Basmul cult Povestea lui Harap-Alb

Def. speciei: specie nerativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul/ supranaturalul si supusa unor stereotipii/ actiuni conventionale, care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Incadrarea textului in specie: Tema: triumful bielui aspura raului Titlul: numele primit de erou in urma juramantului de a-l sluji pe span (rob alb) Perspectiva narativa si moduri de expunere: naratiunea la pers a III-a, narator omniscient, dar nu obietiv (intervine prin comentarii si reflectii) in basmul cult naratiunea se imbina cu dialogul si descrierea Dialogul: dramatizeaza naratiunea are ritm rapid sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor Structura: actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor fiind redata prin inlantuire; actiunea este, prin conventie, atemporala si aspatiala; sunt prezente formulele tipice basmului: cea initiala Amu cica era odata (se bazeaza pe relatarea altcuiva) cea finala Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iara cine nu, sta si rabda. (face o difeernta intre lumae reala si cea fantastica) si cele mediane si mai merge el cat mai merge, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este (realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta, intretin suspansul si curiozitatea cititorului) fuziunea dintre real si fabulos se realizeaza inca din incipit; Constructia subiectului: situatia initiala de echilibru ( expozitiunea ) partea pregatitoare, eveniment ce deregleaza echilibrul initial (intriga) trecerea probelor (desf actiunii) refacerea echilibrului, rasplata eroului -Basmul are caracter de bildungsroman si presupune parcurgerea unui ritual de maturizare, de modificare a statutului social al protagonistului, prin depasirea probelor -Trecerea podului simbolizeaza trecerea intr-o noua etapa a vietii si se face intr-un singur sens -Ratacirea prin pardurea labirint (loc al mortii si regenerarii, unde se incheie o etapa)

-Coborarea in fantana (spatiu al nasterii si regenerarii) eroul intra in fantana ca feciorul naiv de crai, devenind Harap-Alb (inceputul initierii spirituale) -Trecerea probelor este realizata cu ajutorul personajelor fantastice (Sfanta Duminica, craiasa furnicilor, craiasa albinelor, Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila) -Decapitarea eroului reprezinta sfarsitul initierii, semnificand coborarea in Infern, a mortii initiatice; aceasta este necesara pentru dezlegarea eroului de juramant. Odata cu ea se termina si rolul de initiator al spanului, omul insemnat (simbolul raului) fiind distrus de catre cal. -Deznodamantul consta in refacerea echilibrului si rasplata eroului:fata de imparat si imparatia, prin nunta acestuia schimbandu-i-se statutul social ( astfel se confirma maturizarea personajului) Personaje: Harap-Alb este un personaj de basm atipic, acesta neposedand calitati supranaturale sau insusiri exceptionale (vitejie, istetime) protagonistul povestii, reprezentant al fortelor binelui fiu de crai, naiv, neinitiat acesta dobandeste calitati psiho-morale si valori etice prin trecerea probelor (mila, bunatatea, generozitatea, curajul, respectarea juramantului) numele Harap-Alb reflecta conditia duala ( rob de vita nobila) sugestia cromatica negru-alb reflecta trecerea de la o stare de inocenta la renasterea ca imparat eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinte cu insusiri supranaturale (Sf Duminica) animale fabuloase (craiasa albinelor, calul nazdravan, craiasa furnicilor) fapturi himerice (cei cinci prieteni) si deasemenea de obiecte miraculoase (aripile craieselor, apa via si apa moarta, smicelele de mar) eroul se afla in conflict cu raufacatorul/ personajul antagonist (Spanul) care are si functie de initiator Arta narativa: -modalitatile nararii sunt povestirea si reprezentarea, insotite de comentariile naratorului -registrul stilistic este popular, oral, regional, si confera originalitate -limbajul contine termeni si expresii populare, regionalisme fonetice si lexicale -sunt frecvente zicatori si proverbe introduse in text prinexpresia vorba ceea -este caracteristic umorul redat prin jovialitate, verva, exprimarea mucalita sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri, ironia, poreclele si apelativele caricaturale (farfasiti, mangositi, Buzila), caracterizari pitoresti (portretul lui Gerila, ochila etc.)