Reprez schematicva a dezv copilului La 1 luna dupa nastere apare vederea ,care va comanda reactiile oculocefalogiene permitand astfel

urmarirea oculara a obiectului in cele 4 directii spatiale La 6 sapt mimici variate cu expresia fetei incepe sa varieze: adaptate si provocate care duc la apritia a adev zambet.a carui calitate si incarcatura afectiva sunt cu mai mult importante decat momentul aparitiei sale adik sa zmabeasca ca e fericit. In functie de calitatea de calitatea acestor ev avem o viata normala sau nu La 3 luni dispar automatismele primare cel putin in maj lor. Incepe copiluil sasi metina capul sasi orienteze capul spre o sursa de interes. Apare refl. de convergenta. Incep sa-si descopere propriile maini, ce a ce duce la noi posibilitati, ajunge sasi le mentina in campul vizual si cauta senz de contact.intre 3 si 6 luni dezv dominata de rasturanrea tonusului muscular, hipertonia fiziologica care ii tinea muschii flectati se poate accentua dand senzatia falsa de rigiditate globala. Este ff intensa in momentul cand copilul se joaca plange sau rade apoi aceasta se atenueaza pentru a face loc unei adev hipotonii intre 5 si 6 luni hipotonie ce atinge doar membrele sup si inf. Intre 7 si 10 luni copilul este capabil sasi mentina greutatea corporala fiind tinut de maini, fiind capabil sa ia un obiect mic cu degetul mare si aratator adik o achizitie ff fina in aceeasi per apare posib de a sta in picioare de asi mentine pozitia verticala injtre 10 si 14 luni incepe sasi tina echilibrul ce a ce ii va permite statul in pic fara sprijin si posib de a merge. Intre 15l si 2 ani apare posib de a fugi incepe sa se spele apare o afectivitate electiva incepe sa vb si apar semnele propriei personalitati. In urma celor expuse se poate decduce ca linia evolutiva a dezv neuro psihice a cop tb sa fie progresiva si grijulie fara a tine cont p rea rigid in aparitia unor decalaje simple in plus sau in curba lor cronologica ascendenta. Totodata nu tb neglijat faptul ca unii copii pot fi purtatorii unor lez cerebrale care sesizate din timp se pot vindeca. Int Intre 2 anis i1\2 si 4 ani incepe sa apara pronumele eu in conv apare pronumele el .aceasta reprez de fapt transf in persoana a cop. Totusi acest eu nu se poate constitui doar ca pers sexuala si aceasta este prima problema a rel obiectuale reprez cele 2 sexe , acest lucru se intampla in faza genitala, el devine interesat de sexulaitatea corpului, probl penisului trait intrun conflict de indentificare sau de fixare Intre 4 la 7 ani dupa acest puseu libidinal care a nascut tumultuos sinele identitatea saapare o perioada de latenta a tendintelor instinctiv afective. Totul se petrece de parka cop din acel

moment ar tb sa uite probl conflictuale a existentei sale afective pt asi forma ratiunea (bastonase buline) acesta este stadiul intelegentei reprezentative preoperatorii. Pe parucrul acestui stadiu notiunile fund pe care limbajul ii permite sa le atinga si sa lucreaze in gandirea sa.(numerele clasele exercitii de reprez concrete etc) ii permit copilului sasi puna primele probl sociale, cele legate de scoala si de jocul colectiv, dar lumea sa sociala ca si cea a realitatii este putin intinsa , inchisa si adusa mereu la proportiile domestice ale grup social la celula sa familiala. In aacest mediu proivat fiecare se manifesta ludica si capricioasa. Intre 7 si 10 ani o per de latenta instinctiva prin care se caract prin 2 trasat ale gandirii si ale conduitelor sociale acum se schiteaza ratiunea in forma sa logica dar numai ca lectie invatata adik varsta scolara prin excelenta, aici constrangerea presiunea discplinelor morale si soicale(rel sc familie) exercita o pres crescutain ordonarea sentimentelor a act si regulilor gandirii proprii. Jocul care este pp activ incepe sa fie mai cerebral si social, acesta este stadiu intel reprezentative preparatoare. De la 10 12 prepubertatea. Operatiuni logice formale, cop atinge apropae maturitatea sa intelectuala dispune de acum incolo de idei ideo berbale ale carei manuire va constitui exercitiul adevaratei gandiri abstracte astfel se formeaza un sist de judecati tehnici rationamente constructiisi operatii deductive care constituieaparat logistic al gandirii in masura incare logica presupo algoritm scheme care sunt de fapt legea gandirii discursive. Principiile rationale devin functiile normative sau axiomatice ale cunoasterii. In mod natural organizarea acestui nivel relevand o ambianta culturala, care invata si formeaza inteligenta si care ii furnizeaza o stiinta indispensabila dezv sale nu este intotdeauna atinsa inmediile inculte si soc primitive. Incepand cu acest stadiu putem obs cum se separa aptitudini si achiztii, deoarece inteligenta nu se construieste decat prin integrarea lor la sf acestui stadiu se constata o mai vasta comunicare cu mediul iar conceptia despre lume se schiteaza sub forma unor idealuri si proiecte. Se construieste un sistem pers de valori ideale si logice comportamentul social familial si scolar este tot mai mult dirijat catre integrarea cu valorile sociale si cosmice. De la 12 la 14 ani odata cu icneputul pubertatii probleme afective ale alegerii obiectale definitive fixarea asupra individului de sex opus sau nu, actualitatii adloescentului. De acum inainte el traieste in lumea sa inteligibila in care coexista cu altii, lume f diferentiata si identificata adol iese din siguratatea sa afectiva pt a cauta dragostea celuilalt. Dar aceasta drag

a obiectului este ca si invelita in amintire si repetarea narcisismului care leaga dorinta si voluptatea sexuala de propriul corp (masturbare). ezitarile sau regretele alegerii obiectale (homo, reinvierea sit oedipiene) constituie o emotie biblica a acestei varste. Agresivitate fata de med social scolar se paote manif ca expresie a acestei tulb interioare aceasta varsta reprez si epoca sublimarilor exaltate a conf familiale ce a ce poate duce la scaderea formarii si progresele inteligentei. Intre 14 si 17 ani puberii se afla la cirza varstei de orignalitate la primele aventuri de amoroase si definitivarea caracterului atunci cand acestia concorda in alegerea obiectala , a conceptiei dp lume a reprez intelectulae a relatiilor obiective aidelaurilor obiective. Este varsta de afirmare , si a lumii sale care da adol sent de betie orgolioasa care ii inspira planul de xistenta idealul, de acum eul este format prin integrarea in sistemul sau a propiei valori(stie ce reprez) Preluarea integrala a contului de catre scoarta cerebrala coresp per de terminare ap er de mielinizare cand struct morfo functionale sunt adecvate trecerii la o noua forma de reflectare . Forma de refelctare constienta care se bazeaza pe procesele fiziologice de pana atunci dar le depaseste prin noi mecansime integrative care se desf cortical .