V,r
care se determind ca la grinda simplu rczematd.
Exprimdnd echilibrul unui nod (Fig.102,b),

sistem de ecuafii:
N ,cosa.,
se
obline urmdtorul
- ff7*lcosdr*r
=0
Nj - {sinsj
+ Nj*rsin a 1*y = 0
t97
Printr-o seclionare completl vertical[ I - i , se izoleazd o por{iune Fig.102,c), clreia i se exprimd echilibrul. Din ecualia de proieclii pe :tzontaldrentltd, relafia (2.6I), care combinatd cu relalia (2.73), conduce
,: exoresia
N'i
=-H(tEai -rro,u)
(2.74)
Se constatd cd atdt eforturile din barele arcului cAt si cele din :,:e1e verticale sunt de compresiune. Ecuafiile de proiecfii pe verticald gi de momente in raport cu :.::rcrul i, scrise pentru porfiunea izolatd, sunt:
,^ -1n -7, *ly'rsina,

V.ox,
=o
- /.P^( x, - a,, ) A
-l-
i - Hy, = 0
I
Dacd
finem seama
de faptul
cd
rz
-T p L'k
A
-o =1; ,
lar
- )-Pr$, -ao)= M! ,rentltdpentru T, qi M,:

T, = T,o -
Htga, =
;ftlr,o
cos
a, - H sn a,)
M,=M! -HY,
"lyi;srnd relaliile (2.67) qi (2.6D. Este important sd se arate cd aici nagterile arcului sunt punctele i;-:.'-e .1 gi B" (arcul este .4" C B"). De asemenea, se constatd
ri :-:16*.u la care este agezatd grinda
de rigidizare,fa\d. de arc, nu are
rt',-en1d asupra eforturilor.
198
Pentru determinarea impingeii H se introduce o articulalie in punctul C' (Fig.102d), frcdnd structura static determinatd, gi se pune condilia de anulare a momentului incovoietor in acest punct. Se scrie
Mc,=M2,-Hf=o
de unde
u =M2'
(2.7s)
Relafia (2.75) este aceeaqi cu cea de la arcul cu trei articulaJii, sdgeata I m6surindu-se de la punctul C la linia nagterilor A"-8", linia de reper pentru ordonatele Y ' 2) Grinda de rieidizare cu z6brele. Se considera structura figura 2.103 gi se efectueazd, o seclionare completd I - I .
Fig.2.103
tJ
tilizdnd metoda sectiunilor r eniltd
N,r:+=l(r:-ny,)
Nus
(2.76) (2.77) (2.78)
-j(r: - uy,) N* = T'" =I(tl - Htgar) sfrr(p sn p
: +:
:;RUCTURI STATIC DETERMINATE
r99
Pentru aflarea eforturilor in montantul 5 - 6 este necesar s[ se -;:d o secfionare II -II, care sd seclioneze bara 4-6 din panoul .,lrurat. Deci
Nro: -Tou=-Tfu+Htga.
2.7.4. Sisteme suspendate, cu grinda de rigidizare
(2.79)
La sistemele suspendate, cu grindd de rigidizare, arcul alcdtuit din :.:e articulate este rdsturnat, iar grinda de rigidizare, aflatl la partea ---:erioard, este suspendatd de arc prin suspante articulate la ambele -;nete (Fig.2.10a).
Fig.2.l04 Impingerea H se calculeazd, cu relalia (2.75), dupd ce, in ::":]abil, s-a introdus o articulafie in punctul C', pentru a transforma
i;-J:ura in static determinata. Dupd determinarea acesteia, eforturile din r i-:1e articulate, din suspante qi din grinda de rigidizare se oblin ca in . ;-ii discutat anterior (2.7.3). Arcul teoretic, cu trei articulafii, este -''-C - 8", cLr deschiderea A'-B' gi sigeata I . Ordonatele unui punct -r ;,-ului se considerdfald de linianaqterilor A"-8". Trebuie remarcat faptul cd atdt in barele articulate cit qi in ,u::ntele verticale iau nagtere eforturi de intindere, in consecinf[ aceste : l:r3frte pot ft realizate din cabluri.
200 Exemplu de calcul

2.37. (Fig.z.r}s)
Pentru structura din figura 2.105,a, se cer diagramele de eforturi. Nodurile tdlpii superioare sunt dispuse dup6 o paraboll de gradul doi. Ecualia parabolei, considerdnd sistemul de coordonate din figura 2.105,b, este
v=
Rezultd:
xQ- x) = 0,6275x -
0,00615 x2
lr ='7//1, Y, :12m,
cos
15
cos
:15m, lt =l6m
a, =0,?290
d4 = 0,9969
ar = 0,8766
sin
cos
a, = 0,4813
d2 = 0,9310
sin
cos
snt
a,
= 0,3651
sin ao
:0,0782
bara 5-7. Efectuand seclionarea I - I (Fig.2.105,b) qi scriind o ecualie de moment nul in articulalia din punctul 8, rezultd:
(Nrrcosao )y, + (i/rrs nd4)'12,75
Calculul eforturilor se incepe prin determinarea efortului din
+vA'5r- * '*
=o
N" =-326lkN
Nrn: Nr,
(din motive de simetrie)
Izoldnd apoi pe rdnd nodurile 5, 3, I qi A se obfin eforturile axiale ?n toate celelalte bare ale structurii (Fig.2.104,c). In figurile 2.1.05d,e,f sunt date incdrcdrile pe grinda de rigidizare, respecti!' diagramele T qi M.
201
*-r
gt
_l
:r':!.Js:: :
..
':;i''
','il
.
,:..
.,,.,''
202
2.8. SISTEME SUSPENDATE FARA
GRII{DA DE RIGIDIZARE
2.8.1. Caracteristici
La sistemele suspendate de acest tip invariabilitatea geometricd

este asiguratd prin insuqi sistemul de bare articulate, astfel incAt nu mai este necesarl grinda de rigidizare. Principala lor caracteristicd este aceea cd toate barele sunt intinse. Drept urrnafe acestea prezint[ urmdtoarele avantaje: - barele sistemului pot fi realizate din cabluri de olel superior, - nu intervine fenomenul de flambaj, - lipsa imbindrilor nituite permite utlhzarea integralS a sec{iunii cablului, pentru transmiterea eforturilor, - lipsesc guseele. Ca schemd staticd, structura se compune dintr-un arc cu trei articula{ii, A - B - C, (Fig.2.106).
Fig.2.106
Condifia ca din combinalii de fo(e permanente gi temporare (utile), eforturile din toate barele sd fie de intindere, este prezentat[ irl
paragraful 3.2.7. Existd mai multe tipuri de sisteme suspendate dintre care, in cele ce urmeaz6, se prezint6 sistemul Gisclard.
RUCTURI STATIC DETERMINATE
203
2.8.2. Calculul sistemelor suspendate alcituite din triunghiuri suspendate unul de altul (Gisclard) Aceste sisteme (Fig.2.107) au punctele A qi B fixate fald de teren. . r{runile geometric invariabile A-C $i C-B sunt articulate intre ele in :-:rcful C. Porliunea A-C este formatd din triunghiul A-C-3. De :trrz A-3 a acesfuia se suspendd un alt triunghi A-2-3, iar pe latura . -2 a lui suspendd triunghiul A-I-2.|n acest fel, punctele A,1,2,3 ,. C formeazd nodurile tllpii inferioare poligonale (A-I*2-3-C), ,-ra superioard, fiind dreaptd (A-C). Tablierul este suspendat de " durile tilpii inferioare, prin montan{i. -
Fig.2.l07
Din incdrcdrile care acfioneazd pe por{iunea A-C, rezultd, cd,in :.-rnghiul A-l-2,barele,4-l gi 1-2 sunt?ntinse, iarbarc A-2 este ,rinprimatd (lfrr) in triunghiul A-2-3,,barele A-2 qi 2-3 sunt ...inse, iar bara A-3 este comprimatd (l/rr). Deoarece triunghiul :-2-3 are dimensiuni mai mari decdt triunghiul A-l-2 ( ca urmare :;6rcarea aferentd primului este mai mare), rezultd, cd N), > N)r, deci .:prapunAnd eforturile) efortul din bara A - 2 este de intindere ', ,.: Nir-N)r>0). in baza aceluiagi ralionament rezult[ cd gi bara .-3 este intinsd. Pentru stabilirea semnului eforrului din bara A-C ,;buie incdrcatd intreaga deschidere A - B . Rezult[, evident, cd, bara .ste intinsd. Se constati astfel c5 toate barele po(iunii A-C sunt ::inse. Similar se procedeazd pentru porliunea C - B gi se ajunge la
:-'eeasi concluzie.
204
2.9. DETERMINAREA EFORTURILOR FOLOSIND
PRINCIPIUL LUCRULUI MECANIC VIRTUAL

2.9.1. Condifia de echilibru static
Exprimarea stdrii de echilibru a unui sistem material aclionat de un ansamblu de forle se poate face folosind principiul lucrului mecanic virhral, principiu care se enunld astfel: condilia necesard Si suficientd ca un sistem material sd fie in echilibru este ca pentru orice deplasare virtuald, infinit micd, compatibild cu legdturile, lttcrul mecanic al acestor.forye sd Jie egal cu zero. Se face prec'zarea c[ in cadrul acestui paragraf ne vom ref'en numai la situalia in care fo(ele aclioneazd asupra unor sisteme cu grade de libertate cinematicd. Motivul se va vedea in momentul ?n care vorn aplica acest principiu la calculul reacliunilor gi eforfurilor ce iau naqtere in structurile static determinate. Sunt citeva elemente care trebuie l[murite pentru a putea inlelege modul de aplicare a principiului lucrului mecanic virtual -.:
anume:
- Deplasare infinit micd. Aceasta se caracterizeazdprin'. . direclia deplasdrii unui punct al corpului este normal[ psegmentul ri ) care une$te punctul cu centrul instantaneu de rotati:
absolut al corpului (Fig.2.108), ' deplasarea este propor{ionald cu segmentul cu relalia 5,
qi se calculeaz:
r,0 (Fig.2.108).
f .*
I et,r*r| f .ll.
.l vl
* r. rl
-
"ilL v
Fig.2.108
R.UCTURI STATIC DETERMINATE
Deplasare compatibild cu leeiturile. Dacd se consideri un :.:canism, acesta are posibilitdli de deplasare cinematicd in cadrul ,,:ora corpurile ce alcdtuiesc mecanismul se deplaseazd (rotesc), dar - se deformeazd. Legaturile sale permit producerea anumitor -.:iasiri gi impiedec[ altele. Deplasdrile permise sunt numite .:.lasdri compatibile cu legdturile. Celelalte deplas[ri, care s-ar putea --::gina, dar nu sunt permise de legdfurile existente, se numesc ' . unpatibile. Fiecdrui grad de libertate ii corespunde o deplasare ,:inctd compatibild cu legdturile. La sistemele cu mai multe grade de libertate se pot obtine mai -1te configuralii pentru deplasdrile compatibile cu legdturile, dar ,,torul deplasdrilor distincte este ega/ cu cel al grade/or de /ibertate. In figura 2.109 este prezentat un sistem cu dou[ grade de libertate -2'2+2.3-3.4:-2). Dacd se considerd succesiv fixe barele . - 1 9i B-3, se pot obline deplasdrile (1) qi (2) compatibile cu :-:lrurile. Se pot insd imagina gi alte configurafii permise de legdturi, ca -: 3xemplu (3) gi (a). Cu uqurinll se constati cd acestea dou[ din urm6 ': ::1t[ prin combinarea deplasdrilor disrincte ( l gi (2). )
r*f
,
t I
,
Fig.2.109
206
Un sistem cv un singur grad de libertate (Fig-2'110) are

singurd posibilitate de deplasare distinctd-
1{
tvr *a
T
Fig.2.110
continuare, dup[ cum se va vedea, ne Vor interesa doar mecanisrnele crL un singur grad de libertate. deci cu o singurd posibilitate de deplasare distinctd. - Deplasare virtuald dintr-o pozilie de echilibru. Aceasta se defineqte ca fiind o deplasare posibild (permisd de legdturi), dar care in realitate nu se produce. Astfel, dacl asupra unui mecanism acfioneazd un sistem de forle in echilibru (Fig.2.111), acesta nu are nici o deplasare cinematicd reald. Dacd, independent de aceste forle, ne imagindm cd ddm mecanismului o deplasare, aceasta este o deplasare virtuald.
in disculia pe care o vom face in
Fig.2.111
Deplasarea virtuald trebuie infeleasd ca o deplasate arbitrard infinit micd, permisd de legdturi, dar independentd de modul de acliune al forlelor oplicate, care se afl6 in echilibru
207
Lucru mecanic virtual. Dacd ansamblul de forle in echilibru parcurge o deplasare virtuald, el produce un lucru mecanic virtual. Calculul lui se face avAnd in vedere cele cunoscute din Mecanica
ieoretic[.
O fo4e P; aclionAnd in punctul i a cdrui deplasare este 6 i tFig.2.ll2), produce un lucru mecanic elementar, care rcprezintd
lrodusul scalar dintre vectorul-forfd gi vectorul-deplasare qi are expresia dL,
rnde
P,
.8, = Pdcos(P,, 8) = P,A:
(2.80)
di reprezintd
componenta deplasdrii
d, pe direclia forlei.
Lucrul mecanic este pozitiv arunci cdnd
di
gi P; au acelagi sens.
Fig.2.l12 Dacd asupra sistemului aclioneazd, un ansamblu de

:rLrmente, atunci lucrul mecanic elementar total se scrie
fo(e
gi
dL =zp,di
+zM je,j
pe direclia momentului
(2.81)
,4.1r..
-:de 0', reprezintd componenta rotirii 0,
in legdturd cu calculul lucrului mecanic produs de un ansamblu
,; tbrte P,,mai
este nevoie de o observafie.
208
Se considerd cd forlele
I
,
ac{ioneazd pe un corp rigid care se
poate roti cu cantitatea infinit micd, (Fig.2.1 13).
0 in jurul
unui punct O din plan
il
I il
iu
Fig.2.113
Vom scrie
d.L
=lP,6,cos(4,4) = 7lP,r,cos(P,,d,)
= O>P,d, = Mo0 (2.82\
unde M o este momentul fo4elor { in raport cu punctul O. Semnul expresiei (2.82) este pozitiv dacd M o $i d au acelagr
SENS.
- Exorimarea conditiei de echilibru static. Dacd ansamblul de acliondnd asupra sistemului material cu grade de libertate cinematicd realizeazd echilibrul acestuia, aplicarea principiului lucrulu: fo(e
mecanic virrual conduce la
Zna: +>
Mie"i = o
(2.9-r
carc reprezintd ecualia generald a echilibrului static.
209
Referitor la ecualia (2.83) este necesar sd observdm cd: a) Deplasirile se dau unor sisteme cinematice, deci nu se produce Jeformarea corpurilor ce le compun. inseamnd, cd, produc lucru mecanic tumai fo rl el e ext er i o ar e. b) Forlele exterioare se compun din fo4ele active (?ncdrcdri) gi :eacfiuni. Dacd deplasirile sunt compatibile cu legdturile, lucrul mecanic :l reacliunilor este egal cu zero. Deci ecualia (2.83) conline numai lucrul ::recanic al forlelor active. S-a prezentat aici situalia ?n care principiul lucrului mecanic '" irnral se aplicd sistemelor cu grade de libertate cinematici inecanismelor), situalie in care corpurile se deplaseaz[ (se rotesc in jurul ;entrelor instantanee de rota{ie absolute), dar nu se deformeazd. Domeniul lui de aplicare este insd mult mai larg, putdndu-se extinde gi la sistemele care nu au posibilitdli de deplasare cinematicd, dupd cum se va ." edea in cadrul capitolului "Deplaslrile elastice ale sistemelor de bare".
2.9.2. Determinarea eforturilor
Calculul unei reacliuni sau al unui efort presupune urmdtoarele:
exterioare (pentru o reacfiune) sau -nterioare (pentru un efort) qi inlocuirea acesteia cu reacliunea sau eforful -'orespunzdtor, in felul ardtat in figurile 2.114 qi 2.1 15.
1) Suprimarea legdturii
al f-{ .*#f
hrtr*
c!
$--{
W
Fig.2.II4
#F
,
r ffi
ffid*-{ t{
210
W
@
wal nx
@c,l 1t;ir*r'r
j Fig.2.1 l5
@w
t*
Suprimarea unei legdturi transformd structura static determinata intr-un mecanism crL un grad de libertate, cdruia i se poate da o deplasare virtualb compatibiid cu legdturile. Deci, din punct de vedere cinematic sistemul transformat este mecanism, dar din punct de vedere static el este in echilibru. 2) Analiza mecanismului obfinut, care inseamnd:
stabilirea numSrului de corpuri ce alcituiesc mecanismui. numerotate I, II, III, ..., - identificarea eventualelor porliuni fixe, - stabilirea pozigiilor centrelor instantanee de rotalie absolute (care au deplasarea zero), notate (l), (2),... 9i relative (puncte in jurul cdrora un corp se rotegte fa!6 de cel[lalt), notate (1,2), (2,3), ... Centrele instantanee de rotalie au pozilii determinate in plan gi se
pot afla:
- direct; arliculafiile exterioare sunt centre instantanee de rotalie absolute, articula{iile interioare sunt centre instantanee de rotalie
relative,
folosind direcliile cunoscute ale deplasdrilor unor puncte (de
obicei reazemele simple), - folosind teoremele de coliniaritate ale acestora.
2rr
c6:
Este important sd se
relin[
fiecdrei por,tiuni rigide ii corespunde un centru instantaneu de rotatie absolut, - fieclrei perechi de porliuni rigide ii corespunde un centru instantaneu de rota{ie relativ. Teorema 1 - Pentru doud corpuri I gi II ale unui mecanism, centrele absolute gi centrul relativ sunt coliniare (Fig.2.116).
Fi9.2.116. Teorema
de coliniaritate
Teorema 11 - Pentru trei corpuri I, II Si III ale unui mecanism, cele trei centre relative sunt coliniare (Fig.2.ll7).
Fig.2.1 17. Teorema
II de coliniaritate
2t2
3) Impunerea deplasdrii virtuale $i scrierea ecuatiei de echilibru, ecuatie care conline o singurd necunoscutd, reactiunea sau efortul din
legdtura suprimatd.
Pentru exemplificare se considere grinda simplu rezematd din figura 2.ll8,a gi se cere sd se determine reac{iunea din reazemul simplu.
Fig.2.118
Conform celor discutate, se suprimd reazemul simplu qi in locul lui se introduce reacliunea VB $ig.2.118,b). S-a obfinut un mecanism cu un grad de libertate, care este in echilibru sub acliunea forlelor P; gi VB (devenitd for!6 activd). Mecanismul avAnd un singur grad de libertate, pozigia sa deplasati depinde de un singur parametru (de exemplu rotirea d). Se dd sistemului transformat deplasarea virnral[ 0 (Fig.z.ll8,c) qi se scrie ecuafia(2.83). Rezultd
-v15r+LPi|t=0
de unde
l.
I
I :
t,
v, =*),P,6,
2t3
in funcfie de parametrul 0 ,
Deplasdrile
d, qi d, se exprim6
5a = 10, 5, = x,0
sr
rezultd
,,
hzP,x,o
=!,>,r,*,
rile ce urmeazd" si se determine eforturile indicate:
,Ti
Fig.2.L19
2t4
-V;et*40'50, =0,
- M ,0, - 20 '3et i
-7,L, + 20L
2.39. (Fis.2.r20)
Se cer: N1, M1, Ti
Vs
=66,67kN
- 40' 0,667 L, :
40 ' 20, =
0, fuf - 20kNm 0, Ti : 6,68kN
a)
{1.2}n
|
45
ful|
{?}
Nil
t1
Fig.2.I20
. R.UCTURI STATIC DETERMINATE
2t5
rFig.2.120,b)
- li,' 90, -45e2 -15.9.
4,50, +20. 60,
: g, N, = -59,17 kN :9,
'!
-
tFig.2.120,c)
15e1
+20. 60r+15.6 .30, +15.3. 3et - M j .30,
=160kNm
rFig.2.l20d)
$et -20.
6e1
-15.
.30, +15.3. L5et -71 .90, =
0, T i = -30,g3kNm
2.9,3. Diagrame de deplasiri
Dupd cum rezultd din prezentarea fbcutd, apricarea principiului -;rului mecanic virtual la calculul eforturilor cere determinarea ::trrecliilor deplasbrilor unor puncte ale sistemului transformat, dupb ,,itnte direcfii, in funclie de direcliile forlelor ce aclioneazd pe
):Sleln.
:;cd se traseazd diagramele proiecliilor dupd anumite direcfii, ale

lasdrilor tuturor punctelor sistemului transformat. Diagramele de deplasdri permit stabilirea directS a relaliilor dintre ;:iirile diferitelor pdrli ale mecanismului, precum gi deplasdrile punctelor - i. De aceea ele constituie un element foarte util pentru scrierea :;.ratiilor de echilibru, in cazul folosirii principiului lucrului mecanic ::tual. in acelaqi timp diagramele de deplasdri stau la baza construirii ::iiior de influen![ (problemd ce se vatrata in capitolul urmdtor). Se consideri mecanismul cu un grad de libertate din figura 2.rzl, - 1uia i s-au stabilit centrele instantanee de rotatie. Presupundnd cd s-a dat corpului 1 o rotire infinit mrcd 0,, ne
: :o
o simplificare substanliald in studiul acestor deplasdri se obline
r:Lrpunem si determindrn proiecliile ::nctelor sistemului.
pe verticali ale
deplasdrilor
216
Cu notafiile din figurd putem scrie:
5i
I
t.
5,
snt
a, = r,0rsin a,
(2-84)
t
;
r,sft| d, = x,,
: xuo, 6) =5,sna,:rj9rsna,
5i
r,
san
a., = x iz
5'
= x izQz
6' :
di t
dt2t
dr9r, dect e" = 4Le, 'd2

(2.85)
I
= x.. lL0, t'd,
Fig.2.l2l
IRUCTURI STATIC DETERMINATE
2t7
Din cele exprimate in relaliile (2 84) Si (2.85) rezultd utmdtoarcle ::oprietdfi ale diagramei de deplasdri: - fiecirei pdrli a mecanismului ii corespunde, in diagramd, o :rialie liniard care se anuleazd pe ordonata centrului instantaneu de : rtatie absolut, - pentru doud pd(i rigide, dreptele care m5rginesc diagrama se :.:ersecteazi pe ordonata centrului instantaneu de rotalie relativ, - inclindrile, fa16 de axa de referinld,, ale dreptelor ce mdrginesc :.3srama, reprezinti rotirile pa(ilor rigide, - orice ordonatd a diagramei se poate calcula in funcfe de ::plasarea infinit micd aleasd ca parametru. O diagrami de deplasdri dup[ o direclie se raporteazd, fald, de o ..le de referinfd perpendiculari pe direclia respectivd. In general, :,recliile dup6 care se construiesc diagramele sunt: verticali qi tzontald,. Motir,.ul este cd aceste doud direcfii rezolvd orice situalie: o : -,rta av0nd direcfie oarecare se poate descompune ?ntr-o componentd :rtical[ gi alta orizontall^ Intre doud diagrame construite dupd doud direclii distincte existd :.:otdeauna relafia: rotirile fald de liniile de referinfd ale dreptelor ce -,respund aceluiagi corp, sunt egale gi au acelagi sens.
:remple de calcul
SA se construiascd diagramele .-iicate, pentru urmdtoarele mecanisme: - :0. (Fig.2.122)
de deplasdri dup[ directiile
Se cere diagrama deplasdrilor pe verticald.
Parametrul diagramei se alege rotirea 0,.
6)=0,
5t'r. = 30,
A, =! -4
6,'.
= 0,750r
2.4r. \Fie.2.t23) Secerdiagramelededeplasdripeverticaldgipeorizontald.
r?l
Fig.2.l23
Rotirea Q se alege ca parametru al diagramelor.
0r=0r=0, 5l = 40r, 5!., = 40, = 401, 6i3 = 30, = 3Q,

a-12. (Fig.2.124)
Se cer diagramele de deplasdri pe
vertical[ gi pe orizontali.
Fis.2.I24
Ca parametru al diagramelor se alege rotirea
0r.
0r:0,
= 0,
5!, = 5!,
- 4e2, 5i, = 60,
220
LINtrDE INFLLTENTA
Capitolul 3
STRUCTURI PLANE STATIC DETERMINATE ACTIOI\ATE DE II\CARCARI MOBILE
3.r. LINII DE II{FLUnXTA
3.1.1. Definirea
liniilor de influenfd
capitolul precedent s-a studiat modul de determinare ai eforturilor ce iau naqtere in diferitele secliuni ale unei sttucturi, cdnti aceasta este aclionatd de inclrcf,ri tlxe. In construcfii apar insi qi fone mobile, care conduc la r.ariate posibilitafi de inc[rcare. Fiecare pozilie :
fo4elor face ca intr-o sec{iune s[ ia naqtere eforturi cu anumite valori. incircirile mobile reprezintf, acliuni specifice grinzilor de rulare ai. halelor industriale, precum gi ale podurilor de cale feratd 9i qosea. in practicd vorbim despre convoaie de fo4e mobile, care, pri: schematizare, reprezintd succesiuni de fo4e concentrate, avdnd valorile s distanlele dintre ele date. Fala de cazul inclrcirilor fixe, acliunea inc6rcdrilor mobr-. modifica continuu valorile (uneori chiar sensurile) reac{iunilor. eforturil,qi deplasirilor care iau nagtere in structuri. Inseamn[ cf,, pentru a calcu ' o strucfurd incdrcati cu fo4e mobile. este necesar sd se cunoascd moc-. <le varialie al acestor mirimi, cAnd fo4a se deplaseazdpe linia de incdrco' . (partea din structurb pe care acfioneazd fo\ele mobile). In felul aces.: putem stabili valorile maxime (9i minime) aie mirimilor statice respectir e Ca atare, problema care se pune este ca, fiind dati o secfiune, si ,: gdseasc[ situalia cea mai defavorabild pentru un anumit efoft, in functie :: pozilia incircdrii mobile, iar apoi s[ se calculeze efortul respectiv. Asea. problemi se rezolvd cu ajutorul liniilor de influenld.
in
--..
TLRI STATIC DETERMINATE Se considerd
221
o structuri oarecare aclionatd de un convoi de fo4e se poate determina, prin suprapunere de efecte, ca o --*-'lie liniard de forlele independente P1, P2, ..., P,, ..., P,, care alcdtuiesc
. J -l.l). Un efort {
E,
, :,i oiul, astfel
Pr"r, + Pre,r+...+ P,e.,
+...+ P,e,,
=f, P,",,
(3.1)
Fxl
Fig.3.1
"'
:i
..:e
Semnificalia coeficien\ilor e,, se afld prin particularizare. Astfel, l, P, = P2 : ... - P, : 0, rezultd E, = l. e,,, adicde.r; este efortul ia nagterein secliunea xcdnd in secliunea i ac{ioneazd o fo{A 4
P, =
,:aid cu unitatea.
Convoaiele sunt alcdtuite in mod obignuit din fo4e verticale gi pot diferite pozilii pe linia de inc[rcare. Din acest motiv, este necesard '::pa - *:oaqterea efortului din secfiunea r pentru orice pozilie a fo4ei I = 1 .
'.1ei
'.lei
unitate, valorile oblinute, considerAnd o linie de referinld ce .-:espunde cu linia de incircare, diagrama care se obline este linia de "'iuenld a efortului E,.
Dacd, intr-un mod oarecare, se calculeazd e,, pentru orice pozilie a { = 1 pe linia de incircare qi se reprezinti, de fiecare dat[ in dreptul
222
LNIIDE NFLUENTA
in consecinld, vom putea da urm6toarea definilie linia de influenla reprezinta a ttnui ejbrt clintr-o anttmitd seclitme este o diagramd care egald cu unitatea se ntodul de varialie al efortultti respectiv' cdnd o forya
deplaseazd pe linia de incdrcare a stntcturii' o diagrami de Este necesar si se relina deosebirea esenliall dintre din sec{iunea I a efort qi o linie de influen{i a unui efort. Pe cind ordonata unei ?nclrcari avand diagramei reprezintl efornil in acea secliune datoritd reprezintd efortul porlqie fixd, ordonata din secliunea i a liniei de influen!6
iin
,ecliunea
(in care intereseazf, etbrtul) datorita incdrcdrii cu o forta
egal6 cu unitatea aPlicatd
se noteazi cu Coeficienlii e.,i S numesc coeficienli de influen[d' poarta dor liter[ micd (reprezintd efectul unei cauze egal6 cu unitatea) 9i locul in al doilea aratd indici; primul arati locul unde se produce eforhrl, iar ir: .u.. o"1ion eazd fort,a egali cu unitatea. intotdeauna e-,; So reprezinti
in i '
clreptulforleiP,=LCorespunzitornaturiieforturilor(N"T"LI')'i':' /,, sau /7t Von-' problemele curente notalia pentru e., se schimb[ in n,,'
"'
scrie atunci:
N' :
T'
Prn,' + Ptn"+'''+ P'n'" + "' + Pnn"

Prt,, + P2t,2 +
.''+ PJ
M,
P'm'n = Prmr, + Pzffi'z + "'+ P'm'' + "'+
''
"'+
Pnt
"
(3
3.l.2.Determinarea liniilor de influenfi
liniilor de influen{a se poate face analitic simecanic virtual Qtrin deplcsdri virtttct'' Jbtosinct principittl lucrtrlui exprimare a condiliei - ' ceea ce corespuncle celor doui posibilitali de
Determinarea echilibru static.
Caprincipiu,sescriuexpresiilecoeficientuluideinfluenld. cu unita 'pentru fiecare porili. distincti a^ tbrlei mobile egali prin reprezenlarea grafic' considerand ca variabila pozilia forlei.
E-' expresiilor oblinute, rezult6 linia de influenld a efortului
WM.LCTLIRI STATIC DETERMINATE
223
Pentru exemplificare se consideri structura din figura 3.2,a. Se cer ffirnnle de influenld ale momenfului incovoietor gi fo4ei tdietoare, din sryunea x, consider6nd cd fo\a P, : 1 se deplaseazd intre punctele B qi
Observ[m cd avem dou[ situalii distincte: Pi
:l
in dreapta secfiunii
gi
,F =
in stdnga secfiunii.
[;mia -%
- Forfa unitate in dreapta secliunii
vu=* I
b M,=vox=L!- _) m,i=7x "
Expresia este valabild cdnd
0<b<l-x
pentru
qireprezintd, ecualia unei
*@te. Valorile extreme sunt:

Fmtru
ffi,i:0
b:l-x.
- Forla unitate in stAnga secliunii
b=0 $i m,,='l' ,') I
r, _t.(t -t) ' a = ------;Mr
=vu(t-x)=\-y--b)-(l-") -+ \ / '
ffi*i
=tr-"ft-9) l)
\
qi reprezintd ecualia
$i
Expresia este valabild cdnd

unei drepte.
l-x<b<l-c
I
Valorile extreme sunt: ffi*i ='Q

pentru
- ') pentru b=l-c
m,i =
-:-I
x(l
xl
b: l-
x.
Linia M, este reprezentatl in figura 3.2,c.Ea are o varia{ie liniar[, fiind m[rginiti de doub drepte care se intersecteazd, in dreptul secfiunii x,
secliune in care se obline gi ordonata maximd
ffio =
224
LINtrDE INFLUENTA
Linia Mx
Fig.3.2
Linia
To
- For,ta unitate in dreapta secliunii
T'
=tr-o
r.b
u;r.;
t,i=0
pentru
,"'*r"rr*u*'",1"
unei drepte. valorile extreme
b:0 $i t*i=l-f w",* b:l-x-
f.UCTURI STATIC DETERMINATE
225
- Forla unitate
in stAnga secliunii
r =_vo __l.(t-b) -) -.r

1C
T L
1.r,=-l*7
Expresia reprezintd ecualia unei drepte. Valorile extreme sunt:

pentru
b: I -c
qi t,, =
-;
pentru
b: l-
x.
in figura 3.2d. Ea este rndrginit[ de doul -:::re paralele gi are un salt egal cu unitatea in dreptul secliunii ,r. Referitor la reprezentarea liniilor de influen!1 se face urmitoarea - ::'' entie: pentru orice linie, ordonatele pozitive se reprezintd sub linia . ":tbrinyd, iar cele negative deasupra acesteia.
Linia Z.
este reprezentatd
* Determinarea liniilor de influenti folosind principiul lucrului mecanic virtual (prin deplasdri virruale)
Vom stabili ecualia general[ a liniilor de influen!6 prin deplasdri :::ale, care, a$a cum se va vedea, conduce la sistematizarea modului de
,,
Conform celor aritate in cadrul capitolulur 2, paragraful 2.9, -..:rminarea unui etbrt (sau reacfiune), cu ajutorul principiului lucrului '* =:enic virtual, presupune suprimarea legdturii corespunzitoare . -..ruia gi inlocuirea ei cu efortul respectiv. Rezultd sistemul *,:,rlbrmat (mecanism cu un grad de libertate), sistem care este in
*:;rbm.
-srruire a acestora qi permite o foarte ugoarS trasare a 1or.
--
in scopul unei mai bune inlelegeri a celor ce vor fi expuse, se ".. siderd grinda simplu rczematd din figura 3.3,a, actionati de fo4a P = 1. : :ropunem sd determinim linia de influenff, a reacliunii din reazemtl -:1u .8. Pentru aceasta se suprimd reazemul gi in locul lui se introduce ',,::iunea Z3 (Fig.3.3,b).
226
LINtrDE INFLT'ENTA
D0nd sistemului transformat deplasarea virtuald compatibild cu

legdturile (Fig.3.3,c), vor produce lucru mecanic for{ele P
=l
qi
Yn.
el
Lini*
Fig.3.3
Se alege ca parametru deplasarea dupd direcfia legdturii suprimate"
Pentru ca din ecualia de lucru mecanic si rezulte direct reac\iunea V6, vom da deplasarea in aqa fel incdt lucrul mecanic efectuat de Vs sd fie negatir. iar valoarea deplasdrii dupd direcfia fo\ei Vs s[ fie egal[ cu unitatea Astfel, cu nota{iile din figurd se scrie
l.r, -Vu.l:0
iar apoi
Vn:1'vi
Cdnd for{a P:l se deplaseazd pe linia de inclrcare a sistemut"' transformat, v, reprezint[ diagrama deplasdrilor pe verticald (dupd diresns forlei P : 1) a acesteia gi determind tocmai linia de influenld a reacliunii I , (Fig.3.3,d).
IRUC TLIRI S TATIC DETERMINATE
227
Generalizdnd, pentru un efoft oarecare
se
obline (3.3)
E*
=l'v,
Relalia (3-3) reprezintd, ecualia generald a liniilor de influenld :entru structuri static determinate qi se interpreteazdinfelul urmitor: linia ^: influenld a efortului E, este determinatd de diagrama deplasdrilor ':iei de incdrcare a sistemului transformat, dupd r- 1, cdnd pe direcria efortul,i E, s-a rJat o direc;ia foryei mobile depiasare egald cu ':itatea, astfel incdt lucrul mecanic efectuat de E* sd fie negativ. Ecualia =iica in acelaqi timp gi semnul, deoarece l.v, reprezinti un lucru mecanic; :;rd deplasarea u, se produce in sensul fo4ei p = 1, termenul I . v, este pontiv. Pentru a ilustra modul de aplicare al ecuafiei generale (3.3) se .,:-sideri grinda simplu rezematd. din figura 3.3,a qi se deJermini liniile de -,,uenld ale eforhrrilor M, (Fig.3.4,a) qi Z, (Fig.3.4,b).
a]
{1i
{1,Q}
{}
?
1
a(1i
A l. -'S$l:drilt Lrn* T1 ;t
228
3.1.3. Utilizarea
LINtrDE INFLT'ENTA
liniilor
de influenfd
Cele doud modalitali de determinare a liniilor de influen16 conduc la concluzia importantd cd in cazul structurilor static determinate, liniile de influent[ ale reac{iunilor qi eforturilor sunt caractenzate de varialii liniare. Dac6 pentru un efort E, s-a construit linia de influen![, ea poate fi
utilizatdla calculul mlrimii efortului respective, din diferite incdrcdri: a) forle concentrate (Fig.3.5,a)
E, = /rp,e,,
b) fo4d distribuitd pe intervalul a - b (Fig.3'5,b)
b"
-11_
(3.4)
E'= lPieri&
c) forfA uniform airt lU.rita pe intervalu
(3.5)
I a - b (Fig'3.5,c)
(3.6)
L,:Plexi$Y:PS2ot
b L
gi aratl c6 efortul se obline multiplicand intensitatea inclrc[rii cu aria liniei de influen{d, corespunzbtoare intervalului pe care aclioneazd fo4a uniform
distribuitl p. nt
Fi
Fig.3.5
IRUCTURI STATTC DETERMINATE
229
Relaliile stabilite permit calculul efortului E.,, pentru o pozilie bine i:terminatd a fo4elor pe linia de inc[rcare.
:remplu de calcul
1.
(Fig.3.6)
Folosind liniile de influenld ale eforhrrilor din secliunea :-rlculeze M, $i I la structura din figura 3.6,a.
l,
sd
se
Fig.3.6
\1, =
T,
40. 0,286 +30 -0,286
+10. 4. 0,857 +10. 2.1'429

2
68,59kNm
-40
.0,143- 30 . 0,143 -10'4.0,429
+10.2.j''.f6
2
= -24,30kN
230 3.1.4. Determinarea
LINtrDE INFLI-,'ENTA
liniilor de influenfi la diferite categorii de structuri
O disculie comparativ[ a celor dou[ modalitAli de determinare a liniilor de influenla evidenfiazd avantajul folosirii principiului lucrulur mecanic virfual, mai ales in cazul sistemelor alcdtuite din mai multe corpuri. in timp ce pe cale analiticd trebuie imp[rfiffi structura intr-o serie de zone, pentru fiecare zond urmdnd sd se stabileascd expresii specifice, ceea ce ingreuneaz[ in mod evident rezolvarea, prin folosirea principiului lucrului mecanic virtual linia de influenli se obline direct. ca o diagramd de deplasdri a liniei de ?ncdrcare a sistemului transformat.
Din acest motiv,
cii,
?n cele ce urmeazd, vom acotda prioritate acestei din urma deoarece trasarea liniilor de influenld este simpld qi se face aproape
intuitiv.
* Grinda simplu rezematd

a) incdrcarea aplicatd direct.
Linia
(Fig.3.7 .a)
Presupunem suprimat reazemul simplu din B , rar efectul sdu asupra grinzii inlocuit cu Vu. S-a oblinut sistemul transformat care este un mecanisn cu un grad de libertate. Acestuia i se poate da o deplasare virluala infinit mici compatibilA cu leglturile. Deplasarea se dd astfel incit valoarea ei dupd direc{ia for}ei V, sa
fie egal6 cu nnitatea gi lucrul mecanic efectuat de Vu sd fie negativ. in aceste condilii diagrama deplasdrilor pe vertical[ a liniei de incdrcare a
sistemului transformat reprezintd" linia de influenld a reacliunii Vu .
Linia
Gig.3.7,b)
Se supriml, in secfiunea x, leg[tura corespunzltoare fo(er tdietoare, permildnd celor doud parli ale sistemului transformat sI se deplaseze una fa1[ de cealaltd numai dupd direclia normald pe grinda.
IRUCTIJR.I STATIC DETERMINATE
231
-Fcn {1,?}
T'
t*-l:*
l;
.*-*--t:^ -'-
I x(l-xl
Fig.3.7
232
LINtrDE INFLLIENTA Se dd o deplasare astfel incdt lucrul mecanic efectuat de
Z,
sa fie
negativ. Deplasarea egall cu unitatea va fi deplasarea relativd a celor dou[ par,ti ale sistemului transformat. Se construieqte diagrama deplasdriior pe verticald a liniei de incdrcare a acestuia qi se obline linia de influenfd a
efortului Z.. Linia Mr(Fig.3.7,c)

Se suprim6, in secliunea x ,legdtura corespunzdtoare momentului incovoietor permildnd celor doud pa(i ale sistemului transformat sd se roteascd una fa!6 de cealaltd. Se d[ o deplasare astfel ?ncAt lucrul mecanic efectuat de
M. si fie
negativ. Deplasarea egald cu unitatea va fi rotirea relativ[ a celor doua pd4i ale sistemului transformat. Se construieqte diagrama deplas6rilor pe verticald a liniei de ?ncdrcare a acestuia pi se obline linia de influen{i a efortului ,4/, .
a) incdrcarea aplicatd indirect.
Linia Tofig.3.8,a)
Se procedeazd la fel ca in caztl transmiterii directe, rezultan: diagrama de deplasdri pentru cele doud pdrli ale grinzii principale. Urmeaz. apoi corectarea diagramei, prin stabilirea deplasarilor longeronilo: deoarece fo\a P:1 se deplaseazl pe acegtia. Se vede cd in afara longeronului care acoperd panoul in care s. gdsegte secliunea, ioli ceilalli sunt solidari cu una din p[4ile grinz. principale, deci deplasdrile lor urmdresc intocmai deplasdrile grinz:, Longeronul care acoperd panoul seclionat are un cap[t pe partea drst0nga gi altul pe partea din dreapta a grinzii principale. In consecini: deplasdrile acestuia vor fi determinate de segmentul care ?r url c?p; pe corpul 1 qi celdlalt pe capatul II, dupd cum rezultd din figurd.
TRUC
TIIRI STATIC DETERMINATE
ata ZJJ
Linia M" (Fie.3.8.b)
cele ardtate in legdturi cu linia Z' sunt valabile qi aici. Longeronul din dreptul panoului in care se gdseqte secliunea are un capat pe corpul 1gi -'eldlalt pe capdtul II. Linia de influenld construitd ca gi cum fo4a mobill ar fi aphcatlt Jirect pe grinda principald trrl;'eazd sa fie corectatd printr-un segment de Jreapt6, pe intervalul panoului in care se afld secliunea.
**_#""*4
Linia
Tx
Fig.3.8
234
LINtrDE INFLITENTA
* Grinzi cu console si articulalii
a) incircarea aplicatl direct. Se considerd grinda cu console gi arliculalii din figura 3.9, pentru care s-au construit liniile de influenti ale
unor reac{iuni. forfe tlietoare gi momente incovoietoare.
s i t I
2c
,t
sk
Va
Lini"a
Linia
Vg
lJ'"
i i"i*;'4ti
* fTi
i" l-iniaT
inia Mg
F'io
II
) .T.LICTURI STATIC DETERMINATE
23s
fiecare caz sunt prezentate: legdtura suprimatd, fota : rrespunzitoare (reacfiune sau efort) qi linia de influenld, precizindu-se :.ar ordonata ce o defineqte.
b) incdrcarea aplicati indirect. Se construiesc mai intdi liniile de -luenfi ca qi cum incdrcarea ar fi aplicatd direct pe grinda principalS,
:
In
-':pa care aceasta se corecteazi avAnd in vedere faptul cd linia de incircare -ire reprezentat[ de succesiunea de longeroni (Fig.3. 10).
Fig.3. i 0
236
LINtrDE INFLUENTA
* Cadre
$i aici se foloseqte calea prin deplasdri virhrale. Pentru structurile considerate se determini liniile de influenfd ale efortunlot M,, 7, $i l/,,
ounAndu-se in evident[ doar ordonatele care definesc
liniile respective'
a) incdrcarea aplicat[ direct (Fig.3.11)

1
*"
I
l
t t
iam
i
I
+?,sst*sg*:
,#' 'eil*' s$L -1--r
"4
Fig.3.11
Liniile de influenld sunt prezentate in figurile 3.I2,3.13 qi 3.14.
{tJ}*
Fig.3.r2
TRUCTURI STATIC DETERMINATE
237
tI,7ttr' \1&?x
Fig.3.13
Pentru a obline linia ,{ este nevoie sd se schileze diagrama ,Jeplasirilor pe orizontald, deoarece parametrul liniei (deplasarea egal[ cu umtatea dup[ direclia efortului exteriorizat) nu poate fi eviden{iat in Ciagrama deplasdrilor dupd direclia fo4ei mobile.
-3t
r:*7 wd
V
r--+" "l
d1
ru
Fig.3.14
238
a) incircarea aplicati indirect (Fig.3.15)
LINtrDE INFLLIENTA
Fig.3. i 5
Liniile de influenll sunt prezentate in figurile 3.16,3-17 qi 3'18. Linia M, se poate construi direct, dar datd fiind pozilia particulara a secliunii I, este avantajos sd se schileze qi diagrama deplasirilor pe
orizontald. {ffi'F;f*{;
rarf
.".$*
Fig.3.16
$TR.LCTURI STATIC DETERMINATE
239
*
&4x,
4&*
qf T'i
*w'
ct-sl
{?;il I
Fig.3.17
In legdturd
-.'rrernplului precedent.
cu linia ff, este valabild observafia frcutd in cadrul
'
Wl.*
#:{
\,\
Fig.3.18
240
LINtrDE INFLIIENTA
* Structuri cu zlbrele Determinarea liniilor de influenfd ale eforturilor din barele structurilor plane cu zdbrele se poate face analitic sau prin deplasdri
virtuaie. Dacd avem in vedere marea varietate a posibilitdlilor de alcdtuire a acestor structuri, aplicarea metode analitice este avantajoasd numai in cazui sistemelor simple de tip grindd cu zdbrele, pentru care eforfurile din bare, din inc[rcdri cu fo4e verticale, se pot determina cunoscAnd diagramele M0 oblinute pe grinda atagatd. calea prin deplasdri virtuale se aplicl avantajos, indiferent de tipul structurii cate se analizeazd. Se suprimd de fiecare datd legaturi corespunzdtoare unor fo4e axiale, leg[turi care sunt tocmai barele in care apar eforhrrile ale cdror linii de influenld se cer a fi determinate. Aici' o
qi
Io
problemd importantd este aceea
evidenlierii parametrului ce
caracterizeazl"linta de influenfd. De cele mai multe ori, acesta (deplasarea egal6 cu unitatea) nu apare in diagrama care reptezintd linia de influen![' Apar insd in aceastl diagramd, intotdeauna, rotirile relative dintre corpurile ce alcituiesc sistemul transformat. De aceea, este avantajos s6 se pun[ in evidenf[ o astfel de rotire, sb se calculeze in funclie de parametrul liniei 9i aceasta s[ caracteri zeze linia respectivl.
Alegerea rotirii se face foarte simplu dacd se are in vedere rafionamentul care nrmeaz6. Se considerd o porliune dintr-o structurd cu
zhbrele (Fig.3.19,a).
Fig.3.19
TRUCTURI STATTC DETERMINATE
241
Se suprimd bara A-B qi in locul ei se introduce eforrul N Fig.3.19,b). Mecanismul oblinut permite deplasarea relativI a punctelor I .i B, deci rotirea relativd a corpurilor 1gi 11in jurul centrului instantaneu de :rtalie relativd, care este punctul O. Dacd se considerf, c6 unul dintre - -rrpuri este fix, de exemplu corpul 1, dAnd o deplasare dupa direclia A-8, se :.-'ate scrie
Ar. =-=-
^ BB'
BB''
oBh
(3.7)
Cum ,BB"= l,rezultd I 0..=n
1) Structuri simple cu zdbrele

Se considerd grinda cu zdbrele din figura 3.20 gi se traseazi influenld ale eforhrrilor din barele 3-5 qi 3-4.
liniile
-:
Fig.3.20
-
Linia l/r,
Suprimdm bara 3-5 gi

- .:ndere (Fig.3.2
in locul ei introducem efortul l/r'

un grad de libertate)
d.
este
I,a). Sistemul transformat (mecanism cu :lruit din corpurile I qi IL
242
Se
LINIIDE iNFLUENTA
determin[ centrele instantanee de rota{ie gi se dl deplasarea egali
cu unitatea dupd direclia efortului
Nr'
rezultend
er::,
astfel incat
nodurile 3 qi 5 sd se deplrteze ( N:s sd efectueze lucru mecanic negativ). Diagrama deplasdrilor pe verticald a liniei de inc[rcare a sistemului transformat varcprezenta linia de influen1l ciutat[ (Fig.3.21'b).
Linia
N15
j
I
Fig.3.21
Linia Nro Suprimand diagonala 3-4, se obline sistemul transformat din figura 3.22,a, care este ac{ionat de forla mobild egald cu unitatea ;i perechea de fo4e Nro.
-
TRUCTURI STATIC DETERMINATE
243
Se determind centrele instantanee de rotalie gi se d6 deplasarea

6ro
=l,astfel incdt nodurile 3 gi 4 sd se depdrteze qi se

Rezultdlinia l/ro, trasatd in figura 3.22,b.
calculeazd 0r, =
\. d
;;--
Fig.3.22
244
LINIIDE NFLUENTA
de din figura 3.23 si se cere linia Se consideri grinda cu zibrele 4-6' influenld a efortului din bara
-*--r*E-
ic*r *-*
h
:
-+Ftg'3'23
- Rezoivarea directl' Se suprimd bata 4-6 9i alcdtuit din Sistemului tr":l::L perechea de fbrte a,=@': '24'a)' rotalie. Se d6 apoi i se deiermina centrele instantanee de depdrteze Ei rezulta patru corpuri, nodurile 4 9i 6 sa se deplasarea Ltu=I' "'iftf incAt pe verticala a liniei de ?ncircare 0 - = L= 1 . A.u., diagrama deplas[rilor "rr d h
,.pr"ri*U linia
de influenld a
se inlocuie$te cu
efortului l{"u (Fig'3'24'b)'
L Lb.J
trin
7,.-14
'
SLTCTURI STATIC DETERMINATE
245
- Rezolvarea prin descompunere ?n sisteme simple. Strucfura se --scompune in sistemele: principal (Fig.3.25,a) qi secundar (Fig.3.25,b).
:e
determin[
liniile l/fi
(Fig.3.25,c),
Niu
(Fig.3.25,d)
qi
se
:-.:ctueazd suprapunerea
lor oblindnd linia N*u (Fig.3.25,e).
sl
Fig.3.25
246
x Arce
LINIIDE INFLIIENTA
Determinarea articulalii (F ig.3 .26).
liniilor de influen16 se face pentru arcul cu trei
Fig.3.26
aceastd categorie de structuri se pot folosi ambele modalitdfi: analiticd qi prin deplas6ri virhrale.
La
a) Solutia analiticd
Liniile de influenla se oblin prin reprezentarea graficd a expresiilor analitice ale reac{iunilor qi eforturilor, stabilite in subparagraful 2'4'2' considerdnd caincdrcare fo4a egal6 cu unitatea, vertical[ mobild.
b) Solutia prin deplasiri virtuale cele prezentate p0n6 acum permit trasarea acestor linii, fbr6 a mai fi necesare explicalii suplimentare. Vom face precizarca cd in cele ceurmeazd se va utiliza doar aceastd modalitate.
Liniile de influentd ale reactiunilor. Aici, rcazemele se reprezinti prin penduli (legdturi simple) ce cofespund sistemului de componente adoptat: verticall gi linia naqterilor sau verticald qi orizontal[.
1)
.T
, :TLRI STATIC DETERMINATE
247
Linia V, (Fis.3.27)
Fi9.3.27
Linia Vu Fig.3.28)
Lini* v$
Fig.3.28
248
LINtr DE INFLUENTA
:::::ffi:
xL
Linia
Fi9.3.29
Linia Vo $ig.3.30)
Fig.3.30
ffiR.LCTURT STANC DETERMINATE
Linia Yu Gig.3.31)
Fig.3.31
Linia
(Fi9.3,32)
Fi9.3.32
2s0
2) Liniile de influentd ale eforhrrilor
LINtrDE INFLI'ENTA
Linia M, (Fig.3.33)
Fig.3.33
Linia
(Fig.3.3a)
Fig.3.34
SIRUCTURI STATIC DETERMINATE
251
Fig.3.35
Lremple de calcul
Pentru structurile urmdtoare se cer reacliunilor qi eforturilor, in secliunile indicate: 3J. (Fig.3.36)
liniile de influen{d
ale
M,:?' T,:?'
N, =?
Fig.3.36
252
LINtrDE INFLUENTA
t5
Fig.3.36,a
iTi
{?,g}
Fig.3.36,b
STATIC DETERMINATE
Fig.3.36,c
-
(Fig.3.37)
M,:?, T,=?, N,=?
254
LINtr DE INFLUENTA
rF
+3$pf
Fi9.3.37 ,a
{ltljn
{1,g*
3,
Fig.3.37,b
STRUCTI.IRI STATIC DETERMINATE
255
Fi9.3.37,c
3.a. @ig.3.38)
M,=?,
T,
=?, N, =?
Fig.3.38
256
LINtrDE INFLIIENTA
Linia M,
Fig.3.38,a
Centrul instantaneu absolut de rotafie interseclia dreptelor ( D, ) li (Dr).

Ecua{iile acestor doud drepte sunt:
al corpului II se afld' la
(Dr) ,=ir,
(D.)
/. 05
)'=l.0l2x
r,'-5
-5
r-R 16-8
xz = 6,7Im
,,$
EW
*ffi?
Fig.3.3 8,b
SIX.UCTIJRI STATIC DETERMINATE
257
6i, = l.
(Dz)
cos(pi = 0,893
l:10-0,625x
(D:)
Y:rtgz;
xr:8r86m
Y=o,5o3x
Linia N,
yt *
,rt
pq
#*'+-
Fig.3.38,c
|iz =I'smQi =0,449
(D) | =10-0,625x (Dq) y=- ' x; y:-1,988x

1
tEQi
xz = -7 '34m
258
LINtr DE INFLT'ENTA
3.s. (Fig.3.39)
Ns o =
?,
Ns-a
='/,
No
, : ?, Nr-, :
*-*
ry
?)m
a)
Fio 1 ]Q
--".
UC
TURI STATIC DETERMINATE
259
rFig.3.40)
N^
=?,
No-s
: ?, N*,r:?,
Nr
t:?
X*J*
N*-u
dc Nn-*
Fig.3.40
260
LINtrDE INFLLIENTA 3.2. EFORTURI
MAXIME PRODUSE DE tNcAncAnI MoBILE
3.2.1. Considera{ii generale
practica proiectdrii intervin adesea situalii in care structurile de rezistenli sunt incf,rcate cu sisteme de forle mobile. Este cazul convoaielor de tb(e care ac(ioneazd asupra podurilor de cale feratd qi gosea, asupfa grinzilor de ntlare ale halelor industriale etc. Un convoi este format din fo4e concentrate, plasate la distanle invariabile una de alta. Problema care se pune in aceasti situalie este aceea a gasirii poziliei convoiului de forle pentru cale un anumit efort, dintr-o sec{iune datd, are valoarea maxim[ (pozitivi) sau minimd (negativa). Solulionarea problemei se face prin incerciri, dar numdrul lor poate fi redus dacd se utrlrzeazd liniile de influen16. Cunoagterea configuraliei liniei de influen16 a unui efort, dintr-o anumit[ secliune, permite aprecierea poziliei convoiului de forle pentru care se obline valoarea extremi a eforttilui respectiv. E,ste evident, de exemplu, cd dacb trebuie determinatd valoarea maximi (pozitiv[) a unui efort, se va plasa in aqa fel convoiul incit sa f,re inclrcate cit mai mult zonele pozitive ale liniei de influcnfd. iar for{ele cele mai putemice sa fie plasate in dreptul celor mai mari ordonate. Deci, stabilirea celor mai defavorabile pozilii ale fo4elor convoiuhii scoate in eviden![ aspectul calitativ al utiliz[rii liniilor de influenta. Calculul efectiv al eforturilor se face dupd aceea, cu ajutorul relafiei (3.1). fiind scos astfel in eviden!6 aspectul cantitativ al utilizirii liniilor de influenfi. Trebuie s5 se relini faptul ca liniile de influen{1 ale eforturilor dintro anumitS secliune au configuralii complet diferite. In consecinll, fiecdrur efort ii corespunde o anumiti pozilie a incdrcirii pentru care el are valoarea
in
extremd.
-,:TT,'RI STATTC DETERMINATE
26r
,:
-
acelagi timp, determinarea unui anumit efort, in mai multe ,,r -' -ni. impune stabilirea celei mai defavorabile pozilii a incdrcdrii pentru I : -:- 3 secliune, deoarece liniile de influen![ au, de asemenea, configurafii
,;-
In
Cele prezentate sunt consideralii cu caracter general, valabile : =rent de configurafiile liniilor de influen{[. Caracteristic structurilor l;* : determinate este insa faptul ca liniile de influenld ale eforturilor au ".-,:.i liniare. Din acest motiv, la aceste structuri, se poate stabili un , ":u general de determinare a valorilor extreme ale eforturilor, :- ;:.-r care permite reducerea numdrului de incercdri necesare solufion[rii - :.:nei. inaintea prezent[rii criteriului este necesar s[ deducem o proprietate -:,. amtf, a liniilor de influenld cu configuralii poligonale. Se consideri o porliune dintr-o linie de influenfd, avind o singurd j:ie liniard (Fig.3.41) 9i se scrie -.*
a,
=iq",,:
i-l
efP,*, - el?x,: R.,

l=l
(3.4)
r*
, I
-f
Fig.3.41
Rela{ia (3.4) aratd cd suma produselor dintre forlele convoiului qi corespunzdtoare din linia de influen{d este egali cu produsul * - ,:: rezultanta acestor fo4e qi ordonata din dreptul rezultantei.
.: ":atele
262
LINtrDE INFLUENTA
Relafia stabiliffi este valabild numai pentru grupuri de for,te care aclioneazd pe o aceea$i variafie liniar[ a liniei de influenld.
3.2.2. Stabilirea criteriului general
linia de influen{d a unui efott E, qi un convoi ale clrui fo(e sunt inlocuite, pe fiecare din variafiile liniare, cu rezultantele lor (Fiss.aD. Urmdrim sd stabilim pozilia convoiului de forle pentru care se obline valoarea maximd (pozitiva) a eforrului 8". Se poate scrie
Se considerd
E*=Rre*r+Rre"r-Rz*z
expresie ce corespunde poziliei iniliale a convoiului.
(3.s)
1-
l*t
{
Ax Y*T te
Sr 1-t
&F-{t'*\ ^t
&x
tS'**t
Fig.3.42
Deplasdm convoiul de fo4e spre sttnga cu cantitatea A. Valoar* efortului E, se modificd gi, conform notaliilor din figurd, rczultd
E*
+ LE,
* L",r.) -ft, ("', + Le *t) : = Rr,r + Rre,, - Rt,2 - Rr'L'e*, * Rr'L",r. - R, 'Ae'.
= R, (n,,
L,r)
R, (n,,
263
Avem in vedere rela{ia (3.5) qi obtinem
AE* = - Rr. L,e,,

Dac6 se face inlocuirea A,e,,
* Rr. L",r. -
Rr. Le,, c6 0, >
- L. 0i qi se considerI
cdnd
rre sens orar qi 0, < 0 cdnd are sens antiorar, se poate scrie
M,:-A(R,4 +Rr?r+R.0.)
A,E,: -L>Rt?t
(3.6)
Pentru ca aceastd pozilie a convoiului sa fie mai dezavantajoasd :ecdt cea iniliali, trebuie ca A,E > 0 , ceea ce inseamni
"
ln,e,
<o
(3.7)
Inegalitatea (3.7) se interpreteazd astfel: dacd pentru o anumitd :'t:ilie a convoiului de forle rezultd LR,O, <0 , acesta trebuie deplasat , nre stdnga. Deplasarea se face p0n6 cdnd sensul inegalitdlii se schimbd, :eea ce inseamnd cd s-a ajuns in situalia de maxim, deoarece in aceastd :ozilie a convoiului se trece de la A,E > 0 la At, < 0 . " La fel se procedeazd dacd, fa![ de pozigia iniliald, se dd convoiului o :eplasare spre dreapta, cazin care se obline
A,E, =
Este evident
L>Rt?t
(3 .8)
c[ pentru a avea AE. > 0, trebuie ca
\n,e,
>o
(3.e)
264
LINtrDE INFLLIENTA
Inegalitatea (3.9) aratd' cd: dacd pentrtt o anumitd pozi{ie a convoiului de forye rezultd LR,0, > 0 , acesta trebuie deplasat spre dreapta. Deplasarea se face pdni cind sensul inegalitdlii se schimbd, ceea ce inseamnd cf, s-a ajuns in situalia de maxim, deoarece in aceastd pozilie a convoiului se trece de la AE, > 0 la AE, < 0. Sintetizind cele prezentate, pentru determinarea efortului maxim (pozitiv), avem:
lR,o,
> a, se impune deplasare spre
dreapta
stanga
(3.10)
ln,e,
<0, se impune deplasare spre
Se pune intrebarea: c6rnd
1R,0,
trece de
la >0 la <0
(sau
invers) ? Rdspunsul se obline din configuralia liniei de influenli. tntrucdt linia de influenld are contur poligonal, mirimile 9, sunt constante. inseamnA ca schimbarea sensului inegalitilii se poate produce doar dacd se modifici rezultantele R,. Cum convoiul este alcituit numai din forle concentrate, modificarea mirimilor R, se face doar atunci cAnd fo4a trece de pe o varia{ie liniara pe alta. in concluzie, schimbarea sensului inegalitayii corespunde trecerii unei forle printr-un vdrf al liniei de influenld. Dacl se cere determinarea unui efort minim (negativ) intr-o sec{iune datd, urm6nd acelagi ra{ionament, se pune condilia At' < 0 9i rezulta
inegalitilile (3.10) cu sensuri schimbate. Modul de aplicare a criteriului general stabilit se exemplificd, in continuare, pentru cazul grtnzii simplu rezemate.
3,2.3. Eforturi maxime la grinda simplu rezemati
* Fort[ tf,ietoare maximi

a) incircdri aplicate direct
Se considerd grinda din figura 3.43, parcursd de un convoi de forle care se deplaseazl de la stdnga la dreapta gi se cere sd se determine fo4a tf,ietoare maximd ce ia na$tere in sectiunea i.
265
Linia de influenld ne permite si observdm ci plasarea convoiului zona pozitivd a acesteia, cu fo4aP, in secliunea I (Fig.3.43,a), : rate conduce la T;û*. Deplasarea, in continuate, a convoiului face ca fo4a ? sd treacd in zona negativi a liniei de influenld gi ca urmare fo4a :retoare scade brusc, cu 4 . Dacd se continui deplasarea, fo(a tdietoare -:e;te din nou, primind valoarea maximd atunci cdnd fo4a P, ajunge in :,3.liunea i - in zona pozitivd - (Fig.3 .43,b). Urmeazd sd se verifice dacf, nu : -mva cea de a doua pozilie a convoiului conduce la o fo4[ tdietoare :' > T,(t), carecorespunde primei pozilii.
r-imai
in
Fi9.3.43
Corespunzf,tor celor doul pozilii ale convoiului avem:
7n
Ttlt -V',1' =!\

7,,.'
ta""
P,b,
ln
r,:.,
- 4' = +I l-,
Po(b* +c,
)- 4
266
LINtrDE INFLUENTA
Varialia
convoiului este
Af(') a
forlei t[ietoare intre cele doua pozilii
ale
LTi(t)
T(2)
-70)
=ate _P, t?"
Cea de a doua pozilie a convoiului este mai dezavantajoasi dacd Af.(t) > 0. ceea ce conduce la
P, ie ?" --i-<cl I
Deplasand,
(3. I 1')
in continuare, convoiul pind cand fo4a P, ajunge in
secliunea i (cea de a treia pozi{ie) qi frcind acelaqi ralionament, tezultd
LTl2\ =Tt3) -T(2\
=2f p, -P2 t7"

decAt
Aceast[ pozilie
precedenta dacd LT,(2) >
a
0,
convoiului este mai dezavantajoasa

aceasta ?nsemndnd
---=-<L | c1
P, FP" ?"
(3.1 1")
prezentate se desprinde concluzia: plasAnd succesiY convoiul pe grindd, cu fo4ele I , P2 , Pr, ... in dreptul secliunii i 9i formdnci inegalitllile (3.11), situalia in care se produce fo4a t[ietoare maximS este u..-.u in care in secfiune aclioneazd fo4a care schimbd sensul inegalitdYii' Forma liniei de influenla ne ofer6 posibilitatea s[ facem o lemarca importantl referitoare la pozilia convoiului, pentru care se produce 7].u.. Aceasta este: numai dacl primele fo4e din convoi au valori mici in raport cu celelalte. situatia de maxim poate fi alta decdt cea cu fo4a Pr in
Din cele
sec{iunea l.
IRUC TURI S TANC DETERMINATE
267
b) Incdrc[ri aplicate indirect (Fig3.aa)

acest caz trebuie sd se determine pozilia convoiului, pentru care se obline fo4a tdietoare maximd intr-un panou (deoarece linia de influentd :ste aceeaqi pentru orice secliune din panoul respectiv).
in
q
&
R
u
It
I
t}
6
t
4*e*4*&*
Fig.3.44
Alura liniei de influenld ne indicd faptul cd trecerea unei fo4e ,iLncolo de punctul limit[ nu produce o modificare bruscd a valorii fo4ei
:iietoare. Pentru a obline situalia de maxim se va utiliza criteriul general stabilit anterior. Vom plasa in aqa fel convoiul incdt s6 fie incf,rcatd zona oozitivl, a liniei de influenld. Astfel, admiland c6 forla p. calcl, imediat in
dreapta antretoazei b, cu 0, =
/ t r\
+-)
2
+i e,
|
tt
= -j,oblinem
e-
l+-:t)?^ - tr \2 lFa f
si de aici
.o
fp L,/'k
ln
L'k
Yp
7t
268
LINtrDE INFLI]ENTA
Daci
aceasta este pozilia de maxim, intrarea
fo4ei
f,
pe panou
conduce la inversarea sensului inegalitafii. Prin generalizarc, se poate scrie o relalie de forma
LPr
2
LPr
,LI
(3.12)
in care primul termen se refer[ la incdrcarea de pe panou, iar cel de al doilea se referf, la incircarea de pe intreaga grindd. Atdta timp cdt
inegalitatea (3.12) este satisfbcutd, convoiul trebuie deplasat spre stinga. Rezultd atunci cd: pozilia care conduce la obyinerea forlei tdietoare este aceea corespunzdtoare asezdrii in maxime in panoul " e unei forle care intrdnd pe panou schimba dreptulantretoazei "b" ^)) s ensu I inegalitdyii (3 .12).
* Moment incovoietor maxim

a) incdrciri aplicate direct
momentul incovoietor maxim care ia naqtere in secliunea i, cdnd aceasta este parcursd de un convoi de for{e. Linia de influenld are numai ordonate pozitive qi de aceea convoiul de fo4e trebuie plasat astfel incdt fo4ele cele mai mari sf, acfioneze in zona ordonatei maxime. Mai mult, conform criteriului general, una dintre for{e trebuie s[ se afle in dreptul vflrfului liniei de influen![, adic[ in sec{iunea i. Dacd presupunem cd Miû*se obline atunci cAnd forla Pl aclioneaza in secliunea i, criteriul general (3.10) cere ca, in acelagi timp, si fie indeplinite condiliile:
La grinda din figura 3.45 se cere sd se determine
(1) (2)
Rr9, + R"02 > 0 Rr9, + R,02
<0
STRUCTIIRI STATIC DETERMINATE
269
Fig.3.45
Se dezvoltd cele doud inegalitbfi qi rezu1td:
(1) R, =iP- R, =tPr

I
J+l
l'/t
0,
=3. I
o-"i
--
f e a-ye x'-2s A"l7t^l

ZPr I
xi
(2) R,
i_L
> ,*,,
)-,Po
xi
(3.12',)
=ZPo,
tj
R,
=ZPo
-x'-
ie l-f e a"t7"t
$' L'k
xi
as
<_r,
xi
L'k
*o
(3.12")

IMG1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMG1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

t44

Relalia (2.25) exprimd condilia de invariabilitate geometricr)

T -:TURI STATIC DETERMINATE

Pentru a fi asiguratd invariabilitatea geometricx proprie trebuie ca

erprimd condilia de invariabilitate geometricd Si fixare fald de

bar$ in plur fatfr""fe num*rul rainim" ntrcsrar 17+3 *?.1*=*

Tipuri de structuri articulate

Structurile articulate pot fi clasificate in:

Structuri articulate simple (Fi9.2.17). Aceste structuri

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

articulate complexe. Structurile acestea

::racterizeazd prin fapful c[, in general, in fiecare nod se intilnesc cel

r:tin trei bare (Fig.2.79). Modul lor de alcituire nu

: - S.UCTURI STATIC DETERMNATE

Pentru mai buna infelegere :-rcrura din figura 2.8i.

o; - H, *2P =0; Ht =2p

ZM, = 0: v,'8+2P'3 -3P' 4 = 0; 2M, = o; vr'8-2P'3-3P'

'.r:ltd din calcul.

Lr, --ot -2P

: o; ff,: :2P (intindere)

LF, = o; 2P + Nro * N', coS d = o

dup[ cum urmeazd;

LF, =o; 3P + Nou:g' ZF, =ot N:o:o

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

a+Nrusina- 3P=0; ffru

: . ].'JCTURI STATIC DETERMINATE

t.sP I ' 4.00

ZM. =o; 2P.4+2P.3+ N,0.3 =o;

$TR.UCTURI STATIC DETERMINATE

Fig.2.83 Rezolvarea se face cu ajutorul metodei izoldiinodurilor.

)F. =o: -H,ilo=o; Ht=lok;N ZMn :0; v,.8+r0.2,s-15.6 -15.4-15.2=0; vr =19,375kN

.8-10.2,5 -15.6-15. 4-15.2 = 0; vn =

$ktSU lfct -Trtfr*4

0; Ny =19,375kN l0 + 24,811' 0,6247 * N.,o =0; N q : -25,5kN

- 15:0; Nze :-5,6A2kN -25,5 + N,, + N.u-0,6247 =0; Nx =29kN

tx-trq#-; {r \-t t \-\

/'5 25"5 {'9}

STR.UCTURI STATIC DETERMINATE

-29 +13,607 -0,6247 * Nrn = Q,' Ntg = 20,5kN

-25,625 - Nr, . 0,7809 = 0; ffsq . -32,815kN 20,5+//rn.0,6247 +Nr.,o =0,' Na.ro =0

20,5 + 32,815 0,6247 =

{,'i7' 1',, i" \r ittri ::---{---:'*---\ir , *

LM, =0; 1g,375'2+10'2,5+ Nou'2,5 =0;

N^u: -25,5kN Ntr'2,5 :0; N:, = 29kN

N:o = -5,602kN Zo, = 0; lg,3l5 - 15 + Nru '0,7809 = 0;

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

+ Nrr. 0,5039 = 0; Nn =-87,32kN N,, +/y',r.0,8638=0; Ntz =75'43kN

Nro '0'8638 + N" '0'8638 = 0 0 ' 16 - N34 '0'5039 * N:' 0'5039 =

= -15'87kN; Nrs = -jI'44kN

* -16'4,5 -16'3- 16'1,5

Nss ' 3'023 = 0; Nss = -39,69kN

Se poate acum izola nodul 5'

--- . CTURI STATIC DETERMINATE

75$3 -75,43 +N,,,. =0; ffos :75,43kN

Nrr.0,8638 : 0; Nzs = 47 ,63kN l6 + 47 ,63 .0,5039 = 0 (verificare)

39,69.0,8638 +ffn,,r'0,8638 39,69.0,5039

=0; Ns,, = -39,69kN

Nr,,o = 0; ffr.,o = 34,29kN -75,43 + 47 ,63 '0,8638 * N*,' r '0,8638 *

* -Nrrr* Hre;tr '-lrrl:

STR.UCTURI STATIC DETERMINATE

34,29 + 39,69. 0,8638 = 0 (verificare) 20 -39,69. 0,5039 = 0 (verificare)

Structura este o grinda articulata complexd folosind, impreun[, metodele generale.

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

)-,mt =0,' 40'4+20'2-30'2+Nou'2=0; Nqo = -70kN Lpt, = Q; 2o .2 + 3o .2 + Nr, .2 = o; ff:s = 5okN

bar$ in plur fatfr""fe numrul rainim" ntrcsrar 17+3 ?.1=

{,'i7' 1',, i" \r ittri ::---{---:'---\ir ,

Nr,,o = 0; ffr.,o = 34,29kN -75,43 + 47 ,63 '0,8638 * N,' r '0,8638