Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Modernismul a aparut in 1910 in spatial cultural romanesc. Modernismul este o tendinta inovatoare in cadrul careia sunt incorporate curente literare precum: simbolismul, expresionismul, dadaismul, curente care promoveaza idei inovatoare. Lucian Blaga este un poet modernist, ca si Tudor Arghezi si Ion Barbu, si apartine perioadei interbelice a literaturii. Lucian Blaga este singurul poet cu sistem filozofic propriu. In conceptia sa, in centrul universului se afla notiunea de mister asupra careia se exercita doua tipuri de cunoastere: paradisiaca si luciferica. Cunoasterea paradisiaca se bazeaza pe gandirea stiintifica, de tip rational, iar cunoasterea luciferica are drept scop potentarea misterului. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii deschide volumul de debut Poemele luminii, publicat in 1919, si este expresia viziunii poetului asupra lumii fata de corola de minuni. Poezia este construita in jurul motivelor lumina si mister care definesc tema cunoasterii. Titlul este alcatuit din doua marci gramaticale ale prezentei eului liric in text si sintagma corola de minuni a lumii, care defineste perfectiunea universului. Metafora corola de minuni dimensioneaza viziunea generala asupra lumii dominata de categoria misterului. Poezia contine trei secvente lirice care compun un discurs subiectiv, conceput din punctul de vedere al eului poetic. Prima secventa debuteaza cu reluarea titlului. Spre deosebire de omul de stiinta care cerceteaza rational universul, poetul descopera o cu totul alta cale de a cunoaste. A doua secventa lirica este mai ampla si se bazeaza pe antiteza eu-altii. Ultima secventa lirica are rolul unei concluzii introduse prin conjuctia caci, si reia partial versuri cheie ale poeziei. Din punct de vedere prozodic, textul este alcatuit din douazeci de versuri, in metru diferit, expuse tipografic in versuri lungi si versuri scurte. Optiunea poetului pentru versul liber si pentru lipsa elementelor de prozodie clasica permit exprimarea fluxului ideilor si a intensitatii sentimentelor. Aceasta este o forma a modernismului poetic, dar si o modalitate directa de transmitere a mesajului gnomic al poeziei. Figura de stil predominanta este metafora care, alaturi de epitetele sfant mister, largi fiori, repetitii, antiteza, comparatia ampla, ofera o expresivitate deosebita poeziei. In concluzie, consider ca poezia lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoasterii. Modernismul blagian se manifesta atat in planul discursului liric prin organizarea in jurul unor antiteze, prin conceptele noi de metafora revelatorie si paradisiaca, prin monologul centrat pe un tip de cunoastere, dar si in planul prozodiei prin adoptarea versului liber, al ingambamentului , al polisindetonului si prin paralelism sintactic