Universitatea din Craiova Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Referat
Cetatenia europeana si protectia consumatorului

Prof. Univ.

Masterand:

-Craiova-

Cetatenia europeana

Principiul liberei circulatii a persoanelor a evoluat in contextul crearii pietei interne, alaturi de celelalte libertati, iar evolutia sa s-a datorat atat jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, cat si activitatii legislative a celoralate instituii comunitare. Cea mai importanta evolutie a principiului liberei circulatii a persoanelor o constituie trecerea de la drepturi de natura economica ale persoanelor, cand liberatea de circulatie a fost legata de conceptul de lucratori, la cetatenia europeana1. Statutul cetateniei europene a fost instituit prin Tratatul de la Maastricht, iar constitutionalitatea conceptului indica vointa legiuitorului european de a se desparti definitiv de viziunea pur economica asupra spatiului comunitar si de a-l transforma pe acesta intr-un spatiu accesibil popoarelor europene, pe care, de altfel, constrcutia comunitara le asociaza.2 Astfel, Tratatul de la Maastricht a stabilit cetatenia Uniunii Europene pentru fiecare persoana avand cetatenia unui stat membru. Cetatenii Uniunii au dreptul sa se deplaseze si sa-si stabileasca domiciliul in mod liber pe teritoriul statelor membre, sa voteze si sa candideze la alegerile municipale si europene care se desfasoara in statul in care isi au domiciliul, sa fie protejati de autoritatile diplomatice sau consulare ale oricarui stat membru si sa se adreseze Parlamentului European, Mediatorul european sau altor institutii, intr-una din limbile oficiale ale Uniunii, si sa primeasca raspuns in aceeasi limba.

T. Stefan- Introducere in dreptul comunitar, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006, pag. 138-139. R. Bercea- Drept comunitar. Principii, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag.173.

Beneficiarii liberei circulatii a persoanelor si dreptul de stabilire, erau, initial, doar lucratorii si liber-profesionistii, cetateni ai statelor member. Libera circulatie si dreptul de stabilire au fost extise progresiv pentru a include membrii familiilor lucratorilor, iar apoi studentii, pesnsionarii si cei care si-au incetat activitatea profesionala, precum si cei carora dreptul comunitar le confera dreptul de rezistenta, indiferent de cetatenia acestora. Dreptul de libera circulatie priveste si persoanelor care isi cauta de lucru in alt stat membru, unde li se va permite acestora intrarea pe teritoriul lor pentru a studia piata de fortei de munca si pentru a depune toate diligentele in vederea angajarii. Astfel, persoanei, care cauta de lucru, I se poate cere de catre statul membru sa paraseasca teritoriul dupa 6 luni de la intrare, daca nu face dovada ca este in continuare in cautarea unui loc de munca si are sanse sa fie angajat.3 Directiva 2004/384 a Parlamentului European si a Consiliului privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor member pentru cetatenii Uniunii si pentru membrii familiilor acestora (din 29 aprilie 2004). Obiectivul Directivei il constituie: conditiile de exercitare a dreptului la libera circulatie, sedere pe teritoriul statelor member de catre cetatenii Uniunii si memmbrii familiilor acestora; dreptul de sedere permanent ape teritoriul statelor member pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora; restrangerile drepturilor mentionate anterior pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica. Expresia membru de familie dobandeste un sens mai larg, adica presupune: sotul;

3 4

T. Stefan-op. cit., pag. 143 Aceasta directive a modificat Regulamentul CEE nr. 161/68 si a abrogate Directivele nr. 64/221/CEE si nr. 68/360/CEE, nr. 72/194/CEE, nr. 75/34/CEE, nr. 75/35/CEE, nr. 90/365/CEE si 93/96/CEE.

partenerul cu care cetateanul Uniunii a contractat un parteneriat, inregistrat, in temeiul legislatiei unui stat membru, daca potrivit legislatiei statului membru gazda, parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalente casatoriei si in conformitate cu conditiile prevazute de legislatia relevanta a statului membru gazda; descendentii directi in varsta de cal mult 21 de anis au care se afla in intretinere sa, precum si descendentii directi ai sotului sau ai partenerului. De asemenea sensul termenului lucrator devine unul mai larg:persoana care, pentru o anumita perioada de timp, efectueaza activitate remunerate pentru sau in subordinea altei persoane. Si sensul termenului lucrator/muncitor este mult mai larg in dreptul comunitar, decat in dreptul intern, el cuprinzand nu numai persoanele angajate in tara gazda, ci si pe cele care se afla in cautarea unui loc de munca si care anterior au fost angajati, persoanele incapabile de munca datorita bolii sau accidentarii suferite in timpul angajarii in tara gazda, persoanele care au atins varsta normala de pensionare in timpul declansarii activitatii in tara gazda.5 Reamintim ca Tratatul de la Roma si dispozitiile ulterioare si jurisprudenta Curtii impart libera circulatie a lucratorilor imigrabti in trei aspecte importante: accesul la angajare, dreptul de sedere si egalitatea de tratament. Accesul la angajare presupune dreptul pe care orice cetatean a unui stat membru il are de a cauta un loc de munca si de a se angaja pe teritoriul altui stat membru, dreptul de sedere reprezinta dreptul de a ramane pe teritoriul unui stat membru.6 Directiva 2004/38 adauga, in mod firesc, si un drept de iesire pe care il au toti cetatenii Uniunii de a parasi teritoriul unui stat membru pentru a calatori in alt stat membru.
5 6

R.C. Radu- Dreptul muncii, Editura C.H. Beck, 2008, pag. 363. Intrarea se face pe baza unei carti de identitate sau a unui pasaport valabile, nici o alta viza de intrare sau formalitate nu este impusa cetatenilor Uniunii.

Dreptul consumatorilor in Uniunea Europeana

Definirea notiunii de consummator prezinta relevanta in cadrul relatiilor contractuale destinate sa protejeze partea mai slaba de furnizorul produsului real sau al serviciului,presupus a fi mai puternic din punct de vedere profesional. In dreptul comunitar, consumatorul a fost definit in Conventia de la Bruxelles privind recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala ca fiind persoana ce incheie un contract in afara profesiei sale. Diferite directive, precum cea privind incheierea contractelor la distanta, de exemplu, au preluat aceasta definitie, cu limitarea definitiei la personae fizice, nu si cele juridice cum era prevazut in Conventie. La 19 mai 1998 a fost adoptata Directiva Parlamentului European si a Consiliului 98/27/CE privind actiunile in incetarea intereselor consumatorilor. Directiva stabileste o procedura comuna pentru a permite unei institutii calificate dintr-un stat membru ( o entitate care are capacitatea de a introduce o actiune in acest domeniu) sa introduca o cerere in fata instantelor din alt stat membru, inainte de solutionarea fondului cauzei, prin care sa se dispuna unui comerciant sa faca sau sa se abtina de la o actiune in material protectiei consumatorilor. Statele membre desemneaza instantele si autoritatile administrative competente sa decida asupra procedurilor initiate de entitati calificate pentru a adopta: in material pritectiei

a) o ordonanta presedintiala sau un ordin de interdictie imediat, daca este cazul, adoptat in urma unei proceduri sumare, care sa ceara incetarea sau interzicerea oricarei incalcari; b) daca este cazul, masuri precum publicarea integrala sau partiala a hotararii, intr-o forma adecvata si/sau publicarea unei declaratii de rectificare in vederea eliminarii efectelor durabile ale incalcarii;
c) in masura un care sistemul juridic al statului membru interesar permite

acest lucru, un ordin impotriva paratului, care il oblige, ca in cazul nerespectarii ordonantei intr-un termen stabilit de tribunale sau autoritatile administrative, sa plateasca catre bugetul public sau catre orice beneficiar desemnat in conformitate cu legislatia nationala, cu scopul de a se asigura respectarea ordonantei. Are capacitatea de a introduce actiune in justitie orice organism sau organizatie, care, fiind construita in md adecvat in conformitate cu legislatia unui stat membru, are un interes legitim in a se asigura ca dispozitiil privind protectia consumatorilor sa fie respectate, in special: - unul sau mai multe organisme publice independente, raspunzatoare in special de protejarea intereselor collective ale consmuatorilor, in statele membre in care exista asemenea organisme si/sau - organizatii al caror scop este protejarea intereselor mentionate, in conformitate respectiva. Fiecare stat membru ia masurile necesare pentru a se aigura ca, in eventualitatea unei incalcari care isi are originea in respectiuvul stat membru, orice entitate calificata ditnr-un alt stat membru, in care interesele protejate de cu criteriile prevazute in legislatia nationala

acea entitate calificata sunt prejudiciate de incalcare, poate sesiza tribunalul sau autoritatea administrative. Comisia intocmeste o lista a entitatilor calificate.Lista este publica in Jurnalul Oficial, modificarile aduse listei trebuie publicare fara intraziere, lista actualizata este publicata la intervale de 6 luni. Instantele sau autoritatile administrative accepta aceasta lista ca dovada a capacitatii a capacitatii juridice a entitatii calificate, fara ca acest lucru sa aduca atingere dreptului lor de a examina daca scopul entitatii calificate justifica deschiderea unei actiuni judecatoresti intr-un anumit caz. Directiva 98/27 se aplica incalcarilor intracomunitare ce intra sub incidenta urmatoarelor directive: Directiva Consiliului 84/450/CEE din 10 septembrie 1984 privind arminozarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrative ale statelor memebre cu privire la publicitatea inselatoare; Directiva Consiliului 85/577/CEE din 20 decembrie 1985 de protejare a consumatorului in temeiul contractelor negociate in afara sediilor de societati comerciale; Directiva Consiliului 87/102/CEE din 22 decembrie 1986 privind arminizarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrative ale statelor memebre cu privire la creditul de consum; Directiva Consiliului 89/552/CEE din 3 octombrie 1989 privind coordonarea anumitor dispozitii stabilite prin actiuni legale, de reglementare sau administrative in statele membre privind urmarirea activitatilor de televiziune: art. 10-21 modificata de Directiva 97/36/CE; Directiva Consiliului 90/314/CE din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii turistice;

 Directiva Consiliului 92/28/CEdin 31 martie 1992 privind publicitatea penttru produsele medicinale de uz uman; Directiva Consiliului 93/13/CE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abusive din contractile consumatorilor;
Directiva Parlamentului European si a Consiliului 94/47/CE din 26

octombrie 1994 privind protejarea cumparatorilor in legatura cu anumite aspecte ale contractelor privind cumpararea dreptului de folosinta a proprietatilor consumatorii;
Directiva Parlamentului European si a Consiliului 97/7/CE din 20 mai

imobiliare

in

regim

de

indiviziune,

incheiat

cu

1997 privind protejarea consumatorilor in legatura cu contractile la distanta.7

C. Popa Nistorescu- Dreptul comunitar al afacerilor, Editura Universitaria, Craiova, 2008, pag. 168-170

Consumatorul roman si integrarea europeana

Caracteristica unei piete echilibrate este aceea ca toti participantii au incredere in informatiile date, in transferul banilor si in circulatia bunurilor si serviciilor in drumul lor catre consumatorul caruia sunt destinate. Nu exista abuz al puterii pietei. Nimeni nu profita de lipsa de cunotine ale celuilalt. Este important, de asemenea, ca sistemul sa fie eficient si competitiv, astfel incat costurile legate de transferul platilor, al informaaiilor si al bunurilor si serviciilor s fie tinute la un nivel scazut. Cu toate ca este general acceptat faptul ca o economie de piata competitiva este eficienta din punctul de vedere al interesului consumatorului, este clar ca piata este mai mult decat un spatiu in care se intalnesc oferta si cererea. Plata este, de asemenea, un spatiu pentru exercitarea puterii. Astfel, principalul obiectiv al politicii pentru protectia consumatorilor este acela de a creste puterea consumatorilor in cadrul pietei produselor si serviciilor, informarea si educarea consumatorilor reprezentand, desigur, un instrument principal. O alta cale este aceea de a echilibra piata prin legislatie si alte instrumente legale. De aceea, armonizarea cadrului national, legislativ si institutional, cu cele din statele membre din Uniunea Europeana au reprezentat prioritati in politica de protectie a consumatorilor din Romnia. Protectia consumatorilor constituie o politica de sine statatoare la nivelul Comisiei Europene, fiind in stransa legatura cu celelalte politici comunitare. In acest sens, protectia consumatorilor reprezinta un capitol separat in acquis-ul comunitar (capitolul 23) si respectiv in cadrul negocierilor pentru aderarea
9

Romaniei la Uniunea Europeana, responsabilitatea armonizarii si implementarii legislatiei comunitare din domeniu, in Romania, revenind Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, ca institutie specializata creata inca din 1992, dezvolta politica Romaniei in acest domeniu, fiind recunoscuta la nivel european ca partener de dialog atat cu directiile de specialitate ale Comisiei Europene, cat si cu institutiile de profil din Uniunea Europeana, in ceea ce priveste: - coordonarea si realizarea strategiei si politicii Guvernului in domeniu, - supravegherea pietei pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor. - informarea si educarea cetatenilor privind drepturile pe care le au in calitate de consumatori. Din punct de vedere institutional, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este o institutie unitara, dispunand de oficii judetene si avand astfel posibilitatea de a monitoriza activitatea de protectie a consumatorilor pe intreg teritoriul arii. De asemenea, autoritatea are - n structura sa sau n coordonare - laboratoare de testare i de ncercri. Personalul de specialitate este format din ingineri, economisti si juristi. Angajatii Autoritatii au o pregatire tehnica si profesionala, fiind inclusi in programe de training cuprinzand teme de securitate a produselor alimentare si nealimentare. Romania a transpus integral acquis-ul comunitar existent la nivelul anului 2004 in domeniul protectiei consumatorilor si va continua sa urmareasca aparitia de noi reglementari europene in domeniu sau amendamente la reglementarile existente.
10

Legislaia nationala elaborata are la baza directivele europene cu privire la: - Aspecte de securitate, respectiv: securitatea generala a produselor, imitatii periculoase, controale de conforitate cu reglementarile privind securitatea produselor si serviciilor in cazul produselor importate, rspunderea producatorilor pentru produsele cu defecte - Aspecte de nesecuritate, privind apararea intereselor economice ale consumatorilor, respectiv: publicitatea inseltoare si comparativa, vanzarea in afara spatiilor comerciale, vanzarea la distanta, contracte la distanta privind serviciile financiare, pachete de servicii turistice, clauze abuzive n contractele incheiate cu consumatorii, indicarea pretului, garantii asociate vanzarii produselor destinate consumatorilor, creditul pentru consum, contracte de proprietate imobiliara in regim de indiviziune pe timp limitat (time-share), unele modalitat de incetare a practicilor ilicite n domeniul protectiei intereselor colective ale consumatorilor, precum si

11

- Aspecte referitoare la informarea corecta a consumatorilor, incluzand: denumirea, marcarea si etichetarea alimentelor, textilelor,

incaltamintei, sticlei cristal,. detergentilor, cosmeticelor. Legislatia armonizata si protocoalele de cooperare existente (peste 20 de protocoale) semnate intre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si alte institutii responsabile in domeniul supravegherii pietei asigura cadrul pentru o colaborare sistematica, eliminand suprapunerea activitatilor de control. In conformitate cu competentele legale, ANPC supravegheaza respectarea prevederilor legale si apararea drepturilor legitime ale consumatorilor. Controalele pe piata sunt realizate la producatori, importatori, en-gros-isti, distribuitori, furnizori de servicii, precum si in unitatile vamale. Inspectorii ANPC pot avea acces la locurile unde sunt fabricate, depozitate sau comercializate produsele, inclusiv acces la documente. Actiunile corective sunt in conformitate cu nivelul de conformitate stabilit si sunt luate pe baza principiului proportionalitatii. Operatorii economici pot face contestatie in justitie contra sanctiunilor aplicate. In scopul de a asigura o abordare sistematica si coordonata a supravegherii pietei, a fost infiintat "Comitetul Inter-Ministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor", a carui presedintie si secretariat sunt asigurate de catre Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor. Acest Comitet Inter-Ministerial reprezint un forum unic pentru coordonarea general a activitatilor de supraveghere a pietei. n perioada 26-28 iulie 2004, reprezentani ai Comisiei Europene au efectuat o misiune de evaluare (Peer Review) referitoare la implementarea Directivei privind securitatea general a produselor i supravegherea pieei
12

produselor acoperite de prevederile de securitate ale acestei directive. Raportul de evaluare al Comisiei menioneaza ca "ANPC a devenit o autoritate de protectie a cosumatorilor bine stabilita, cu un impact important pe piata. ANPC a demonstrat o impresionanta capacitate de angajare si cunostinte in problemele legate de protectia consumatorilor... ANPC poate fi comparata cu cele mai bune autoritati de lucru similare din Statele Membre". De altfel, evaluari pozitive la adresa activitatii de protectie a consumatorilor din Romania au fost mentionate si in Raportul 2004 asupra progreselor inregistrate in pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana: "In domeniul protectiei consumatorilor si sanatatii s-au inregistrat progrese considerabile in perioada parcursa de la ultimul Raport de tara... ANPC a continuat sa efectueze reusite actiuni de control, atat pe cont propriu cat si in cooperare cu alte organe de supraveghere a pietei. Aceste actiuni de control au continuat intr-un ritm accelerat comparativ cu anii anteriori". In conformitate cu prevederile Directivei privind securitatea generala a produselor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - ca punct national de contact pentru produse periculoase - a solicitat Comisiei Europene demararea procedurilor necesare, care sa permita Romaniei sa participe la sistemul comunitar RAPEX - de schimb rapid de informatii privind produsele periculoase. Consiliul de Asociere UE - ROMNIA a elaborat Proiectul de "Decizie privind pericolele care apar din utilizarea produselor destinate consumatorilor (sistemul RAPEX) acoperite de Directiva 2001/95/EC privind securitatea generala a produselor". Supraveherea pietei include si activitati privind monitorizarea reclamatiilor facute de consumatori. In anul 2004, ANPC a cercetat peste 39600 reclamatii primite de la consumatori (din care 659 au fost transmise prin intermediul

13

asociatiilor de consumatori) si peste 19720 au fost solutionate fiind considerate intemeiate. Cu aceasta ocazie, specialistii ANPC au oferit consiliere legala pentru consumatorii prejudiciati. Mentionam de asemenea actiunile pentru respectarea drepturilor consumatorilor si pentru despagubire in cazul produselor si serviciilor neconforme: valoarea produselor care au fost inlocuite si valoarea despagubirilor oferite consumatorilor a fost de peste 29 miliarde lei, ca urmare a reclamatiilor consumatorilor prejudiciati. Informarea consumatorilor, ca si actiunile de supraveghere a pietei, reprezinta sarcini permanente ale ANPC in scopul prevenirii riscului de punere pe piata de produse neconforme, precum si pentru asigurarea unor actiuni de supraveghere a pietei transparente si deschise catre consumatori despre o varietate de probleme, inclusiv securitatea produselor, prin campanii nationale, publicatii despre diferite domenii de consum, prin media, prin consiliere telefonica si prin site web (www.anpc.ro). Grupurile de consumatori reprezinta glasul consumatorilor. Asociatiile de consumatori din Romnia au actionat in scopul de a mobiliza, educa, apara si reprezenta consumatorii individuali. Miscarea consumatorista din Romania continua sa se dezvolte. Asociatiile de consumatori realizeaz actiuni in domeniul educarii, informarii si consilierii si asigura reprezentarea intereselor consumatorilor in organismele consultative la nivel central si local, din domeniul protectiei consumatorilor. De asemenea, ele pot introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor. ANPC ofera consultanta asociatiilor de consumatori din Romania. In concordanta cu legislatia nationala (Legea nr. 37/2002), asociatiile de consumatori au dreptul de a primi sprijin financiar de la Stat, prin bugetul ANPC, aceste sume fiind folosite n mod exclusiv pentru infiintarea si

14

functionarea centrelor de consultant si informare pentru consumatori. In acest sens, putem mentiona ca Centrul - Pilot de Consultanta si Informare pentru Consumatori din Bucuresti a primit din bugetul ANPC, n anul 2004, un suport financiar de 600 milioane lei. Consumatorii si asociatiile lor au un rol important de jucat, dand semnale de alarma atunci cand apar probleme pe piata. Participarea reprezentantilor ONG-urilor de consumatori la activitatea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, Comisiei pentru Securitatea Produselor, Comisiei pentru Clauze Abuzive si Consiliilor Consultative pentru Protectia Consumatorilor reprezint modalitati de implicare a ONG-urilor in procesul decizional in domeniul protectiei consumatorilor. Directoratul General pentru Protectia Consumatorilor si a Sanatatii (din cadrul Comisiei Europene) si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor au semnat in data de 22 octombrie 2004, la Bruxelles) Memorandumul de Intelegere intre Comunitatea Europeana si Romania privind participarea Romaniei la cadrul general pentru finatarea actiunilor Comunitatii in sprijinul politicii consumatorilor pentru finantarea actiunilor Comunitatii in sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004 - 2007. Aceasta implica, din partea Romaniei, plata unei contributii finaciare anuale, la Bugetul General al UE, in perioada 2005 - 2007. Participarea la acest program va fi de un real folos societatii civile, in special organizatiilor neguvernamentale de consumatori, facilitand accesul acestora la programele comunitare, inclusiv la fondurile aferente. Societatea civila va putea beneficia de asistenta financiara nerambursabila din partea UE in cadrul programului sus-mentionat numai in

15

cazul in care se vor prezenta proiecte care respecta termenii si conditiile impuse pentru derularea unor astfel de programe, pentru a fi eligibile. De-a lungul anilor, s-a relevat faptul ca implementarea politicii de protectie a consumatorilor nu se poate face izolat de celelalte politici: politica de protectie a consumatorilor este o politica in legatura cu multe alte domenii. Alaturi de ANPC actioneaza diferite alte autoritati responsabile din domeniile de interes ale consumatorilor privind piata produselor si serviciilor care circula in cadrul sistemului economic. Este necesara o convergenta de interese cu privire la corectarea practicilor care sunt contrare practicilor loiale si la cresterea transparentei pietei. Consumatorii nu sunt interesati numai de calitatea produselor, inclusiv de securitate si pret, dar si de cum sunt facute produsele (impactul asupra mediului, bunastarea animalelor, conditiile de munca). Consumatorii sunt interesati de intregul lant, de la productie - la distributie - pana la consumatorul final, inclusiv de ce se ntampla cu produsul dupa folosire. Ei sunt interesati si de probleme de sanatate, de transport public, de politici comerciale internationale.

16

Bibliografie

Anca Ileana Dusca-Dreptul comunitar al afacerilor, Editura

Universitaria, Craiova, 2008; Bianca Predescu, Anca Ileana Dusca-Dreptul comunitar al afacerilor, Editura Universitaria, Craiova 2002;
Cristina Popa Nistorescu- Dreptul comunitar al afacerilor, Editura

Universitaria, Craiova, 2008; Octavian Manolache- Tratat de drept comunitar, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006;
R.C. Radu- Dreptul muncii, Editura C.H. Beck, 2008; Radu Bercea- Drept comunitar. Principii, Editura C.H. Beck,

Bucuresti, 2007;
Tudorel Stefan- Introducere in dreptul comunitar, Editura C.H.

Beck, Bucuresti, 2006; www.anpc.ro

17